sfaturi legate de "teribila" varsta de un an jumat

de fapt doar un an si 5 luni...
am citit si m-am documentat mult legat de varsta mai numita si teribila de 2-3 ani care se pare ca la noi a inceput mult mai repede si sunt putin speriata ca nu prea stiu cum sa reactionez...

adica:istericale care ok, m-am mai obisnuit cu ele dar cum sa raspund la ele:de ex cand se joaca cu patos si nu vrea nici cum la masa, sau trebuie sa plecam si o deranjez de la ceva "important"sa o imbrac, am circul de pelume.
ca sa nu mai zic de rasfat si de urletele aferente cand nu primeste ceva, sau de mofturi la masa, sau de scandal pe strada cand eu fug cu caruciorul dar si dupa ea ca sa n-o ia in strada,ca sa nu mai zic ca nu pot s-o scot de la baita decat cu istericale.
plus ca l-am luat si pe NU in brate-tot cam repede dupa parerea mea.
intrebarea mea e cum sa reactionea:indiferenta, ton autoritar?(sunt total impotriva bataii)
s-o las sa planga pina se plictiseste, s-o iau in brate s-o linistesc?am citit atatea opinii ca mi-e capul calendar...

e normal sa fi inceput toate astea la varsta ei?nu e cam devreme?

Thea a fost intotdeauna un copil f activ, vesel(asa e si acuma), fara stare dar nu terorista, si refuz sa cred ca devin acu

multumim

va pupam

cristiana si gagalicea Theodora Alexia(1 anisor si patru luni)

http://photos.yahoo.com/thea_alexia

Kehleyr spune:

Tot 1,4 ani are si fata mea. Si ea a inceput sa isi afirme personalitatea si l-a luat pe "nu" in brate.

Ce fac eu: daca e vorba sa ii interzic sa faca ceva (de exemplu -- nu are voie la carti sau la noptiera mea) sunt foarte autoritara si ferma, fara sa ridic tonul. Daca nu ma asculta si nu ma asculta, o iau din locul cu pricina, o data, de doua ori, de cate ori este nevoie. Dar nu cedez niciodata o data ce i-am zis ca nu are voie cutare sau cutare.

Daca pur si simplu face o criza fara nici un motiv aparent, de exemplu este la masa si brusc incepe sa planga si ma impinge ca nu mai vrea, o las singura sa se linisteasca (nu mult, maxim un minut), eventual fara sa plec din camera dar pur si simplu ocupandu-ma de altceva decat de ea, sau incerc sa ii distrag atentia. Nu am aplicat si nu intentionez sa aplic metoda cu inchisul intr-o camera, mi se pare cam exagerata...

Daca dupa 3-4 minute nu tace, o mai iau si in brate, ca mi se face mila... sau il chem pe taica-su, de multe ori se linisteste in prezenta altei persoane.

Nu stiu daca sunt cele mai bune sfaturile mele, eu ti-am spus numai cum procedez eu...

Am observat ca faza cu "nu-nu-nu" i se trage de la noi, adica e clar ca ne imita pe noi, asa ca incerc sa ma controlez si sa nu ii spun "nu" prea des, sau sa nu las sa ajungem intr-o situatie in care ar fi nevoie sa i se spuna "nu".