M-am hotarat.....adoptie(partea a 6-a)
Raspunsuri - Pagina 4
aissa spune:
Asa domne, vorbeste si cu noi un picut.
Ma bucur ca ne-ai scris, de intrat in ritm o sa iti intri tu in cateva zile, iar despre faza cu casa de dupa razboi o sa il pun pe Tony al meu sa citeasca, ca el e cel obsedat de ordine la noi in casa
Cred ca sunteti super fericiti, in ciuda oboselii, asa ca abia astept sa imi vina randul... Mi se pare ca trece asa greu timpul, mai sunt 2 saptamani pana va putea veni mama sa semneze, sper sa vina in ziua Z, sa nu incepem cu amanarile...Si pe urma inca 30 de zile (daca nu reusesc sa conving 5-ul sa imi acorde plasament...
Oricum, azi gagalicea face o lună (La multi ani!
) si o sa mergem la ea sa dam petrecere cu asistentele si sa o chinuim un pic ca i-au luat mami si tati cercei si vrem sa ii faca cineva pe acolo gauri in urechi sa ii punem sa facem fata mai-mai 
Poze cu noi
Cristina, sper o viitoare mamica de ghemotoc mic-mic 
mimsi spune:
claudia, felicitari pt nasturica! Iar in ceea ce priveste casa dezastru - cred ca pana la urma veti reusi sa intrati intr-un ritm (si nu va va mai pasa ). Aissa, la multi ani pentru micuta! V-ati gandit la nume? Saptamana asta, printre deplasari si tot felul de alte probleme de servici) am reusit si noi sa avem vizita de la DPC. Noua nu ne-a zis ca nu am putea sa luam copilutul in plasament pana sa i se clarifice situatia (si asta tot la sect. 5). De fapt s-ar putea sa nu ne fi vazut nici pe noi foarte incantati de aceasta perspectiva (mie mi-e teama de faptul ca mama naturala mi-ar putea sti adresa si d'aia consider ca e mai bine sa las inca putin pana se clarifica situatia). Daca pana miercuri reusim sa mai ducem si restul de acte, intram vineri la comisie. Daca nu, atunci vinerea viitoare. Sa vedem. De vorbit nu am vorbit cu nimeni sa vedem de unde am putea incepe cautarile, din ce povesteati voi pe forum mi-a iesit complet din minte Bucurestiul. Am zis ca incep sa vorbesc (asa, niste ganduri am eu...) dupa comisie (superstitie?). Persoana de la DPC este tare draguta si sufletista, mi-a placut tare mult de ea. Dar am avut niste emotii...Asa, aiurea, ca nu aveam de ce. Gata, mai revin cand si cand, felicitari mamicilor prezente, asteptare scurta viitoarelor mamici, Aissa, parerea mea e sa incerci sa vorbesti cu cei de la sect 5 (eventual cu directoarea), pt ca daca tu vrei poate se rezolva si cu plasamentul. Cum am mai zis, nu par sa fie impotriva, poate e vorba strict de persoana cu care ati vorbit voi.
aissa spune:
Mimsi, in primul rand in ce priveste numele, nu am avut de ales. Ni s-a spus ca daca veneam un pic mai repede il alegeam noi. Acum deja are certificat, o cheama Alexandra. Ce m-a dezamagit putin e ca, saptamana trecuta cand am vazut-o nu ne-a zis nimeni de botez, nici noi nu am intrebat ca ma gandeam ca avand doar 20 de zile nu are cum sa fie botezata. Iar miercuri, cand am fost cu nasa la ea ne zice dr.ca e botezata. Am ramas paf, a zis ca a fost asa "cu putina apa..." Nu sunt lamurita pe deplin, dar cred ca i s-a facut botezul "pe scurt" cum am botezat eu pe nepotul meu cand era in spital, care poate fi continuat cu nasi la biserica, cu lumanari, cum e obiceiul la noi... Oricum, cei pe care ii vrem noi de nasi vor fi oricum alturi de noi, chiar daca nu vom putea sa ii mai schimbam numele (am fi vrut macar sa ii adaugam la botez numele nasei...)
In ce priveste plasamentul, nici eu nu as vrea sa imi stie parintii naturali adresa, dar crede-ma ca ma mananca picioarele si mainile sa o iau din maternitate. O vreau acasa, sa ne ocupam noi de ea, sa invat si eu sa fiu mama. Asa in vizite de cateva minute, inconjurata de asistente si dr. e altceva. Vorba lui Tony, nu am vazut-o si noi la corp. Am vazut doar manutele si capul. Vrem sa ne jucam cu ea, sa papam, sa facem baita... Plus ca imi e greu sa ajung la ea. E destul de departe si asa cum am zis depind de altii care au masina, de programul meu, de al lui Tony... In orice caz, pana nu face 45 de zile trebuie sa stau nemiscata, nu pot face nimic. Apoi voi vedea cum ramane cu plasamentul. in orice caz, daca imi ajuta Dumnezeu, de Craciun o am acasa.
Poze cu noi
Cristina, sper o viitoare mamica de ghemotoc mic-mic
Briantis spune:
Buna !Aissa iti doresc sa-ti aduci cat mai repede gagalicea acasa .Fetelor care nu si-ay gasit inca puiutii le doresc mult noroc in cautarile lor !
Noi ne-am adus sufletelul acasa de acum o saptamana si suntem foarte fericiti .S-a adaptat foarte bine si foarte repede si este o dulceata de copil .
Am insa o problema pe care nu stiu cum sa o rezolv - am niste vecini foarte curiosi care evident vor sa stie toate cele .Nu vreau insa sa stie deocmdata ca bebe e infiat pentru ca atunci cand va mai creste sa nu se trezeasca careva vorbind aiurea .O sa-i spunem noi ca e adoptat atunci cand vom considera ca e momentul . Pana atunci insa ce sa fac ? Nu pot nici sa le zic scurt ca nu e treaba lor ,dar nici nu stiu ce sa le raspund la intrebari de genul - daca l-am alaptat ,unde a fost bebe pana acum sau unde am nascut (cand de fapt nu m-a vazut nimeni insarcinata).De ce or fi oamenii astia asa curiosi?
nc
mimsi spune:
da, cred ca este un moment dificil. Mai ales ca probabil stai la bloc si va trebui sa-l treci in cartea de imobil (care este la administrator) si probabil iti vor cere certificatul de nastere. poate ca cel mai delicat ar fi sa le spui ca "l-a adus barza" si poate isi dau seama ca n-ai de gand sa comentezi pe tema asta. Din pacate inca la noi pe vecini ii doare mai mult de ograda altuia decat de a lor.
oanamagda spune:
briantis, este o vorba: prostul moare de grija altuia...incearca sa-i eviti cit mai mult daca nu vrei sa se stie ca e adoptat copilasul; eu una m-as mindri ca l-am adoptat, nu as ascunde; dar stii cum e, depinde de situatie...
claudia, sa-ti traiasca fetita si sa va faca fericiti!!! mai, mai, ne-ai tinut in suspans atita timp...i-am povestit sotului meu de ioana voastra, ca a apucat-o joaca la 2 noaptea si a ris copios..si noi am ales acelasi nume daca vom avea o fetita...sa inteleg ca ioana nu a plins deloc de dorul asistentei maternale? eu am mari emotii pe tema asta..
felicitari fetelor care sunt mamici ocupate acum; nu ne uitati si mai povestiti-ne ce fac ingerasii, avem nevoie de povestirile voastre..ca de aer;
rozi, ce ai mai facut? taci, taci si parca vad ca in curind ne dai vestea cea mare...
am uitat sa va spun ca am si eu o veste pt voi: ieri m-a sunat asist. soc. de la dpc si m-a anuntat ca avem atestatul! aseara am sarbatorit evenimentul in doi cu o sticla de sampanie...
asist. soc. mi-a comunicat ieri ca toate dpc-urile au avut sedinta si li s-a comunicat cum va fi aplicata noua lege - pt ca fiecare dpc avea propria varianta de aplicare, asa ca cei de la buh au facut precizarile necesare - so, concluzia e urmatoarea: daca familia atestata are copil in incredintare pina la 31 dec va merge pe legea veche, daca nu au gasit copil pina la 1 ian 2005, vor merge pe legea noua chiar daca au atestatul din 2004; asa ca trebuie sa ne grabim sa ne gasim sufletelul...
week-end placut tuturor proaspetelor mamici si viitoarelor mamici!
oana, viitoare mamica de napirstoc
Briantis spune:
Oanamgda ,nu e vorba mi-ar mie fi cine stie cum daca ar sti vecinii ca e bebe adoptat ,dar de obicei astfel de vecini au si gura sloboda .Nu vreau insa ca peste doi ,trei ani daca Andi si copiii lor vor avea ceva de "impartit" la joaca sa-i arunce in fata ca noi nu suntem parintii lui naturali .
De evitat vecinii mai mult n-avem cum .Ne-am mutat in blocul asta acum un an si ne salutam cu vecinii si atat .Nu suntem genul care sta la povesti cu vecinii.Sunt sigura ca stiti si voi genul de vecini care stau in nestire la scara blocului si monitorizeaza tot ce intra si tot ce iese din bloc si care isi mai dau si cu parerea in lipsa de alta ocupatie.
In fine ,poate ca dau prea multa importanta unei situatii ipotetice ,dar asta imi statea mie pe creier cand v-am scris.
nc
Rozi spune:
Buna, fetele! Ma bucur cand am de citit despre voi si despre minunile voastre!
Sa incep cu si pt "linguritza" Aissei! 
Sa va fie sanatoasa si sa va aduca numai bucurii! Nu-i asa ca-i sta bine cu cercei? 
Va tin pumnii sa nu intarzie mama cu declaratia si sa reusiti sa obtineti plasamentul!
Felicitari, oanamagda, pentru atestat! De-acum incepe partea mai grea, iti tin pumnii sa mearga totul cat mai lin!
Briantis, ma gandesc ca decat sa le dai vecinilor motiv de barfa, mai bine le spui deschis: da, e adoptat copilul, dar va rog sa nu mai vorbiti despre asta, vreau sa-i spun EU copilului meu, nu sa auda de la copiii vostri la joaca. Eu sper pe mine sa nu ma intrebe, ca nu prea avem timp de discutii cu vecinii, abia daca ii stiu (ne-am mutat de 1 an aici)
Claudia, ce frumos povestesti! Mai vrem, mai vrem! (nu-i asa, fetelor?!) Sa fiti sanatosi si fericiti!
Despre noi: am vazut doua fetite, dar fiind primii copii vazuti, avand si o gramada de emotii si privirile a 5 femei urmarindu-ne reactiile, nu prea am inteles multe din aceasta prima intalnire. Sa vedem daca luni ne vor mai primi sa le vedem, vrem sa mai mergem o data. Asta era la un legan. Apoi am vazut un baietel de 1 an si 2 luni, la o maternala, mi s-a rupt sufletul cand am auzit cat a fost de bolnavior inainte sa-l ia maternala! Era sa moara... Eu nu stiu, cred ca-mi face rau sa vad mai multi copii, cum spunea si Flory, imi vine sa-i iau pe toti acasa! Cred ca nu e bine sa fii asa emotiva, ca mine, imi venea sa plang numai cand ma uitam la ei! Parca toti erau minunati si parca toti ochisorii pe noi ne urmareau!
Aaaaa, sa-l laud si eu pe sotiorul meu, ca prea l-am criticat pana acum!! Dupa ce-am vazut cei trei copilasi, ma asteptam sa ma intrebe "pe care-l luam acasa?". Stiti ce m-a intrebat? "CATI putem sa luam acasa?" !!!!!!!!!!!! Mi-a fost asa de drag atunci...! Cred ca a fost si el impresionat de copii.
Eu am fost putin surprinsa sa vad curatenie si miros placut in acel leagan. Ma asteptam la ceva mai rau... Dar copiii erau curati, imbracati curat, miroseau a lapte , aveau patuturi de-alea moderne, jucarii... Ma bucur ca e asa.
Va pup si s-auzim numai de bine!
"Nu crede in minuni; lasa-te in voia lor!"
oanamagda spune:
rozi, exact aceleasi sentimente le-am avut si eu...am venit acasa toata plinsa si i-am spus sotului meu ca eu nu pot sa mai vad copii, mi se rupe inima de durere pur si simplu...am gresit ca m-am dus sa-i vad pt ca nu aveam atestat atunci, deci nu aveam cu sa iau un bebe acasa;
briantis, daca nu vrei sa se stie ca l-ai adoptat, atunci va trebui sa nascocesti o poveste...daca intrebarile nu sunt directe(de genul cit timp l-ai alaptat, etc), atunci zimbeste ingenuu si schimba vorba; numai ca stii cum e, birfa se raspindeste repede...noi putem sa iti dam idei, dar numai tu stii cum e mai bine;
rozi, nu stiu de ce, dar ceva imi spune ca tu vei fi urmatoare mamica...am un feeling in ceea ce te priveste...
aissa, astept sa ne povestesti cum a sarbatorit-o pe bebita;i-ati pus cerceii? cum arata fetita? parca nu ne-ai descris-o pina acum...
oana, o viitoare mamica de napirstoc
Rozi spune:
Haha, oanamagda, nu sunt chiar asa aproape! Ar fi fost bine..
Dragelor, acush ca m-am apucat si eu de treaba, am o alta problema (ca n-am mai avut de mult ):
Voi ce faceati cand mergeati sa vedeti copii?? Ii luati in brate, ii pupati, va giugiuleati, scoteati sunete de-alea asa, ca pentru copii?? Eu ma simt aiurea sa fac asta in fata celor care ne privesc! Stiu ca ele urmaresc reactiile noastre si pe ale copilului, dar alintarile astea mi se par o chestie intima, nu o pot face cu spectatori, mai ales cu un copil pe care-l vad prima data. Deci, 
, pliz 
"Nu crede in minuni; lasa-te in voia lor!"