Sunt foarte suparata!

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Otilia spune:

quote:
Originally posted by Sabina

avem scaun de masina, dar neavand centura la spate nu se poate fixa, asa ca il folosim doar la drumurile pana la Busteni, unde stau eu in spate si daca e nevoie tin scaunul.In Bucuresti o tin de obicei eu.
Draga Sabina,
Ca sa te mai linistesti putin pot sa-ti spun sigur ca daca scaunelul Sofiei nu e fixat solid cu o centura, faptul ca-l tii tu (la nevoie) nu serveste la absolut nimic! In caz de impact zburati amindoua in aceeasi directie!
Singura solutie este sa instalati o centura noua la Dacia veche, sau sa schimbati masina. Vezi ca au aparut unele Logan...

Pupici!

~Otilia&LaAdelita~ www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Otilia" target="_blank">

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ocebine spune:

quote:
Originally posted by Otilia

Ca sa te mai linistesti putin pot sa-ti spun sigur ca daca scaunelul Sofiei nu e fixat solid cu o centura, faptul ca-l tii tu (la nevoie) nu serveste la absolut nimic! In caz de impact zburati amindoua in aceeasi directie!

~Otilia&LaAdelita~ www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Otilia" target="_blank">




Perfect adevarat! Copiii mei din prima zi de cind s-au nascut au stat in scaunelel de masini. Fara negocieri, fara "lasa, mama doar o data", fara nici-un comentariu.

Scaunul tinut cu mina este o frectie la un picior de lemn. Nu stiu cum in ziua de azi parinti nu ofera un acest minim de protectie. Din punct de vedere statistic, un scaun de masina corect instalat va salva viata unui copil in eventualitatea unui accident. Nu putem compara cu "dar cind eram noi mici....." pentru ca masinile erau mult mai rare, se circula cu o viteza mai mica si cit de cit lumea respecta regulile de circulatie.

Nu va jucati cu viata copiilor!

Anamaria mama la Nick (6)& Alex (3)
http://mywebpage.netscape.com/Ocebine/Nick+Dulce.jpg
http://mywebpage.netscape.com/Ocebine/Alex+telefon.jpg

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns aida_o spune:

anul trecut, chiar de ziua sorei mele (14 martie), centura de siguranta mi-a salvat viata.

eram pe un drum principal, si mi-a aparut in fatza o masina care nu a oprit la semnul "stop". n-am avut cind sa mai frinez, ca a aparut brusc, de dupa o cladire, si am intrat frontal in masina respectiva. inconstientul de sofer, care avea pe bancheta din spate un baietel de 3 ani, e explicat ca se uita, in momentul dinaintea accidentului, spre bancheta din spate, unde statea copilul (fara centura, "normal"). cica n-a mai avut timp sa se uite si dupa semnele de circulatie, ca privea inspre spate. noroc ca nu a patit nimic copilul si nici tatal, doar masinile au fost shifonate serios. de-atunci, de cite ori retraiesc accidentul, totul imi apare in minte "cu incetinitorul", nu stiu de ce. cioburile din parbriz zboara lin, ca niste fulgi de nea, totul se intimpla asa incet... in fine, nu vreau sa intru in prea multe detalii, ca nu e placut deloc.

nu e de gluma, centura de siguranta trebuie purtata! asa ca iti inteleg supararea.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Cristina_C spune:

quote:
Originally posted by Otilia

quote:
Originally posted by Sabina

avem scaun de masina, dar neavand centura la spate nu se poate fixa, asa ca il folosim doar la drumurile pana la Busteni, unde stau eu in spate si daca e nevoie tin scaunul.In Bucuresti o tin de obicei eu.
Draga Sabina,
Ca sa te mai linistesti putin pot sa-ti spun sigur ca daca scaunelul Sofiei nu e fixat solid cu o centura, faptul ca-l tii tu (la nevoie) nu serveste la absolut nimic! In caz de impact zburati amindoua in aceeasi directie!
Singura solutie este sa instalati o centura noua la Dacia veche, sau sa schimbati masina. Vezi ca au aparut unele Logan...

Pupici!

~Otilia&LaAdelita~ www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Otilia" target="_blank">




Din pacate asa e. Chiar si pus invers, scaunul nu e safe daca nu e prins cu centura. Nu e suficienta centura scaunului, trebuie si cea de la masina ca sa fie fixat pe locul din spate.

Cristina
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Cristina_C

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iulian1969g spune:

quote:
Initial creeata de Sabina

...Iar el nu a inteles nimic, din contra mi-a aruncat niste cuvinte grele, ca sunt paranoica, n-am sa las fata sa faca nimic toata viata etc, si ca sunt tot timpul o frana!
Nu mai stiu ce sa fac, mi se pare grav ca s-a ajuns aici, el care e atat de calm si de obicei e cel care ma incurajeaza in tot ce fac a ajuns sa-mi spuna ca am o atitudine negativa, ca nu las niciodata copilul sa se dezvolte etc.
Sunt foarte foarte trista.Cum lucrez eu acuma? Dupa cearta asta.Plang incontinuu....

Sabina & Sofia Galagia




Draga Sabina,

Am sa-ti spun si eu punctul meu de vedere; poate te ajuta.

Eu am sentimentul ca sotul tau nu a rabufnit doar pentru atentionarea ta in legatura cu copilul. Eu cred ca sotul tau te-a simtit in mai multe randuri autoritara (adica faci cam numai ce vrei tu) - din punctul lui de vedere - iar acum a rabufnit pentru ca i s-a umplut paharul.

In general o reactie de tipul acesta la un sot - "el care e atat de calm si de obicei e cel care ma incurajeaza in tot ce fac" - este urmarea unor situatii prin care a trecut, in care situatii te-a simtit ca ai avut un comportament cam... dictatorial.

Iar sotul tau la un moment dat nu mai tolereaza un astfel de comportament din partea ta. Adica vine vremea in care el spune: "Stop! Pana aici! N-am de gand sa cedez si de data asta!"

Eu sunt casatorit de aproape 13 ani. Pot sa-ti spun ca intr-un cuplu se poate ajunge destul de usor la un comportament "dictatorial" al unuia dintre parteneri. Cum? De exemplu, din cauza grijilor!

Adica exista posibilitatea ca un partener, coplesit de atatea griji, sa nu mai aiba rabdarea de a mai comunica, de a se consulta suficient de mult cu celalalt, intra in panica cum s-ar zice si - poate inconstient - ia decizii de unul singur. La un moment dat celalalt nu mai suporta situatia si rabufneste.

Nu stiu daca m-am facut inteles... Uite, sa luam exemplul cu tunsul. Poate ca tu o tunzi pe fetita numai cand vrei tu, unde vrei tu, cum vrei tu. Si tu consideri normal acest lucru. Iar daca sotul tau s-ar impotrivi cu privire la "cand", "unde" si "cum", probabil ca tu ai face tot ca tine! Pentru ca asa ti se pare tie normal!

Dar poate vrea si el sa mearga cu fetita la tuns! ... Cand vrea, unde vrea si s-o tunda cum vrea... De ce sa nu-i dai si lui posibilitatea sa se exprime cu privire la tunsul fetitei?... Are si el placerea aceasta! Ti se pare un lucru rau? Ca n-a tuns-o asa cum ai fi vrut tu...asta este o alta poveste. Sa sti ca si sotul tau s-ar putea arata nemultumit de felul cum o tunzi tu...

Tu vrei sa acaparezi tot ce tine de copilul tau? Si el ce sa faca? Sa se ocupe de tunsul copiilor alteia?!...

Lasa-l si pe sotul tau sa hotarasca cu privire la familie. Am impresia ca ai tendinta sa le faci tu pe toate. Iar tot ce faci tu este - potrivit gandirii tale - bun si logic; ce face el este prost si la timp nepotrivit. Nu cumva asa gandesti?

Iar in privinta sigurantei intr-o Dacie veche... sa stii ca sotul tau nu este de acuzat ca n-a pus nu stiu ce copilului... Unde sa puna? Cum sa fixeze scaunelul special in Dacia veche?... Sa improvizeze? Improvizatia ar micsora siguranta, nu ar mari-o! Deci ma gandesc ca l-ai certat prea rau...

Daca ai niste ingrijorari, exprima-le sincer - dar nu acuzandu-l pe el!

Pur si simplu spune tot ce te framanta, exprima-ti temerile tale. Eu cred ca te va intelege. Iar daca simti ca ai intrecut masura, cere-ti si tu iertare. Sinceritatea, recunoasterea slabiciunilor noastre, bunavointa - toate acestea ajuta enorm la normalizarea relatiei intre parteneri.


Giuliano

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Sabina spune:

Draga Giuliano, la faza cu tunsul a fost asa: noi hatarasem impreuna ca fata trebuie tunsa.Ceea ce m-a suparat pe mine e ca era prima data cand era dusa la un salon, pana acum am tuns-o amandoi de vreo 3 iori( n-are decat 2 ani)Am fost putin necajita doar din cauza ca n-am fost si eu acolo s-o vad prima data la tuns ( pare copilaros, dar e fata mea si n-am vazut cum s-a jucat de frumos pe motocicleta etc.)
Iar cu mersul cu masina..am vorbit cu el frumos inainte, si exista solutia sa vina sa ne ia cumnata cu masina.De aia m-am suparat.Iti dai seama ca daca ar exista o situatie limita nu m-as supara.Dar cand rezolvarea era deja acolo si el nu vroia sa tina cont...
In orice caz, nu fac numai ce vreau eu.De fapt cam asta e problema.Avem un program atat de incarcat incat pentru nevoile personale nu se gaseste un spatiu.Iar asta duce la frustrari.Poate ca s-ar rezolva cu o bona situatia, insa asta e alta poveste.
va pup!

Sabina siSofia Galagia

Mergi la inceput