un HELP pt divortz
Raspunsuri - Pagina 2
papadie spune:
quote:
Originally posted by ana maria
Ana, ce inseamna ca e cunoscuta prin alte parti? Daca e asa vorbeste cu moderatorii sa faca ceva ca sa nu mai pierdem vremea.
Ana Maria
Succes si s-auzim numai de bine!!!
DACA citeai comentariul meu de mai sus ai fi observat ca nu e un "fake " acest caz. Mai degraba Ana I pune paie pe foc aiurea...
Nu ma intreba de ce!
sheherezada spune:
Eu nu inteleg cum de puteti pune sub semnul intrebarii toata povestea.Scuzati-ma daca intrebarea nu este la locul ei dar de ce ar vrea cineva sa inventeze o asemenea poveste si ce ar avea de cistigat?
Mereu alaturi de voi.
"Nu exista culmi de neatins ci numai aripe prea scurte"
sheherezada
scumpic spune:
Ok. Eu zic sa o lasam pe Cristinutza sa ne dea mai multe detalii.
Din punctul meu de vedere eu am mai multe intrebari care nu le gasesc raspunsul.1- copilul este cu el?
2- esti maritata cu el?
3 -cum poti sta cu un om fara sa stii unde isi tine actele ?(pt.ca tu ai zis ca mai tarziu t-iai dat seama ca nu are acte de identitate).
Ok astea sunt niste intrebari ca sa pot sa iti inteleg mai bine povestea si sa iti pot da un mic sfat.
lasand la o parte tot, indiferent de situatia in care esti tu acum si din ce cauza sa intamplat toate astea , daca intradevar ai probleme cu copilul iti poda un sfat.
Eu am trecut printr-un divort iar in urma despartiri copilul meu care avea tot 3 ani atunci a devenit dintr-o data f. inchis in el, nu statea nicaieri fara mine, nu se mai juca cu copii afara si vb. foarte putin.
Sfatul care ti-l dau este sa nu mai pierzi timpul si sa mergi cu el la un doctor psiholog. Chiar daca nu vorbeste il va face sa spuna tot ce are pe suflet(prin desene, etc)
Eu asa am reusit sa imi aduc copilul la cum era inainte.Crede-ma ca atunci cand eram prima oara in drum spre medic ma gandeam ca sunt nebuna daca am ajuns sa imi duc copilul la pshiholog si ca ce ar putea sa faca el mai bine decat mine. Dupa prima jumatete de ora in care la intrebat tot felul lucruri, a izbucnit intr-un plans in care copilul meu a spus tot ce il durea pe el si ce nu ii convenea.Incet , incet copilul meu si-a revenit.
Asta este cl mai bun sfat si daca iti permiti, nu mai pierde timpul si dute cu el.
Milia spune:
quote:
Originally posted by scumpic
Sfatul pe care ti-l dau este sa nu mai pierzi timpul si sa mergi cu el la un doctor psiholog. Asta este cel mai bun sfat si, daca iti permiti, nu mai pierde timpul si du-te cu el.
Daca situatia e asa cum spui, poti obtine trimitere de la doctorul de familie si nu te costa nimic, poti merge cu copilul chiar daca nu-ti permiti.
nadina spune:
Povestea e cat se poate de reala. O cunosc personal pe Cristina, de fapt am cunoscut-o cand facea coada pe la Directia de Straini cu memorii pentru a-l scoate din un centru de detentie. Eu am sfatuit-o sa posteze aici. Nu pot spune foarte multe pe tema asta pentru ca lucrez la o organizatie care ofera asistenta solicitantilor de azil si noi l-am asistat pe el pe parcursul procedurii de azil.
Ca om, nu pot judeca ce s-a intamplat intre ei, de fapt nici nu cunosc toate datele.
Bine ai venit Cristina in marea familie Desprecopii.com
Iti doresc sa te refaci repede si sa ai mare grija de puiul tau.
nadina
sheherezada spune:
Si in sfirsit se facu lumina!
"Nu exista culmi de neatins ci numai aripe prea scurte"
sheherezada
Ioana Sora spune:
Cristinutza25, timpul iti va estompa durerea. Parerea mea e sa incerci sa iesi cat mai mult in oras, sa te intalnesti cu prietenii sau sa-i inviti pe ei la tine. Ocupa-ti timpul cat mai mult. Ideea e sa nu stai singura, sa nu te simti singura. Teoretic nu esti singura, avand un copil, care cu siguranta te ajuta foarte mult sa treci peste aceasta situatie. Dar stiu ca, uneori, nu ajunge numai zambetul copilului ca sa te simti mai bine. Cu privire la faptul ca nu vorbeste, parerea mea e ca ar trebui sa mergi cu el la un psiholog. Si, te rog, nu ma intelege gresit, dar cred ca ajutorul unui profesionist e bine venit, fiind vorba de asa ceva.
Nu stii niciodata pe cine lasi in casa ta sau in viata ta si cel mai greu e sa-ti recapeti increderea in tine si in cei din jur. Nu-ti pot da sfaturi, ca nici eu nu stau bine la capitolul asta.
Insa sper sa-ti poti gasi linistea, asta e primul pas spre a-ti putea reveni.
Ioana & Maria Catalina
photos.yahoo.com/ioana_sora
yaky spune:
fetelor, hai sa clarificam ceva: psiholog trebuie neaparat. psihologul nu este totuna cu psihiatrul, nu stiu de ce cateva spuneti ca ar fi o rusine sau mai nu stiu cum. Un psiholog nu-ti da medicamente, nu iti spune ce sa faci, te ajuta sa descoperi ce e cu tine, cine esti si in ce domenii ale vietii mai ai de "lucrat" etc.
Pentru copii este cel mai indicat, ei merg acolo de placere ( asta ar fi idealul si de multe ori se realizeaza), deseneaza, povestesc, se joaca, timp in care psihologul ii vede toate reactiile, si asa isi da seama ce trebuie facut.
Copilul trebuie vazut URGENT de un astfel de medic, si inca ceva. Nu a vorbit deloc pana acum? Sigur aude bine? Nu te juca cu asta, cu cat actionezi mai repede cu atat mai bine.
Yaky
scumpic spune:
Yaky tu ai mare dreptate.
Acum ca sa fac o mica paranteza la ce am scris in celalt messaj , acum apropae 6 ani in Romania nu prea se stia de treaba ca sa duci copilul la psiholog.De aceea am scris cum m-am simtit eu prima oara cand am fost.
Si eu m-am gandit ca poate sa mai schimbat ceva in ultimi 6 ani si poate se face trimitere direct de la medicul de familie.
Eu pe timpurile acelea nu am putut obtine o astfel de trimitere si am platit din buzunar fiecare sedintza cate 10$.Din pacate nu l-am dus decat la 5 sedinte pt. ca nu prea imi permiteam ,fiind si dupa divort.
Cristinutza25 spune:
Va salut dragi mei. Va multzumesc din suflet pt. gandurile bune.Si binentzeles pt. sfaturile si gandurile voastre frumoase.Acum am sa va raspund la intrebari.Dupa care am sa povestesc ce am mai facut eu si puiul meu.Da copilul este al lui. Nu am mai fost casatorita si nici nu am avut o relatzie cu un alt barbat cu care as fi putut sa-l am pe micutz.Nu mint pe nimeni pt. ca nu am de ce . Nu vad ce as avea de castigat din traba asta.Eram doar un suflet singur care are nevoie de prieteni ADEVARATZI.Asa am aflat si de aceasta adresa, de la o foarte buna prietena.Cum de am stat in casa cu un om fara sa stiu ca nu are acte?Nu, atunci cand am aflat de treaba asta nu eram decat prieteni(amici).Am aflat povestea lui pe ultima suta de metri.Eu lucram cu el si in dimineatza cand trebuia sa ne intalnim cei de la Serviciul Pasapoarte l-au ridicat sa-l trimita in Siria.A stat la Centrul pt. straini si pb. de migrari o luna si trei zile.Ii era foarte frica de securitate, de oriunde.Asa am aflat toata povestea lui.Mai tarziu cu un act provizoriu am reusit sa ne casatorim legal.Oricum ce a fost foarte ,foarte greu a trecut.Cum am promis am sa va povestesc,celor ce ma credetzi.Am fost ieri la avocata.Am luat cererea de divortz.Doamne ce zi grea.Acum sunt bine, ca ''vorbesc'' cu voi.Sambata pe 16oct.face 3 anisori.Abia astept sa ma duc cu el sa-i cumpar un joc frumos.Aaaaaaa!!!, mi-am adus aminte.Cineva a intrebat daca aude si daca a spus vre-odata ceva.Da, aude cu o urechiusa mai bine cu una mai putzin bine.Insa in clipa in care ridica cineva vocea mai tare isi pune manutzele la urechi si se intristeaza.Am hotarat,dupa ce depun actziunea de divortz sa merg la un specialist.Am facut rost de un nr. de telefon.Am mai fost cu el la un doctor.Nu am stat pana acum.Am innebunit cand am auzit ca trebuie sa-i dau CALMANTE.Ok dragii mei va pup si ne mai auzim.Va pup dulce.