Tagada paternitatii
Raspunsuri - Pagina 2
sumisa spune:
Ham complicata si dificila situatie. Oricum asta e parerea mea :
Daca vei reusi sau nu sa ai o relatie cu fetita respectiva depinde de cu totul altceva decat faptul ca tu-i esti tata pe certificatul de nastere. Tu vei putea respecta si iubi acea fiinta doar pentru ca este sora fiului tau si cred ca este suficient. Nu trebuie neaparat sa o recunosti ca fiind a ta.
Pe de alta parte nu uita ca recunoasterea unui copil da nastere unor consecinte juridice pe care ulterior nu le vei mai putea inlatura. Acestea vor putea cu timpul interveni in defavoarea propriului tau copil. Nu uita ca bebelusul nevinovat de acum se va transforma in cativa ani intr-un adult mai mult sau mai putin responsabil, care va putea lua decizii cu privire la drepturile care i se cuvin.
In ceea ce priveste numele purtat de cei doi frati, aici chiar nu vad nici o problema atat timp cat mama si-a pastrat numele din casatorie iar fetita il poate lua pe al ei. Deci fratii vor purta acelasi nume.
In concluzie faptul ca tu vei tagadui acum paternitatea acestui copil( daca intr-adevar esti sigur ca nu e al tau) nu te va impiedica pe viitor sa ai o relatie cu el, chiar sa-l cresti daca te vei mai impaca cu mama lui.
Sa nu o faci inseamna sa-ti lasi viitorul chiar in voia sortii, soarta care acum are chipul unei foste sotii dispusa sa nu pretinda nimic si a unui bebe mic dulce si nevinovat. Dar cu trecerea anilor fosta ta sotie poate reveni la sentimente mai bune fata de ce i s-ar cuveni fetei de la tine, iar fata va putea sa te considere o sursa numai buna de jecmanit.
danab spune:
Reiki,
mi-e greu sa-ti dau sfaturi, vreau numai sa te/va felicit pentru asa o "comoara" de copilas.Este mare pacat pentru el ca nu va mai avea o familie niciodata.Ca mama a acestui copilas(si nu numai)nu as fi putut face ce a facut ea, mi-ar fi enorm de greu sa-i privesc frumosii-i ochi si sa-i spun ca tata a plecat.Pentru fericirea acestei micute fiinte mi-as fi infrant orice pornire...in fond copilareasca dar cu consecinte atat de grave.
Numai bine si faceti tot ce va sta in putinta pentru ca acest inger sa aiba mereu zambetul pe buze.
Cristina L spune:
Reiki in primul rand bine ai venit printre noi.Poate ai fi primit mai multe raspunsuri,dar multa lume este in concediu pt sarbatori(asta in cazul celor care au numai la servici pc),sau multi sunt pur si simplu blocati de ceea ce ai povestit,cum este si cazul meu si iei mai greu hotararea sa raspunzi.
Ce ti-a facut tie sotia ta, eu consider ca e un lucru oribil.Nu stiu,dar...eu nu inteleg asta.Eu sa fi fost in locul ei nu te-as mai fi putut privi in ochi,mi-ar fi fost rusine.Oricum eu nu as fi in stare sa ii fac asa ceva sotului meu.Ori daca el mi-ar face mie una ca asta nu as putea sa-l iert.De fapt cine nu a trecut prin asa ceva nu iti poate da un sfat.Doar cand o simti pe pielea ta sti ce e in sufletul persoanei respective.De obicei barbatii sunt cei care fac femeile sa sufere(sper ca nu te superi),dar se pare ca si unele femei fac la fel.Este cam complicata situatia,oricat l-as iubi eu nu l-as ierta ca m-a inselat,pe deasupra sa mai faca si un copil...oricum cred ca ti-e foarte greu.Viata este scurta,ce-ai sa faci ai sa astepti ani de zile poate ea se va intoarce la tine?Din cate imi dau seama ea nici nu vrea acum.Ii pare rau acum de ce a facut?Sa fie sanatoasa...si-a facut-o singura cu mana ei."Respectivul" nu merita sa fie trecut pe certificatul de nastere al fetitei?Dar cand a aflat ca este insarcinata nu s-a gandit la asta?Daca fetita este pe numele tau bineanteles ca are dreptul la mostenire cand va fi cazul.Eu nu am copii,desi mi-am dorit f mult,insa acea fetita eu nu as putea sa o accept...stiu ca este un suflet nevinovat,dar mi-ar aminti in fiecare clipa trecutul.Este greu de luat o decizie,dar poate si inima ta iti spune ceva...
Acum sa-ti povestesc o situatie putin asemanatoare.Varul sotului meu traieste cu o fata care are o fetita dintr-o casatorie anterioara.Tatal ei natural nu prea are tangente cu ea si atunci fetita si-a daruit toata dragostea ei tatalui "adoptiv",chiar ii spune tati si este f lipicioasa.El a crescut-o de la 3 ani si acum ea are 13.Dar acum 2 ani si jumatate au facut si ei o fetita,asa ca s-au gandit ca ar fi bine sa se casatoreasca.Ce vreau sa spun este faptul ca el nu face diferenta intre copii,sau cel putin nu se vede,dar eu cred ca in inima lui fetita lui ocupa un loc anume,mai ales ca seamana leit cu el.Asa daca il intrebi el spune ca nu face diferenta si chiar spune ca el are 2 fete.La tine deocamdata nu se pune problema sa va impacati,adica ea nu iti da de inteles asta.In orice caz trebuie sa ai mare grija ca ea sa nu faca ce vrea cu tine,sa te ia drept fraier.In cazul in care o vei ierta si ea va dori sa va impacati trebuie sa ii pui niste conditii.Trebuie sa te gandesti f bine,sa nu iti para rau mai tarziu.
Iti mai spun un caz,de aceasta data a fratelui meu care isi insala sotia si ea stie...El zice ca le iubeste pe amandoua...nici asta eu nu pot intelege,dar nu vreau acum sa intru in amanunte,ci altceva vreau sa-ti spun si anume in legatura cu baiatul tau.Fratele meu are 2 copii,un baiat de 7 ani si o fetita de 1 an si 2 luni.Vreau sa spun ca baiatul simte situatia dintre ei si are o fata f trista si cred ca va fi marcat toata viata.Fratele meu sta acasa 2,3 zile si alte 2,3 zile la amanta,iar baiatul ii simte lipsa.Asa ca fosta ta sotie ar face bine sa-i acorde si baiatului atentia necesara,nu numai fetitei(inteleg ca acum este micuta,dar totusi...),caci altfel il face sa sufere si e pacat,doar si el e nevinovat.
Totusi am inteles ca erati fericiti,nu inteleg cum asa deodata ea ti-a spus ca vrea sa va separati?Sau poate tu nu ne-ai spus toata povestea...Nu crezi ca daca erau probleme ar fi trebuit sa incercati sa le rezolvati prima data?Poate mai era ceva de salvat...nu sa treceti direct la despartire.Ori poate ea nu te iubeste,sau nu te-a iubit deloc...
E trist ca in perioada sarbatorilor cineva trece ptin asemenea momente,dar din pacate este adevarat...
Sa dea D.zeu sa faci alegerea corecta,in orice caz nu cred ca trebuie sa-ti irosesti viata langa o asemenea persoana.Daca a facut-o odata, sigur o va face si a 2-a oara.Nu stiu...dar asta este parerea mea si sper ca nu te-a suparat.
Succes si un An Nou cu mai multe bucurii si liniste sufleteasca.
Baiatul tau este o dulceata...pacat ca are asa o mama.
Cristina L
Alexandru spune:
E prima oara cind raspund pe site-ul asta. Motivul pt care o fac este faptul ca sotia mea citeste asta in fiecare zi. De ce? Ideea de "compromis" si de a impartasi cu sotia aceleasi activitati. Nu stiu daca mi-ar fi trecut vreodata prin cap sa o fac altfel. In general barbatii nu ar fi inclinati sa sa "implice" in astfel de "discutii" pt ca nu e in natura lor. De ce am inceput asa? Pt ca asta are de a face cu tine. De ce te tot chinui tu sa iti raspunzi la intrebarile tale? Incearca sa te gindesti bine si calm fara sa pui sentimentele inaintea logicii. Indiferent ce iti raspund eu sau altii, sa stii ca in final totul o sa vine din nauntrul tau in functie de starea ta "emotiva", ca pina la urma tot egoisti raminem cu totii. Nu vreau sa intru in polemica cu sexul feminin, dar sa stii ca oricite femei ti-ar scrie ca nu sint de acord cu ce a facut ea, daca ar fi in situatia "fostei" tale nu stiu daca ar face altfel decit a facut ea. Ar fi inclinate sa faca ce a facut ea in proportie de 95%..pt ca e in natura lor sa isi protejeze "copii lor". Gindeste-te bine de ce te gindesti la toate astea. Din punctul tau de vedere de barbat te zbati intre: responsabilitatea fata de copil pe de o parte si pe de cealalta parte... (din pacate pt noi) strigatul sexului si a fricii de singuratate si nedorinta de a fi in competitie din nou cu alti masculi toata viata. Sigur, singuratatea vine... tot din lipsa sexului, caci, chiar daca stai impreuna cu o femeie si nu "ai" cel putin e...."disponibila" teoretic.
Timpul o sa treaca si ai sa intilnesti pe altcineva si atunci disperatea ta va dispare in proportie de 50% pentru ca (din pacate, dar adevarat).. e din nou diponibila. Viata copilului ta e foarte importanta si trebuie sa te gindesti bine daca vrei sa iti asumi responsabilitatea cresterii lui. Daca fetita nu va avea pensie alimentara copilul tau va avea mai putin, pt ca aceleasi resurse se vor imparte la amindoi si atunci ori dai tu de doua ori mai mult ori ea cere de la celalalt. Pina la urma ea tot o sa ceara. E in natura ei sa isi "protejeze copii EI". Nu e un raspuns corect "fa asa sau asa". Depinde de caracterul tau. Gindeste-te bine ca tu te lupti acum cu doua idei :responsabilitata ta fata de copil si inabilitata ta de a te vedea dispus sa intri in competitie din nou, sa ai sex si sa eviti singuratatea.
Atit insa, copiii daca nu au amindoi pensie si venitul ei nu e suficient de mare copilul tau va suferi pe termen lung si tot tie ti se va reprosa. Daca dai pensie la amindoi capacitatea ta de a "gasi" pe altcineva in viitor se diminueaza considerabil. Atit: gindeste logic si nu te lasa "furat" de sentimente si incerca sa te cunosti pe tine insuti; intreaba-te cine esti si ce vrei si defineste-ti viata. Gindeste-te bine la "egoismul" tau si vezi cit de important este copilul in comparatie cu capacitatea ta viitoare de "a-ti reface" viata si a intra din nou in competitie cu alti barbati sa gasesti pe altcineva. Singur nu vei putea sa ramii: ne sperie cumplit competita pe lunga durata cu alti masculi pentru "EA".
reiki spune:
Alexandre cred ca o sa te desfinteze fetele de pe forum. 
Nu sariti pe el ca ma supar. Revin cu un raspuns si ptr Alexandru.
Doina spune:
Alexandru esti 
subsriu la ceea ce ai scris 
Doina&Carlita-iubita
reiki spune:
Logica spune sa nu ma implic in a fi tatal fetitei.
De ce? Pentru ca probabil nu o sa fiu niciodata tata la fel pentru ambi copii. Fosta nu va pune in certificatul de nastere al fetitei nici un tata si nici nu va mai avea cui sa ceara pensie alimentara. De ce va face asa pentru ca acum nu o intereseaza bani de la tata-l fetei. Ea vrea sa fie singura care are drepturi asupra fetitei. Dar nu il va implica in nici un fel pe tata. Atunci oricum voi fi singurul care va cotiza. Acum nu platesc decit o suma minora in comparatie cu cit ar trebui. Atunci completez sau ii cumpar eu ce cred de cuviinta sau ce are nevoie baietelului. Deci banii se duc unde trebuie. Si nu cred ca va schimba asta. Tot logic este sa imi protejez copilul financiar in orice conditi si cred ca am facut asta. Am facut asigurari care chiar si daca eu mor el va fi protejat. Iar daca va fi singurul meu copil va mosteni material tot ce ramine dupa mine, atit cit este.
Se pare ca fosta nu face parte din cele 95% de care vb tu. De ce iti spun asta pentru ca a renuntat la siguranta si sabilitate si a pornit pe un drum de care nici macar ea nu este sigura unde duce. Ori o femeie nu face in mod normal asta. O femeie nu face un copil aiurea si il si pastreaza de dragul de al face. Cind am intrebat de ce a pastrat copilul raspunsul a fost "de ce nu?" ori spune si mie cite ar fi avut acest curaj? Si inca ceva cite femei ar emigra din tara cu doi copii mici? Ori ultima ideie este sa emigreze in Australia...
nu? Asta e un fel de 
. Noroc ca nu poate sa plece legal fara acordul meu scris.
In partea cu sexul aici sunt de acord cu tine. Am avut de la despartire pina acum 2 prietene si x aventuri. Nu am ramas impreuna pentru ca inca mai traiesc in trecut cu gindul la cea careia i-am fost alaturi 11 ani. Este totusi greu sa "uiti", sa stergi cu buretele 11 ani, sa nu iti mai pese. Iar femeile simt asta si atunci pot spune ca ambele relati au venit prea devreme, cind inca nu eram vindecat. Nu voi ramine singur toata viata asta e clar doar ca trebuie sa mai treca ceva vreme pina voi reusi sa cladesc din nou o famile.
Cum spuneam nu vad sanse de a ne "impaca" desi vizavi de responsabilitatea fata de copil pentru el este idealul. Sa aiba din nou familia de care are nevoie. Pe de alta parte ea nu va mai avea nici o familie. O cunosc "zic eu" si este un om "ciudat" dar deosebit. Nu va accepta niciodata linga ea pe cineva care nu ii va iubi copii.
Deci pragmatic am facut si fac ce trebuie (sper). Am dus acest subiect in discutie pentru ca vreau sa vad daca cineva imi va arata unde gresesc, daca gresesc. Inca astept.
Liliana spune:
Cica interzis femeilor?!...Eu nu o condamn pe fosta ta sotie pentru ceea ce i s-a intimplat...ci o privesc ca pe o alt fel de "Anna Karennina"...si chiar imi e mila de ea pentru tot ceea ce i s-a intimplat,o tragedie!
"Pustiul" de care ea s-a indragostit si pe care probabil ca l-a iubit cu adevarat din moment ce a lasat sarcina (vruta sau nu),dind nastere acestui copil,a dezamagit-o nespus de mult si numai ea stie ,biata, cita suferinta a avut in suflet vazind ca acesta nu recunoaste copilul...Aici a luat ea marea "teapa" si fi tu sigur ca s-a dat cu capul de toti peretii!...
Cinstit ar fi asa : tu sa pastrezi baiatul si ea fata.Ea sa poata vedea baiatul oricind doreste. Sa-si recapete numele de dinaintea casatoriei cu tine,nume care sa il poarte si fata ei. Sa-si creasca fata in demnitate,dar fara numele tau - nici ea si nici cea mica!
Baiatul sa ramina cu tine insa,caci un baiat are nevoie mai ales de TATAL SAU. Mama sa vina sa-l vada,impreuna cu surioara oricind doreste.
Tu sa-ti refaci viata alaturi de o alta femeie,care sa te iubeasca si sa te respecte si pe care sa te stradui sa o faci mai fericita,satisfacuta si multumita decit pe fosta ta sotie si nu in ultimul rind pe care baiatul tau sa o accepte ca "step mother".
Iar fosta sotie,de asemenea,sa-si gaseasca un alt barbat(in aceleasi conditii de mai sus).
Daca tu ramii bun platnic la amindoi copiii de pensie alimentara si nu ai nici macar unul din ei sub directa crestere...e trist.Si vorba cuiva ,Alexandru parca,nu vei mai avea nici o sansa in a-ti reface viata,caci ce femeie sa te accepte in felul acesta?! daca fosta sotie ramine si cu baiatul si cu fata,o sa fie in aceeasi situatie,si ea si copiii vor suferi in timp,mai ales baiatul!...O tragedie totala.
E clar ca ea nu se va mai intoarce la tine niciodata,sti vorba aceea cu "daca dragoste nu e,nimic nu e"!? Aia e. N-are rost sa pui fata pe numele tau.Si trebuie sa lupti pentru obtinerea baiatului,sa-l cresti tu ,sa fie alaturi de tine! Aceasta este desigur varianta ideala,cinstita a situatiei.Tardiva sau nu aceasta este parerea mea.
Noroc si sanatate.
dana d spune:
Incredibil, exista asa ceva in viata reala, parca e o telenovela! La prima lectura nu-mi venea sa cred , la a doua nu am inteles de ce ea a divortat, mai simplu era, ori sa te pacaleasca cu privire la tatal copilului, ori sa recunoasca spasita ca a calcat stramb. In ambele situatii suferinta tuturor celor implicati ar fi fost mult mai mica, nu? Aventuri din astea de o noapte se mai intampla si, probabil ca ai fi iertat-o daca ea ar fi continuat sa fie sotia si mama iubitoare din-aintea necazului. Faptele fiind deja consumate, acum eu cred ca nu trebuie sa recunosti copilul dar te poti purta cu el ca un tata, mai ales cit nu are altul. Aici suntem cu totii de acord ca fetita nu are nici o vina dar mama...multe. Trebuie sa te protejezi pe tine si copilul tau si sa faci in asa fel incat fetitei sa nu-i lipseasca nimic, nici material nici dragostea paterna (daca poti). Recunoasterea ei ca fiica naturala atrage dupa sine consecinte importante si ireversibile, iar nerecunoasterea i-ar face mult mai putin rau decat ti-ar putea face tie si baiatului recunoasterea ei. Si poti oricum sa te comporti ca un tata, si nimeni nu trebuie sa afle ca nu esti, mai ales daca vor avea acelasi nume. Nu va inchipuiti ca se va face cine stie ce caz daca se va citi pe undeva certificatul ei de nastere, ma gandesc pe la gradinita, scoala... nu o va arata nimeni cu degetul. Nu inteleg comportamentul mamei, ar trbui sa fie numai lapte si miere cu tine daca vrea sa-i recunosti copilul, in locul ei eu m-as intoarce la sotul meu si as fi cea mai calda si umila sotie ca sa fiu iertata si sa asigur o familie copiilor mei. Tine-ne la curent cu ce ai hotarat si cu evolutia lucrurilor si nu uita "Maine fa fi mai bine", vei uita si vei pute fi fericit din nou. Succes!
Dana
Violeta spune:
Nu cred ca gresesti cu absolut nimic daca nu renunti la proces si nu vei fi trecut ca tata al fetitei. Parerea mea!......
Cu riscul de a parea pragmatica, iti aduc in vedere un lucru la care cu siguranta te-ai gandit: faptul ca in caz contrar, proprietatile tale actuale si viitoare vor fi si ale fetitei. Nu cred ca fiul tau, o viitoare sotie care va sta alaturi de tine si de ce nu, viitori copii, vor fi de acord. Despre ranile, sentimentele si frustrarile fetitei, nu e cazul sa te simti vinovat, fosta ta sotie va purta singura povara asta. Eu o condamn cu toata fiinta mea.
Ai un baiat frumos, frumos, frumos.
Iti doresc sanatate si liniste.