Despre rasfat

Despre rasfat | Autor: descintec

Link direct la acest mesaj

De cateva zile se clarifica in mine doua subiecte pe care as vrea sa le discut pe forum: unul ar fi despre dictaturi comuniste si China :). Altul, despre rasfat.

Ideea a inceput sa ma framante pornind de la cateva subiecte de pe forum. In subiecte respective mie mi se parea ca prea se invarte tot universul in jurul copiilor nostri. Haideti sa gasim exemple in care vi se pare ca e vorba despre rasfat. Sa incercam sa vedem ce efecte poate avea, cu bataie scurta sau lunga, in formarea comportamentului si a caracterului copiilor nostri.

D.

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns oanaDo spune:

In cazul meu, Robert va fi privit intotdeauna ca un copil rasfatat.
Nu din vina parintilor sau a lui!!!!De ce?
Pentru ca este o regula: copilul "singur la parinti" se dezvolta automat altfel decat ceilalti, ca si caracter & comportament.
Acest rasfat vrei nu vrei se vede din afara si nu de putine ori ti se fac remarci de genul: "pai daca-i singur la parinti!!!!!"
Si asta in cazul in care el chiar se poarta ca un copil modest.


Oana

http://community.webshots.com/user/ooanaa2003

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns descintec spune:

Cum as defini eu rasfatul:

copii caroara li se ofera totul, nu li se refuza nimic, sunt buricul pamantului, cei mai destepti, cei mai frumosi. Lor li se cuvine toata dragostea si atentia parintilor. Si nu numai :) Cred ca in felul asta sunt vazuti copiii singuri la parinti, chiar daca nu apartin neaparat modelului. E o eticheta care li se pune aproape din start, dar cred ca se poate scapa de ea, daca realitatea nu corespunde modelului.

tot rasfat zic eu ca e in cazul copiilor care solicita mereu atentia celor din jur. Nu e nevoie sa fie copii unici. Undeva, ca parinti, din prea multa grija, putem gresi sau sa nu intelegem corect nevoile copilului. Si rezultatul poate fi un copil rasfatat.

De exemplu (ma gandeam sa vorbim in exemple sa aducem discutia in concret si poate sa ne recunoastem si noi in unele cazuri), cunosc un baietel. Are sapte ani jumate. Are un frate mai mare, frumos cuminte si destept. Cel mic are urmatorul comportament: vorbeste foarte tare, deranjant de tare, practic tipa tot timpul. Vorbeste foarte mult, in asa fel incat nu poti decat sa taci in preajma lui. Orice face, cel mai mic lucru, se scarpina stramb, construieste o coliba din patru bete si-o batista, sta intr-un cot si-o ureche, trebuie vazut si aplaudat (mama alearga din fundul casei, lasa orice din mana, lasa musafirii in mijlocul conversatiei si alearga sa vada ce minunatie vrea sa ii arate copilul). Daca i se interzice sa faca ceva, chiar daca asculta, o face dupa ce a incercat macar putin, putin, ceea ce i-a fost interzis. Da vina pe copiii din jur pentru greselile lui fara sa clipeasca. Daca e mustrat, in timp ce il certi, rade incetisor, enervant. Cred ca are sentimentul ca te sfideaza asa, chiar daca tu esti cel care il certi. As mai putea sa scriu o gramada. Mie mi se pare ca e vorba despre un copil care sufera ca e mezin si cere toata aprecierea celor din jur. Ma gandesc cata energie risipita pentru a se face bagat in seama cu orice pret. Copilul nu e rasfatat in sensul clasic al cuvantului. I se refuza anumite lucruri, este certat cand e cazul, pedepsit, tatal lui e destul de sever chiar. Ce se intampla insa cu el ca adult? Cine o sa fuga din capatul lumii sa se extazieze in fata fiecarui "ou de aur" pe care il face? :)



D.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns aalexia spune:

Fetita mea a fost singura timp de 8 ani. Nu i-am oferit chiar totul ptr. ca nu a fost de unde.A fost destul de chinuita la cresa, de bunici nu prea a avut parte nici macar nu am avut timp suficient sa stam impreuna.Totusi a inceput sa aiba un comportament de copil rasfatat: stia ca totul este al ei fara ca noi s-o fi incurajat in vreun fel sa gandeasca asta .Unde am gresit?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns geut spune:

O sa spuneti ca aiurez, dar Teo are rasfatul in sange. Este crescuta la fel ca sora ei, de aceiasi parinti (adica noi), dar daca n-o rasfata nimeni, atunci se rasfata singura.
Credeti-ma ca uneori este chestie de gene, eu faceam la fel si ea ma mosteneste.
Astept sa creasca, sa se maturizeze si ea odata, sa ne putem intelege ca oamenii.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Adela99 spune:

descintec, exemplul tau cu mama care sare la cel mai mic semn al printisorului m-a dus cu gandul la discutiile din Suedia si Danemarca referitoare la parintii curling (de la sportul cu acelasi nume). Parinti care tot timpul curata si finiseaza gheata din fata copiilor. Termenul a fost implementat de psihologul de copii Bent Hougaard, care printre multe altele spune ca parintii din ziua de azi au abdicat de la rolul de parinti si au inceput sa devina servitorii lor. Un exemplu era mama si fiu (sapte ani)joaca sa zicem ”Nu te supara frate”, fiul spune ”mi-e sete” la care mama in loc sa-i spuna ”dute si bea apa” se ridica si in drum spre bucatarie intreaba ”ce vrei ?” ”ce avem?” ”suc de mere, de portocale, lapte, cacao” ”nu este cola?” ”nu, din pacate” ”atunci vreau lapte cu cacao. da sa fie cald!” ”dureaza un pic daca vrei sa fie cald” ”grabeste-te!”

Parintii curling sunt cei care fac curat in camera copiilor (vorbim de varste scolare), gatesc mai multe feluri de mancare in fiecare zi (pentru a avea alternative), ii duc cu masina peste tot, la tot felul de activitati, chiar daca activitatea are loc la doar cateva sute de metri.

Hougaard spune ca astfel copiii vor vrea tot timpul sa fie in centrul atentiei, sa fie serviti fara intarziere.

Personal, consider ca un copil rasfatat (asa cum am inteles eu cuvantul rasfat) are cel putin un parinte curling.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Andrada spune:

Excelenta observatia cu curling!!!!
No more curling pentru fiu-meu!
Hai ca o sa vorbesc mai mult intr-o zi de ce il rasfat pe fiu-mei si cum,
A

L’amore che move il sole e l’altre stelle. Dante
Iubirea misca soarele si celelate stele

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Andrada spune:

si cu dictaturile comuniste ce facem?

A

L’amore che move il sole e l’altre stelle. Dante
Iubirea misca soarele si celelate stele

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns descintec spune:

Adela , poate ca fetele care au postat mai sus pot sa gaseasca o cauza a rasfatului.

Pentru asta solutia ar fi: aplicati motto-ul japonezilor "descurca-te singur". Si poate sa invatam copiii ca Universul nu se invarte in jurul lor. Ca semenii lor sunt la fel de frumosi, talentati, priceputi. Si ii iubim si cand nu ne atrag atentia asupra lor.

O intrebare: cat de tare si de des ar trebui sa ne laudam copiii?



D.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns descintec spune:

quote:
Originally posted by Andrada

si cu dictaturile comuniste ce facem?

A

L’amore che move il sole e l’altre stelle. Dante
Iubirea misca soarele si celelate stele



pai creca le rezolvam la subiectul asta. In sensul ca: fara curling nu se mai nasc dictatori :)

D.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Adela99 spune:

quote:
Originally posted by descintec


O intrebare: cat de tare si de des ar trebui sa ne laudam copiii?

D.



Cat de tare? Potrivit, ca daca exageram riscam sa nu fim crezuti si sa micsoram sau sa anihilam efectul laudei. Lauda trebuie sa fie justificata.
Cat de des? Ori de cate ori fac ceva bine , astfel vor fi stimulati sa faca la fel si in continuare.

Mergi la inceput