Frustrarile unei tinere sotii

Frustrarile unei tinere sotii | Autor: sol

Link direct la acest mesaj

sunt membru pe forum de mult timp,dar nu prea activ.de regula apelez la sfatul vostru taman atunci cand am o problema.caci atunci ne amintim de prieteni mai abitir,nu?

sunt casatorita de aproape doi ani cu un barbat pe care il iubesc la nebunie.avem un copil,un anisor...o situatie buna,sprijinul neconditionat al parintilor...toat frumoase si armonioase.dar e musai sa-si bage cineva coada.

sotul meu este un incapatanat,ajung sa il cataloghez ca egocetrist,in unele sitatii.avem si noi cateva bube!
firma lui este,sau cel putin eu asa percep,prioritara.lucreaza din pasiune si de multe ori pune familia noastra pe locul 2.cate seri nu vine la 8-9 acasa,timp in care eu stau si astept,si ma descurc destul de greu cu casa,copil,spalatcalcat,facut mancare...imbaiat copil,care mi se pare greu caci acum e mare,nu mai sta...in fine.nu sunt o persoana absurda,nu-mi doresc sa il tin dupa fustele mele.dar de cand ne-am casatorit am tot luptat sa il fac sa isi schimbe prioritatilor,sa il fac sa isi doreasca sa petreaca mai mult timp cu mine,apoi,cand a aparut copilul,cu amandoi.am resuit,temporar.cu chiu cu vai,cu ifose si ochi dati peste cap,pufaieli si mutre,reuseam sa il mai scot din casa,sa mai capat si eu o oara de plimbare in parca cand eram gravida,apoi cu bebe,prin jurul blocului,caci era prea mult sa ne urce in masina pentru a petrece si noi 2 ore in aerul curat dintr-un parc oarecare.
ma supar pe moment,apoi tot eu incerc sa repar lucrurile,sa ii vad mai cu seama partile bune,etc.fac pasul spre impacare,spre pupaturi...
el este o persoana mai rece care cu greu spune ce simte,cu greu scoate un te iubesc pe gura din proprie initiativa.mangaieri,imbratisari subite,venite din partea lui,hmmm,nu prea vad.nu vreau sa il manii pe dumnezeu,nu este un baiat rau,dar nu-i asa ca dai,dai,dai cu drag si devotament,dar vine momentul cand iti doresti sa mai si primesti?
de cand a venit copilul casa intreaga eu o tin.uneori ma cuprinde un soi de disperare.el nu ma aude cand ii spun ca nu mai pot,ca sunt cocosata de mijloc,ca nu mai am forta si nici nervi si ca am nevoie de ajutorl lui...in ultimele saptamani m-a ajutat cu curatenia in bucatarie...dar cu copilul nu sta deloc.nu are rabdare,nu are dorinta asta de a o invata ceva,sau de a ajunge la inima ei,de a-i face jucarele...copilul plange cand e singura cu el,nu aer dinci ea rabdare sa stea intr-un loc asa cum ar vrea el,ca sa nu il solicite prea mult din punct de vedere fizic.si atunci iata a tot eu trebuie sa le fac pe toate,in timp ce el isi continua treaba de la serviciu acasa,adica statul la calculatorul pe care l-as crpa imediat daca ar fi dupa mine!
a trecut doi ani de cand eu nu prea mai stiu ce inseamna stat degeaba,fara griji si fara treaba.muncesc ca prostul,sa fim mereu in curatenie,ma rog,ce pot si eu sa fac.sunt un tar de om,am 22 ani,sunt frumusica,nu sunt o ignoranta,cum necum duc si facultatea pe picioare.as vrea sa am mai multa intelegere,sprijin si stima din partea sotului.
i-am sugerat de nenumarate ori sa facem si noi ceva romantic,sa puna el la cale ceva frumos,i-am spus ca imi doresc din tot sufletul sa pastram relatiile tinere intre noi,nu sa ne lasam atrasi intr totul in iuresul asta infernal al vietii.trebuie sa existe ceva care sa actioneze ca un liant.nu pricepe.nu ia initiativa.si,ce-i mai nasol,este ca imi taie si mie avantul cand pun eu la cale ceva.

sunt atatea lucruri pe care trebuie sa le inteleg la el,pe care el imi cere sa le inteleg...sa inteleg ca trebuie sa lucreze noptile,sa inteleg ca vine tarziu acasa-si pleca tarziu de cele mai multa ori,dar pe mine nu ma ajuta cu mai nimic cat e aici,sa inteleg ca merge si in weekenduri la firma,mai rara,dar o face...sa inteleg ca nu vrea la mare, sa inteleg ca e nepasional,sa inteleg ca trebuie sa mucneasca,ca are probleme,c este acaparat de ce face,ca nu are timp de noi,ca nua are rabdare pentru copil-desi ni l-am dorit-...nu-i un capat de tara ce mi se intampla,dar simulte nemultumiri de-astea in lant nu duc la nimic bun.pentru ca,va spun,sunt momente cand nu mai imi vine sa fac eu pasul spre impacare.sa astept si de la el ceva,ca acum,desi stiu ca astept degeaba.mai imi fac si iluzii...

mai si daca nu mi-ar pasa,daca as fi o nesimtita interesata doar de persoana ei...dar voi ma credeti ca il pup si-n fund,scuzati expresia,icerc sa imbin cat pot de bine statultul meu de sotie,cu cel de mama,de gospodina,astfel incat el sa nu imi simta lipsa?adica eu ma gandesc la el.el la mine,nu!nu se gandeste la dorintele mele,la asteptarile mele.de cele mai multe ori lui i se cuvinetotul.si nu numai cu mine,ci cu toti ceilalti.toti suntem datori sa stam drepti in fata lui,sa-i facem toate poftele,in timp ce el...

stiu ca ma iubeste.nu indrazvesc sa cred ca nu ar fi asa.ne-am casatorit din dragoste,nu ne-a obligat nimeni,v-am spus,avem o situati de invidiat.dar eu ma simt frustrata si nefericita cand trec prin momente ca acesta.nu stiu ce m-as fi facut fara soacra mea,careia eu ii impuiez capul cu tot ce mi se intampla si care ma ajuta sa trec mai usor peste ele...

cum sa il fac mai responsabil,mai implicat in intretinerea unei conduie familiale,in intretinerea pasiunii dintre noi doi,in conectarea cu copilul lui,care desi e mic,stie de toate???cum???

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns anda141 spune:

Greu raspuns si nu stiu daca are cineva solutia!!!
In general cei care au propria afacere asa se comporta, cunosc multe cazuri si toti sunt la fel...din pacate.

Monica si bebe Albert
( 19.ian.2004)
http://community.webshots.com/user/monica1816

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns A_Iulia spune:

Sol...da-ne mai multe detalii:
Tu lucrezi?
Crezi ca ar putea sa plece de la birou mai devreme, dar nu vrea/nu-i face placere sa vina acasa?


Adina+ bebe Olivia Karla 04.03.2004

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cami30 spune:

Of... de ce va maritati atat de devreme fara sa locuiti impreuna si fara sa cunoasteti obiceiurile si omul de langa voi...
Iubita mea, nu e bine ca la asa putin timp dupa casatorie sa incepi sa-ti pui intrebari. Te cred ca-l iubesti insa daca din frustrarile tale faci o problema care sa iti macine nervii... nu te vad bine..
Munceste e drept, aici trebuie sa il intelegi mai ales daca e singurul ce aduce bani in casa. N-ai ce sa faci, pentru voi munceste
Cum am mai spus si in alta postare (ce inseamna o casnicie fericita) daca asa a fost si inainte de casatorie probabil ca nu-l vei schimba mult decat daca este mai tanar, aproape de varsta ta. Barbatii dupa 30 de ani nu mai faci nimic cu ei dpdv al maleabilitatii.
In ceea ce priveste copilul incearca cateva tertipuri.. Spune-i ca ai neaparat nevoie de ceva de la chioscul din coltz si lasa-l singur cu copilul pretz de jumatate de ora, cheama-l atunci cand ii faceti baie si roaga-l sa te ajute, la fel si cand il schimbi sau pur si simplu pune-i-l in in brate ca sa-l adoarma.. Incercati sa faceti totul imprueuna in ceea ce priveste copilul si pas cu pas... sa-i lasi si lui niste atributii legate de copil ( mie numai tata mi-a facut baie pana la 6 ani)
In ceea ce priveste ajutorul in casa.. aici e si mai greu.. dar atunci cand gatesti de ex.. nu-l ruga.. pus si simplu pune-i si lui cartofii intr=un castron sa-i curetze el si ii duci la nas in fotoliu in timp ce se uita la tv.
Cat despre initiativa erotica... sau sentimentala.. aici rar se gasesc parteneri 100% compatibili, asa ca unul de obicei face mai mult decat celalalt. Dar nu faceti nimic fara comunicare. E drept ca esti foarte tanara si deja ai o gramada de lucrui pe cap ca sa mai inveti sa fii o super femeie in viata sotului tau. Dar se invatza, incet incet poate vei reusi sa-l faci pe sotul tau sa ia initiative. Creaza tu scenarii, fii tu cu initiativa si nu mai astepta sa-ti ofere el pentru ca vei astepta mult si bine.
Si mai ales.. discutati, orice problema aveti. Sunt convinsa ca ceea ce ne=ai spus tu nu i=ai marturisit si lui. Stii ce-as face? As printa toate raspunsurile pe care fetele de aici, din experienta lor tzi le vor da.. si i le-as da ca lectura de seara..
Nu dispera. Esti tanara. Daca de pe acum iti faci probleme.. e grav, si iti afecteaza sanatatea cuplului. Discutati si nu uita sa fii si femeie pe langa mama.

cami

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lilanda spune:

sol, eu zic asa: daca situatia financiara va permite, angajeaza pe cineva care sa te ajute la treburile casnice. Ai sa vezi de cite frustrari o sa scapi!! Si tu si sotul tau... Dupa aia stabiliti impreuna niste reguli de cum sa va petreceti timpul liber impreuna. Probabil ca, daca este foarte ocupat, programul l-ar ajuta sa-si organizeze mai bine timpul lui de munca si timpul liber!!! Sint doar citeva sugestii

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns geut spune:

Sol, spune-i sa-ti dea ajutor la gospodarie, daca nu poate el, sa-ti angajeze menajera. Atunci vei avea timp sa te ocupi numai de copil si nu vei mai avea atata treaba.
In privinta faptului ca vine tarziu acasa - te inteleg pe tine, dar il inteleg si pe el. Si eu vin seara tarziu acasa si cand mai vad si mutra acra a sotului ca am intarziat, imi vine sa plec inapoi la serviciu. Incearca sa te obisnuiesti cu ideea ca de-acolo vin banii si sa-ti faci de lucru singura sau cu copilul. Fa-ti prietene, vizitati-va, plimba-te prin oras, fa tot ce-ti doresti.
Eu as prefera sa vina sotul meu acasa tarziu si sa castige el mai multi bani, ca sa ma pot distra cu copiii, dar nu se intampla asa.

Nu cred c-o sa schimbi ceva la el, problema e ca v-ati casatorit doar de 2 ani si n-ar fi fost normal sa se schimbe atat de devreme.

Incearca sa vorbesti cu el deschis si sa-i spui care sunt pretentiile tale in aceasta casnicie. Si nu-ti mai lua toata casa pe umeri, cere ajutor parintilor, socrilor, trebuie sa gasesti pe cineva dispus sa te ajute.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Bubbles spune:

Daca e posibil, ai putea sa-l vizitezi in timpul zilei, la serviciu. Ia copilul la o plimbare in jurul prinzului, eventual mergeti si serviti masa impreuna, iesiti la o scurta plimbare.
Cum spuneau si fetele, cauta si aplica diverse tertipuri.
Apoi, in curind copilul va merge la gradinita, cel putin cu program redus, si atunci, de ce nu, poti sa-ti gasesti ceva de lucru la firma sotului, veti fi mai mult timp impreuna, si-n plus vei avea flexibilitatea sa lucrezi citeva ore si sa te ocupi si de copil. Doar ai pile la sef

Solutii se gasesc. Stiu ca e greu uneori sa dai numai de la tine si astepti sa vezi ca mai si vine... dar daca nu vine si nu vine, apoi il iei usor la antrenament si-l inveti cum sa-i vina.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sinzi_ana spune:

Implica-l cat mai mult in cresterea copilului si incearca putin sa schimbi rolurile...sa il ajuti cu firma...si el sa te ajute cu copilul/gospodaria...
Si eu imi exprim sentimentele mai greu, dar Radu a reusit sa ma invete cum sa o fac...asa ca poti si tu sa il ajuti sa isi descopere sentimentele fata de tine si copil, sa il inveti sa va arate si sa va spuna cat de mult tine la voi...persevereaza!
Si cum spuneau si fetele, lasa-l singur cu copilul...dar sa il pregatesti pe micutz (mai ales la inceput) sa fie odihnit, schimbat, mancat...sa nu se sperie daca urla tot timpul cat sta cu tati, sau sa ii faca un kaka. Incet, incet invata sa le faca pe toate daca ii dai posibilitatea! Si intradevar o femeie care sa te ajute e necesara!
Sinzi si David

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns slakje spune:

Scumpa vezi si tu si citeste topicul deschis de o doamna aici pe forumul acesta si cam ce-i face barbatu-sau si atunci o sa-tzi dai seama ce norocoasa esti.Pt ca ai un barbat care (cum chiar tu zici) te iubeste, munceste pana pica-n cap pt tine si copilul vostru.
Mare? Soare? Flori? Romantism? Vin si alea.De ce nu va multzumitzi unii cu ce avetzi?
Sunt convinsa ca doar treci acum printr-o pasa mai proasta de aceea ai deschis topicul asta.Apreciaza barbatul ce-l ai si multzumeste-i lui Dumnezeu ca ti-a dat un om bun care are grija de voi si va iubeste.Nu le poate face pe toate odata, si daca tu ai rabdare si intzelepciune sa vezi ca vei primi si ce doresti tu.Doar cu diplomatzie si rabdare.Nu da cu piciorul.

Alina.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns slakje spune:

Am mai citit odata si vad ca esti foarte tanara...ai numai 22 de ani.Lasa ca sa vezi ca va fii bine, nu dispera si mai ai si tu rabdare caci pt voi face si drege.Nu pot fii toate numai frumoase acum.Ai rabdare si intzelegere caci important e ca va iubitzi si intzelege ca esti o norocoasa sa ai un barbat care va iubeste, va respecta si munceste asa mult pentru voi.Caci pt voi o face sa stii.

Alina.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cipcipcip spune:

quote:
Originally posted by slakje

Scumpa vezi si tu si citeste topicul deschis de o doamna aici pe forumul acesta si cam ce-i face barbatu-sau si atunci o sa-tzi dai seama ce norocoasa esti.Pt ca ai un barbat care (cum chiar tu zici) te iubeste, munceste pana pica-n cap pt tine si copilul vostru.
Mare? Soare? Flori? Romantism? Vin si alea.De ce nu va multzumitzi unii cu ce avetzi?
Sunt convinsa ca doar treci acum printr-o pasa mai proasta de aceea ai deschis topicul asta.Apreciaza barbatul ce-l ai si multzumeste-i lui Dumnezeu ca ti-a dat un om bun care are grija de voi si va iubeste.Nu le poate face pe toate odata, si daca tu ai rabdare si intzelepciune sa vezi ca vei primi si ce doresti tu.Doar cu diplomatzie si rabdare.Nu da cu piciorul.

Alina.



Alina, nu crezi ca e trist ca la virsta de 22 de ani sa renunti la soare si mare si romantism? Pentru ce traim oare? Pentru a tine gospodaria fara o mingiere sau un cuvint bun de la sot cu scuza ca munceste mult si e obosit si sa ne multumim ca aduce bani in casa?

....Eu una nu m-as multumi numai cu atit.

Sol, pari o fata sensibila si afectuoasa, se pare ca ai avut ghinionul sa te casatoresti cu un barbat diferit de tine ca personalitate. Faptul ca nu te ajuta in casa nu e cel mai tragic, zic eu, daca zici ca el cistiga bine va puteti lua o menajera macar citeva ore pe zi si lucrurile s-ar imbunatati simtitor.
Cit despre faptul ca nu te simti iubita/apreciata, asta e mult mai serios, mai ales dupa numai doi ani de casatorie. Eu sint sigura ca tine la tine, dar stii cum e, fiecare iubeste in felul lui, poate felul lui e acela de a aduce bani in casa. Poate cu timpul ar trebui sa incerci sa te obisnuiesti cu firea lui mai rece, si sa incerci sa-i explici ca e important pentru tine sa petreceti timp impreuna. Dar faptul ca nu mergeti in concediu, la plimbare impreuna nu suna bine, ai tot dreptul sa-ti doresti asa ceva, ba chiar mai mult, sa pretinzi asa ceva, la urma urmei ce inseamna viata in doi, o fuga continua dupa bani si alte lucuri cotidiene si nimic altceva?
Nu am nici o solutie pentru problema ta, ci numai sprijin si intelegere, repet, ai tot dreptul sa ceri mai mult de la el si de la relatia voastra. Incearca sa vorbesti cu el cu frumosul, poate are ceva probleme sau il nemultumeste ceva, altfel cred ca si el ar trebui sa faca eforturi sa te faca fericita, nu numai tu pe el.

Iti doresc multa fericire

Mergi la inceput