cum procedam..?
Raspunsuri - Pagina 2
Babee spune:
da Otilia, lumea se retarge de teama:aoileu ma cheama sa dau declaratii, ce ma fac..merg la politie...daca ar fi si o alta persoana imediat implicata sa vezi ce ar urla.Rusine si urat...
ca paranteza off topic..si in cazul accidentelor rutiere lumea vede si pleaca de teama declaratiilor.Prea putini sunt cei ce opresc sa ajute si sa dea declaratii.
'Fiecare dintre noi este un inger cu o singura aripa.Si nu putem zbura decat imbratisandu-ne unul pe celalalt.'
http://www.unet.univie.ac.at/~a0209879/botez.html
http://community.webshots.com/user/babee11
http://community.webshots.com/user/phillip0602
Iubi si Phillip (6.02.2004)
OtiliaLia spune:
quote:
Originally posted by Babee
lumea se retarge de teama:aoileu ma cheama sa dau declaratii, ce ma fac..merg la politie....Rusine si urat...
ca paranteza off topic..si in cazul accidentelor rutiere lumea vede si pleaca de teama declaratiilor.Prea putini sunt cei ce opresc sa ajute si sa dea declaratii.
Aici fenomenul este asemanator, dar pentru ca japonezii trebuie (asa sunt educati) sa-l lase pe celalalt sa se descurce singur. Daca incerci sa ajuti ti se spune ca esti "needucat".
Am asistat o data la moartea unui batran (scuze off-topic total) de atac de inima. Aveam in masina zahar si poate cine stie, daca ar fi acceptat zaharul ar fi fost salvat, dar din pacate ajutorul mi-a fost refuzat extrem de "agresiv" de sotia aflata alaturi...
Altadata am fost"injurati" (pe limba lor) de o batranica, pe care voiam s-o ajutam sa urce o gramada de trepte, incarcata sarmana si cu 2 sacose (ce folos ca aveau rotite pe scari).
Altadata, era noapte (dupa ora 22, in salbarticie (e si aici asa ceva) o masina in pana. Ne-a fost refuzat ajutorul. Dar am trimis o partula a politiei din primul sat sa-i ajute (aflat la 25 km pe drumul respectiv) (ca deh sunt totusi romanca, cum sa las omul acolo in nevoie - sot-sotie erau si destul de in varsta)
Si astea ar fi doar exemplele cele mai "dure".
Evident "am invatat sa nu ma mai bag". Si nu de "teama" declaratiilor, ca romanul.
Dena spune:
Nu e un fenomen nou... mi s-a intamplat si mie mai cu seama copil fiind, cand ma trimitea mama la cumparaturi singura... Cred ca vanzatoarele profitau de ocazie si spuneau ca nu le-am dat banii, daca insistam si spunam ca tocmai le-am dat banii, cateva secunde inainte, spuneau celor contrariati de la coada, care fireste ca nu statusera cu ochii pe mine... ca poate imi e frica de mama si de aia spun ca i-am dat banii, dar cu siguranta i-am pierdut pe undeva. Incepeau bietii oameni de la coada sa ma intrebe dar unde i-ai tinut... sa se uite pe jos, sa caute prin magazin, Alimentara etc... (mi s-a intamplat de vreo trei ori)... Nimeni nu ma credea pe mine ...toti o credeau pe vanzatoare. Prima oara mama nu mi-a facut nimic, adica vorba vine ca i-a spus tatalui meu care a trecut incidentul pe raboj... a doua oara (ca era 100 lei pe vremea cealalta) a venit tata la Alimentara sa discute cu vanzatoarea... si aia l-a convins ca eu sunt cascata si nu am grija de bani. Incredibil...daca as da acuma de ea...ahhhh!!!... a treia oara am mancat bataie rau de tot de la tata... si abia atunci a catadicsit sa imi spuna ca banii nu se intind niciodata pana nu ai produsul impachetat si dat in mana de vanzatoare...in momentul acela cand totalul este batut pe casa si ea asteapta banii, ii scoti cu grija din portofel si ii dai... (chiar si asa aia iti poate spune cu nonsalanta ca i-ai dat un bilet de 50 in loc de 100). Nu am mai patit de atunci (intamplator sau nu ) dar mi-a ramas intiparita in minte povestea aia (cred ca mai degraba bataia mancata) si de fiecare data, aproape rusinos... cand intind banii si e o suma mai mare ii arat vanzatoarei si ii spun si suma (o suta sau ma rog cat este) iar daca am fix ii innumar eu in fata ei cu voce tare... Stiu... uneori e penibil... dar cand e vorba de sume mai mari o fac fara jena pt ca stiu ca oamenii sunt asa...fie vor sa profite, fie din neatentie ... iti pot crea greutati... si prefer sa evit ce se poate evita...
Si cum spuneam de atunci nu am mai patit-o ... dar e extrem de frustrant sa stii 100% ca tu ai dreptate si sa nu poti demonstra in nici un fel... (nu stiu cum mai e acasa, dar pe aici peste tot,in orice buticutz e camera de luat vederi la casa si se poate ft simplu afla cine a avut dreptate si cine nu, de aceea nimeni nu indrazneste sa faca asa ceva intentionat, poate din greseala si atunci se verifica si ti se cer o mie de scuze si chiar poti sa primesti ceva din partea magazinului, o mica atentie, depinzand de specificul magazinului... )
Nu stiu daca pana la urma veti putea sa rezolvati acest incident, dar cum spunea o colega mai sus, puteti organiza un flagrant (daca pica in plasa madama) sau pur si simplu sa te tii de capul lor reclamandu-i la tot pasul, ca oricum cu siguranta nu sunt ei in ordine cu tot ce ar trebui (asta depinde de tine daca ai timp si energie sa te ocupi de asta, dar cineva trebuie sa ii invete intr-un fel minte..)
Mult succes!
Denisa si bebica din burtica - 26 sapt.
"Nu ai pierdut daca ai cazut. Vei fi invins cu adevarat daca nu te ridici." G.Funakoshi
ruxij spune:
Hehe, eu cand eram mica eram invatata de bunica-mea sa zic asa "doua kilograme de zahar si restul" Asa ceream si se ofticau alea de la Alimentara, dar in felul asta niciodata nu am pierdut banii desi aveam 4 ani cand ma duceam "la coltz la alimentara" pt . diverse.
ruxij
Dena spune:
ruxijce copilarie!!! Ai avea curaj sa iti lasi fetita de 4 ani sa ia zahar de la magazinul din colt???? Si eu ma duceam de mica la cumparaturi...cum spui tu 4 ani... imi aduc aminte ca odata am fost cu o moneda de 5 bani sa cumpar paine si vanzatoarea imi spunea ca nu e buna...ca nu ajunge...eu stiam ca mama mereu da cinci lei si e ok. Dar nu eram in stare sa inteleg care e diferenta dintre 5 lei si cinci bani :))) Ce trista am mai fost in ziua aia!!! Nu pricepeam deloc de ce banii mei nu sunt buni. E drept ca mi se pareau cam mici (mai tii minte moneda aia mica, mica si argintie)sa fie in stare de ceva, dar invatasem sa citesc si scria clar pe ei "5 BANI" !
Denisa si bebica din burtica - 27 sapt.
"Nu ai pierdut daca ai cazut. Vei fi invins cu adevarat daca nu te ridici." G.Funakoshi
gandacelu spune:
Este adevarat ca nu se intampla numai in Romania… in Canada am patit-o de mai multe ori… e drept, au incercat efectiv sa ne fure la casa, dar cand le-am atras atentia, nu au facut scandal… cred ca e un fenomen curent nu atat ca ni s-a intamplat si noua de cateva ori intr-un timp destul de scurt, ci pentru ca la supermarche-uri (metro, de ex) erau afise cu “daca va geseste ceva la casa, primiti toata marfa gratis” (sau ceva asemanator… probabil banii erau suportati de angajatul neatent… la fel si in restaurante, am fost la un bufet odata (tot in Canada, cei de acolo stiu genul de restaurant) si am gasit o salata de fructe… veche, care deja incepuse sa se acreasca – am inteles ca daca am fi chemat protectia consumatorului (care acolo venea instantaneu!) ar fi trebuit sa nu mai platim nimic din ce-am mancat… ei bine, nu am facut asta;)) nici a doua oara cand s-a intamplat in acelasi loc;)) in schimb va spun ca, atunci cand le-am atras atentia, au bagat-o pe maneca, au strans toata salata in 2 secunde, si de pe mesele noastre, si din vitrina
Ideea e ca uscaturi sunt pretutindeni, sa nu ne facem iluzii ca aici e mai rau… aici e saracia mai mare si foamea mai mare… si protectia consumatorului mai mica…;)) chiar daca exista legi, cine le respecta?
Cum sa le faci o inscenare? Eu cred ca au actionat instantaneu, nu cu « program », poate a doua oara nu se mai comporta la fel… nesimtenia e mare si se manifesta pe mai multe grade… pe mama ta au furat-o pe fata, dar pe noi cand ne fura la cantar sau ne dau produse de calitati diferite amestecate sau chiar stricate… cum e?
Solutia? Nu zic sa ne resemnam… eu daca am luat o punga de lapte care mi s-a stricat la fiert o duc inapoi (chiar daca duc numai punga goala, sau nimic, ca ajung imediat dupa ce am cumparat) – nu e vorba de bani, ci de un bun simt elementar, de un drept al meu ca si cetatean… in schimb, in cazul tau, alecsia, ma tem ca nu se poate nici demonstra, nici inscena nimic… nu-ti mai face sange rau, multa sanatate mamei tale, in rest!... asa e viata… cu bune, cu rele…
io, ioachim (dpn 29 nov 04) & ileana (4 iulie 02)
http://f2.pg.photos.yahoo.com/ph/a_lustanciu/album?.dir=/7ffc&.src=ph