Am o problema

Scriu si eu la acest subiect deoarece consider ca am o problema.Acum 6 ani a murit mama mea, avea 48 de ani, a durat ceva timp dar incetul cu incetul mi am revenit.Acum un an si jumatate sora mea care avea 33 de ani a murit in urma unui cancer mamamr cu metastaze la plamani, precizez ca eram foarte apropiata de sora mea, imi era mama, prietena, sora , o iubeam ff mult.Am trecut prin multe cand a fost bolnava, am fost alaturi in ultimele ei clipe , ajunsese la terapie intensiva cu respiratie sustinuta de aparate, nici nu stiu cum am reusit sa nu inebunesc.Acum un an a murit nasa mea de casatorie, tineam foarte mult la ea, avea 38 de ani.
Acum problema mea este ca inebunesc la orice mic semn de boala al fetitei mele , a sotului, a mea, vad totul in negru si ma gandesc mereu ca se poate repeta aceasta tragedie si sotul meu sau cu mine.Refuz sa merg la medic atunci cand am probleme, sunt sigura ca este ceva incurabil, acum trebui sa merg sa fac o mamografie si nu am curajul necesar, tot aman....
Nu stiu daca am fost coerenta si daca se intelege ce am vrut sa spun, intrebarea mea este daca intr adevar imi trebui sa merg la niste sedinte la psiholog , daca este o problema grava sau cu timpul am sa imi revin.
multumesc

nadine2004 spune:

Imi pare tare rau! Este foarte dur, intr-adevar!
Cred ca ar fi bine sa mergi la un pshiholog! Daca gasesti unul bun te va ajuta sa te vindeci! Sicer, nici nu stiu ce sa-ti spun ca mi se pare foarte mare suferinta ta! Imi pare tare rau!

Manuc spune:

Stiu prin ce treci pentru ca si eu spun de multe ori ca am suferit mult prea mult in urma pierderii unor persoane dragi incat mai mult nu mai pot duce. Mi-e teama pentru familia mea si pentru cei apropiati, dar am un sprijin puternic in sotul meu care ma aduce cu picioarele pe pamant cand incep sa-mi fac griji pentru ceea ce s-ar putea intampla. Insa incerc sa nu fac greseala pe care a facut-o mama mea, care neingrijindu-se m-a lasat la 18 ani singura, atunci cand aveam mai multa nevoie de ea. Ca te temi pentru cei din jur te inteleg, dar macar pentru ei trebuie sa ai grija de sanatatea ta si sa iei din pripa ceea ce se poate lua.

Manuela si bb Costin

elutza82 spune:

Sigrid,iubita,as mintii daca ti-as spune ca stiu prin ce ai trecut si prin ce treci...
Eu am o mamica de 57 ani,bolnavioara(osteoporoza severa,foarte avansata)...cand o vad cum a ajuns de cocosata si ca nu mai poate merge la piata(nu are voie sa ridice mai mult de un 1kg),sau si mai rau,la cea mai mica fractura poate ramane paralizata...mi se rupe sufletul cand vad cat de neajutorata este...exact ca un copil...o iubesc de nu mai pot si nu cred c-as putea trai fara ea...si totusi...DOAMNE FERESTE!!!...
Asta se numeste VIATA...cu BUNE si cu RELE...

Partea dureroasa este ca toti murim,dar si mai dureros este,ca mor foarte multe persoane tinere(ex.surioara ta,mama ta,nasa ta).
Noi ramanem cu durerea in suflet si incercam sa ne vedem de viata.
Dar mai avem o familie(sotul,copilul)care nu trebuie neglijata...si ca sa ducem o viata cat mai linistita si sa fim sanatosi trebuie sa avem grija de noi...cum ai grija de fetita ta,si mergi cu ea la doctor,trebuie sa te duci si tu...NU UITA, pt fetita ta esti cea mai importanta persoana si are nevoie de tine,dar sanatoasa...trebuie sa fii TARE si PUTERNICA,daca nu pt tine,pt EA,copilul tau iubit...nu mai amana analizele ce trebuiesc facute,nu te juca cu sanatatea si chiar viata ta...

Va doresc,tie si familie tale,multa sanatate si fericire!!!
Ai grija de tine!!!

Asteptam vesti de la tine




Pozele lui Cary
http://community.webshots.com/user/caryses


Pozele mele
http://community.webshots.com/user/elutza82

szivarvany spune:

Sigrid,
in primul rand imi pare foarte rau ca a trebuit sa treci prin asa ceva; inteleg ceea ce simti (nasa mea de botez si Mama mea au murit in urma cancerului, pot spune in mainile mele); durerea, frica nu vor trece usor. O vorba veche spune ca e mai bine sa te temi, decat sa te sperii. Nu ezita sa mergi sa-ti faci analizele, controalele periodice, ai doar de castigat. Nu stiu sa-ti spun daca ceea ce simti va trece repede sau niciodata, dar tu trebuie sa fii tare pentru copilul tau, pentru sotul tau !!!

Daria & Giulia (16.08.2004.)
http://community.webshots.com/user/giulia16

corrinutza spune:

Sigrid,
Imi pare rau ptr necazurile pe care le-ai avut, dar nu inseamna ca si tie trebuie sa ti se intample ceva! Fiecare are organismul lui si suntem datori sa avem grija de el..asa ca mergi si fa mamografia si tot ce va fi necesar de acum incolo. Nu cred ca putem fugi de doctori!!!
Am vazut ca toate fetele te-au incurajat sa mergi la un psiholog..Tu ce simti? Nu stiu daca un OM poate vindeca psihicul unui alt OM. Ptr fizic avem doctori, dar ptr psihic cred ca avem biserica. Mergi daca poti duminica la Sf liturghie..si ai sa vezi ca te linishtesti si pune-ti nadejdea in Dumneazeu..nu in oameni..
El este singurul care ne poate vindeca atat sufleteste cat si trupeshte(prin medici)
Crezi tu oare ca am putea sa miscam ceva fara EL?
Eu astept un BB , DPN 17 aprilie 05 si am avut cateva probleme..Nu cred ca as fi putut spera in continuare daca nu ma gandeam ca Dzeu o sa ma ajute. Mereu mi-am dat seama ca orice necaz pe care l-am avut a avut in final un scop. Nu am inteles imediat!!!
Continua sa speri si sa fii optimista. Suntem prea mici sa hotaram noi pentru noi toate lucrurile. Lasa-te ghidata de vocea ta interioara si o sa capeti incredere in tine. Ai doi oameni minunati langa tine, nu trebuie sa-i uiti! Sunt convinsa ca te vor ajuta!
Te pupa si BB din burtica!

sigrid26 spune:

Fetelor multumesc pt incurajari, sunteti foarte dragute, am sa merg sa fac mamografia, mai greu este ca aici iti da rezultatul sigilat in plic si apoi pt interpretare trebui sa merg inapoi la ginecolog si dureaza programarea destul de mult, da am sa o fac.Oricum sper sa nu fie nimic grav, trebui sa o fac pt ca asa se fac periodic daca ai caz de cancer in familie.

tinatache spune:

iubita, eu am facut ecografie la sani (nu stiu daca tot mamografie se cheama) dar mi-a spus pe loc ce si cum. Nu-ti fie frica, mie dr. mi-a spus ca un nodul se simte la palpare riguroasa chiar daca e f mic. Si ca un astfel de nodul se vede imediat, e unul dintre cel mai usor de vazut.
O vizita la psiholog nu ti-ar strica, cateva sedinte sunt platite de casa daca ai trimitere de la medicul de familie asa incat te sfatuiesc sa mergi cu inima deschisa. Si eu cred ca am sa ma duc, chiar si numai pt faptul ca nu mai am rabdare, ca sunt nervoasa etc.etc. Nu are ce sa strice.
Capul sus, fetita ta are nevoie de tine sanatoasa si esti singurul ei sprijin (pe langa tati, dar pt ca noi mamicile stam cu ei ii putem observa mai bine). Daca tu te simti mai bine, mergi cu ea la medic de cate ori crezi, pt ca daca nu are nimic nici nu-ti da pastile. Cred ca s-au adunat cam multe necazuri in viata ta si mai cred ca in timp ai sa-ti revii si ai sa privesti lucrurile mai obiectiv. Va pupam si asteptam vesti bune!

Cristina

sigrid26 spune:

Tina multumesc mult de raspuns, chiar ma intrebam daca e ceva acoperit de casa de asigurari, daca e asa ,incep prin a cauta medic de familie si cer musai trimitere.Cu fata merg la doctor si pt cel mai banal simptom, adica cand e vb de copil sunt destul de realista.Tina multumesc mult de informatie si astept pina la inceputul lui nov, poate luam si noi carnetul si incep sa caut doctori, nu stiu inca germana deci musai sa gasesc romani

ana maria spune:

Dupa ce am pierdut oameni dragi si am trecut si eu printr-o depresie prelungita am hotarat sa fac terapie si pot sa-rti spun ca m-a ajutat enorm. NU intru in amanunte dar pot sa-ti spun ca si eu ajunsesem convinsa ca nu merita sa faci nici un efort in viata, ca totul se termina in acelasi mod si chiar devenisem ipohondra.

Ana Maria

Succes si s-auzim numai de bine!!!

Kariris spune:

Sigrid draga, e foarte trist ceea ce ti s-a intamplat tie sau mai bine spus celor dragi tie! Incearca totusi sa vezi si ce a mai ramas bun in viata ta. Incearca sa te bucuri de dragostea sotului tau, sa nu-l neglijezi si sa intelegi ca pentru fetita ta TU esti tot universul. Are nevoie de tine. Si eu am antecedente in familie, bunica a murit de cancer mamar cu metastaze in tot corpul, o verisoara de-a mea (din partea ei) a murit la numai 17 ani de cancer uterin in urma unei operatii, eu care acum am 35 de ani, la varsta de 22 de ani am descoperit un nodul la sanul stang si inrma mamografiei prezenta si semne de malign si de benign... fapt pt. care am mers un an luna de luna la o clinica de oncologie, am urmat tratament hormonal insa si am fost monitorizata; nodulul a trecut, a reaparut dar se pare ca este de hiperfoliculinemie asa ca... cu Dumnezeu inainte... acum vreau sa fac un copil si in fiecare an imi fac o mamografie... ce sa-ti spun mi-a aparut si la sanul drept!
Dar nu-ti fie frica, in vremurile noastre chiar daca ar fi sa fie ceva rau, daca e descoperit in faza incipienta esti salvata! Dar ptr. asta nu trebuie sa amani mamografia!
Te rog mult du-te si fa-o!
Recapata-ti increderea si bucura-te de ce ai pe lumea asta!
Sa fii fericita si sanatoasa!