Ce ne facem cu frica de paianjeni?

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Ce ne facem cu frica de paianjeni? | Autor: LindaG

Cred ca si acest subiect tine de psihologie.
Eu cind vad un paianjen incep sa urlu si il chem pe barbatul meu cu aspiratorul sa-l aspire sa nu-l mai vad.O data am vazut un paianjen la TV si am inceput pur si simplu sa pling.Nu stiu ce sa mai fac.Cind vad unul mi se face pielea de gaina si seara cind vreau sa adorm intotdeauna imi apare o imagine cu un paianjen.
Stiu ca atunci cind eram mica am visat ca eram in pat si deasupra mea era un paianjen cit camera de mare.Sa fii rams de atunci?Ce pot sa fac sa scap de frica asta?

LindaG

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Pag. 2

vikinga spune:

Linda pai nici daca nu ai avea traume din copilarie la capitolul asta, aici in Germania tot te ajung. Nu stiu cum e la tine, dar aici unde sunt eu, vegetatie multa, umiditate, nu stiu le-o placea clima si cum am gradina, cind se raceste putin vin toate dihanile de paianjeni uriciosi in casa! Ii deteset si eu, mai ales ca astia de aici nici nu se compara cu painajanii ce mai apreau asa intr-un coltz de casa in Ro. Din aia slabanaogi. Aici sunt mari, au picioarele groase, merg si cu mare viteza unii, de e greu sa-i prinzi.Da, singura chestie e ca (cica) nu sunt periculosi, nu fac nimic, cica sunt doar painjeni inocenti de iarba. Eu sunt singura care-i omor si sunt privita ca o perosana anormala! De ex, sotzu ii stringe cu paharul frumos si-i trece strada ii lasa acolo in boscheti. Le zice "vai saracele animalutze de voi, hai ca ati avut noroc ca v.am scapat din miinile lui dracula(adica io)"Ce sa zic e doar ca am inceput sa ma obisnuiesc , mai ales cind sotzu mai uita paharul cu painajanul prins pe masa(ok e acoperit) si il mai analizam si mai imi disparea din frica. Iar daca incep sa ma intreb "oare are aer destul" daca e uitat citeva ore acolo, inseamna ca am inceput sa am un sentiment mai relaxat fata de ei.Nici mie nu-mi plac si cind am venit aici am fost sub stare de soc(acum bine ca nu sunt intr-o tara exotica unde sa fie din aia intr-adevar mari si periculosi), dar m-am mobilizat putin si incerc si acum sa-mi depasesc frica, ca sa ajung vreodata sa-i accpet ca animale normale, sigur nu am sa potVikinga& bb Aldo http://community.webshots.com/user/vikinga109

LindaG spune:

Da ai dreptate.Si eu stau la parter si am terasa la curte asa ca asa cum ai spus tu,vine frigu,vin dihaniile in casa.Si eu m-am trezit de doua ori cu paianjeni din aia mari si negri(cu picioare mari si corp mare negru)in pat.Unul trecuse pe linga gitul meu.Ce sa zic ca in seara aia nu am mai vrut sa ma bag in pat.Aia din Ro.,cu picoare mari mi se par acuma mizilic pe linga astia de aici.Si ai dreptate,fug de numa.
Si la partea ca sunt ei inocenti,pe mine aia nu ma linisteste.Eu urlu,si probabil ca daca ei ar avea glas ar urla la fel ca mine.Singurul lucru care ma salveaza ii aspiratorul.
Mi-e frica numai ca tot mai rau se face cu frica asta.In loc sa se domoleasca tot mai rau ii,daca DEJA DAU IN PLINS NUMAI CA VAD UNUL LA TV.Dar crede-ma ala de la TV era oribil.
Asa ca sper sa ma ajute cineva cu un sfat sa scap de frica asta.

LindaG

an-k spune:

va zic eu ce fac si barbatemiu nu stie
spal podeaua cuapa cu mult detergent pe la tocul usilor dinspre exterior, si uite asa mai gasesc cate unul lesinat sau ametit
eu am oroare cu cei care vin de pe tava de scurgere de la baie, nu am vazut pana acum decat 2dar mari, parosi, si maro i-am omorat cu fixativ si apoi am turnat sampon, gel de dus, ba si talc pana a murit(pe unul la prins barbatemiu si a dat cu dusul pe el pana a plecat pe unde a venit)- mai simplu nu
dar eu am oroare sa nu sara, cu toate ca nu a sarit nici unul pana acum

anca DNP21martie

pulstar spune:

Mie-mi plac paianjenii, gasesc ca sunt niste creaturi fascinante...
Daca gasesc vre-unul prin casa, nu-l omor din contra stau si-l analizez sa vad ce face in fiecare zi, ce musca sau fluture o mai prins in plasa lui... Ati vazut cum pune un paianjen la pastrare prada lui pe care o transforma intr-un cocon de matase?
Paianjenii rules! Serpii la fel!(ii ador)

Apropos, nu-ti vei putea invinge niciodata frica pana nu vei invata sa o infrunti

-----------------------------------------
* Nimic nu se pierde, totul se transforma *

http://photos.yahoo.com/pulstar3/

Yasmin spune:

tocmai voiam sa postez eu un astfel de subiect, i-as fi spus 'intalnirea cu tarantula'
eu dintotdeauna am avut o arahnofobie severa. stiu si de ce, cand eram mica m-a muscat un monstru de paianjen rosu si de frica sa il dau jos cu mana l-am lasat acolo, pe picior, zbierand in disperare.
nu pot suferi nici cel mai minuscul paianjen, desi stiu ca sunt inofensivi. cand il vad, pt cateva secunde nu stiu ce-i cu mine, uit complet unde ma aflu si ce am de facut, nu mai stiu altceva decat ca trebuie sa urlu. nici nu pot sa ii omor, doar cu aspiratorul, de la o distanta considerabila ma pot incumeta si asta doar daca e mic.
ei, oameni buni, aici mi s-a infundat. paianjenii de aici (si nu sunt putini, toata vara) sunt din aia care sar, zboara, nu stiu exact. acum e pe fereastra, acum e pe mine. e cel mai cumplit sentiment pe care il poti avea.
dar si mai rea a fost intalnirea cu tarantulaaaaa. pai noi avem o casa de vara la marea egee, chiar langa troia. e superb, ai sta acolo toata vara (daca ti-ar permite timpul, evident). e mirific... iar eu am luat decizia sa nu mai merg NICIODATA. anul trecut am dat nas in nas cu 2 tarantule in interval de 2 ore. una dintre ele statea pe sapca pe care tocmai voiam sa o iau sa plec la plaja si se uita la mine cu niste ochi fiorosi. fratilor, eram gravida in ultima luna. asa am zbierat ca toata lumea a crezut ca nasc. problema e ca asa m-am socat ca timp de un minut nu am putut sa leg 2 litere, ca sa poata intelege lumea ce s-a intamplat si ce e de facut. si eu zbieram ca nebuna aratand cumva in dreptul palariei respective. pana a vazut socru-meu paianjenul, eu lesinasem. mai departe mi s-a povestit, ca eu nu mai stiu cum si-a gasit sfarsitul. ca sa inteleg ca sunt destul de multi pe acolo, dar nu s-a auzit de nici un caz in care cineva sa fi fost muscat de ei. de fapt lumea habar n-are ca ar fi tarantula, libelula sau omida. si nici nu le pasa. vara asta nu am avut placerea, dar imediat dupa ce am plecat mi-a spus soacra-mea ca a mai omorat vreo 2.
aici mai sunt si scorpioni. daaaa, si vaduve negre.
si nu ma crede si nu ma intelege nimeni, fratele meu, sunt absolut singura in razboiul asta.
ce e de facut? sotul meu a sugerat psihologul. lasa ca am vazut eu cum se fac terapiile pentru arahnofobie, te pune nenea ala de iei in brate o tarantula imensa. pai mai bine lasa, ca ma descurc eu cumva cu astia de sar, dar macar sunt mai mititei. nu exista sfarsit pentru cosmarul nostru, asa ca, pastrati-va corzile vocale in functiune si aspiratorul la indemana!

vikinga spune:

Pulstar cum adica sa infruntam frica? Mai exact, nu asa ca intr-un citat. Pt ca de ex, cind erau pahar la inceput treceam la 2 m apoi usor usor incercam sa ma controlez si sa-i vad de aproape, acum chiar pot sa iau paharul si sa ma uit cu atentie(asta e mare realizare!!!). Incerc in mintea mea ca iubitoare de animale ce sunt sa-i accpet. Ei bine taman pe naiba! Adica in mintea mea mi se pare ca infrunt teama aia cum zici tu asa ca in citat, dar cind vad pe parchet cum vine unu alergind dinspre usa deschisa de la gradina, cu piciorangele alea negre si vrea sa se ascunda pe sub vreo mobila stii cum sar cu papucul sau cu cataloagele Otto ca alea-s groase si numai exista in mintea mea decit ori eu ori el.So, Pulstar te rog, ai mila si explica-ne si noua cum vine treaba atsa cu infruntatul fricii. Metode concrete!Linda eu nu am gasit in pat dar te cred cit te-ai speriat! Dar sotzu si-a lasat intr-o seara camasa pe jos linga pat sau halatul de casa nu mai stiu, si dimineata cu ochhii inchisi se duce la baie, vrea sa se spele, deschide ochii si vede in oglinda un din asta mare fugind rapid de pe mineca inspre inauntru la piept. Si sa-l vezi si pe el cu toata atitudinea lui anterioara de "love&peace" ei sa vezi ce si-a lepadat halatul isterizat!Eu ce am vazut tehnici concrete pt persoane care au o frica extrema de paianjeni, cred ca pe animal planet am vazut, ei bine terapia consta ca in timp sa reusesti sub supraveghere sa-i atingi si chiar sa-i tii pe degete.Daca ati mai auzit si de alte tehnici mai omenesti pls ziceti-ne si noua!Vikinga& bb Aldo http://community.webshots.com/user/vikinga109

LindaG spune:

Vikinga,eu nici daca ar fi in borcan sau in ceva inchis sa stiu ca nu poatwe iesi de acolo nici atunci nu m-as putea uita la el.Apropo de baie.Intru sa fac dus si noi avem doar perdea,trag perdeaua vad un ditamai paianjenocul pe perdea,sar din vana afara scot un tipat din mine,vine barbatul meu inauntru speriat nu am putut doar sa-i arat perdeaua si el saracu tot ma intreba ce am.Si el cu dusul l-a rezolvat imediat.
Yasmin,ma bucur ca eu nu am din aia care sar ca nu stiu ce as face.
An-k idee buna cu fixativul.Si eu am unul in baie.
Noi ne-am invatat si dam odata prin toata casa cu spray de gindaci in special pe la usi si in jurul patului si de atunci nu ne-am mai intilnit cu ei.Dar mi-e groaza ca am sa-i vad cit de curind.
Draga pulstar,cu parere de rau dar eu nu cred ca o sa pot sa invat sa-mi infrunt frica cind nici nu ma pot uita la ei.
P.S. Cind ma duc la gradina zoologica,in "padurea tropicala nu intru ca mi-e frica sa nu imi pice de undeva vreun paianjenoc.

LindaG

Otilia spune:

Fetelor, ce ma bucur ca nu-s singura, eu de cind stau aici in Bretagne ma ingrozesc de ce monstri de paienjeni intilnesc prin casa, nu am vazut niciodata inainte asa paienjeni mari, grosi, negri si fiorosi! Sunt absolut ingrozita, am dat cu ceva otrava dar nu pot sa exagerez ca am bebe. Sotul meu crede ca sunt "capricioasa" si ca fac mofturi. Ce-i drept aici e vegetatie si umiditate multa, unde pui ca mai stam si la tara, deci casa cu gradina si cu tone paienjeni (bine, am intilnit eu si un serpisor pe alee de de astia nu ma sperii :)) Cind apare cite-un paianjen de-asta noaptea pe perete eu ma mut in alta camera daca sotul nu reuseste sa-l omoare, ca eu incremenesc de frica!!! Si fug al dracului de repede si-s tare greu de prins! Uneori ma trezesc cu diverse umflaturi pe mine si banuiesc ca-s muscaturi de paianjen... Si mama cind a fost pe aici era plina de umflaturi ca niste intepaturi de viespe, mari, rosii, umflate si dureroase tare, fara sa stie de unde. Si ea crede ca tot de la paienjeni erau. Ce sa mai zic ca am mai gasit si prin pat creaturi de-astea scirboase!

~Otilia&LaAdelita~www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Otilia" target="_blank">
www.desprecopii.com/INFO.ASP?id=451" target="_blank">Povestea nasterii Adelitei

aschiutza spune:

Fetelor pe linga paienjeni eu mai am niste creaturi pe care nu pot sa le vad: gindacii aia mari negri de casa...Grrrrrrrrrrrrrr.... Ma prind frisoanele numai cind ma gindesc. Cit am stat in Grozavesti mi-era groaza ca mi-i se pot urca pe fata...ma trezeam de nu stiu cite ori pe noapte si cind ii vedeam pe aia mici maro cum se plimbau linistiti la citiva centimetrii de fata mea imi venea sa urlu... Iar la faza cu orice gindacel-creatura cu 6 picioruse-omide si miriapozi+ paianjeni: eu incep sa urlu si caut pe cineva care sa-i omoare, pt ca eu la cit ii urasc culmea! nu pot sa-i omor...Si daca vad pe cineva cum ii omoara nu mai maninc toata ziua .

Impotriva prostiei, zeii insisi lupta in zadar

pulstar spune:

quote:
Originally posted by vikinga
Eu ce am vazut tehnici concrete pt persoane care au o frica extrema de paianjeni, cred ca pe animal planet am vazut, ei bine terapia consta ca in timp sa reusesti sub supraveghere sa-i atingi si chiar sa-i tii pe degete.

Exact la asta ma refeream. Vazusem candva o emisiune pe Discovery unde se vorbea despre tratarea fobiilor prin confruntarea graduala cu acestea.