bunici cu probleme
Raspunsuri - Pagina 2
sumisa spune:
Draga Tina si eu din pacate sunt intre ciocan si nicovala .Parintii astia. Daca as muri cred ca nici nu m-ar inmormanta de groaza sa nu se intalneasca la groapa. Eu am invatat sa ma fac doar ca ii ascult si sa le dau dreptate.
Uf buna mai is la sfaturi , dar acu 2 sapt plangeam si eu de numa numa din cauza lor. Asa ca nu mai zic nimic.
Doar ca te inteleg 
Floare de Colt spune:
Draga mea Tina,
Imi pare rau ca trebuie sa treci prin asa ceva.
Fetele ti-au dat sfaturi foarte bune si oricum important este ca sunt alaturi de tine, asa cum sunt si eu.
Parerea mea este ca in primul rand trebuie sa ai grija de familia ta, ca si asa aveti multe de infruntat in viata de toate zilele si datorita faptului ca sunteti departe de tara si va aveti doar unul pe celalalt si ca sa fiti puternici trebuie sa fiti foarte uniti si apropiati. Nu este deloc usor sa traiesti printre straini si este si mai greu cand nu esti linistit in privinta celor pe care i-ai lasat acasa. Cu toate asta stiu ca este foarte greu sa te detasezi de problemele parintilor tai si stiind ca exista te vor afecta chiar daca nu faci nimic. Eu zic ca trebuie sa o suni pe mama ta, dar nu acum ci atunci cand te vei simti pregatita sa faci fata situatiei, fara sa te afecteze. Nu uita ca tot ce te afecteaza ii afecteaza imediat pe copilul si pe sotul tau. Asa ca linisteste-te, respira adanc, uita-te pe fereastra, nu te gandi la nimic, relaxeaza-ti mintea si cand consideri ca esti destul de calma si de pregatita, incerca sa-i ajuti mental pe parintii tai cu gandurile tale bune si pline de dragoste. Invaluieste-i pe amandoi cu toata dragostea ta. La inceput iti va fii greu pentru ca ai deja sufletul greu incercat de atatea evenimente neplacute care iti amintesc de ei, dar cu timpul vei vedea ca vei reusi sa mai gaseti dragoste pentru parintii tai, pentru amandoi. Trebuie sa fi fost si cateva clipe fericite. Incerca sa le reconstitui si pastreaza in mintea ta imaginea parintilor tai din momentele lor foarte bune si fericite. Gandeste-te ca esti o femeie foarte puternica, vei constata destul de repede ca esti mult mai puternica decat credeai. Daca tu vei emite mental numai aceste imagini pozitive despre parintii tai si le vei pastra cu obstinenta in mintea ta de cate ori te gandesti la ei sau afli ceva de ei, chiar daca nu este deloc ceva placut, vei vedea ca se pot petrece minuni. Ori se vor intelege bine fara sa mai aiba conflicte, ori se vor desparti, dar in conditii foarte prietenesti, ori mama ta va accepta sa locuiasca la tine o perioada si apoi lucrurile se vor imbunatati considerabil, sau cine stie ce minuni le poate pregati Dumnezeu vazand ca tu nu te dai batuta si le doresti atata liniste si pace sufleteasca. Stiu ca la cat esti acum de stesata si cu nervi la pamant, sfatul meu ti se va parea ultimul pe care l-ai putea aplica. Incerca si vei vedea ca nu ai decat de castigat. Daca vrei pot sa-ti dau si un remediu Feng Shui (deja iti simt indoiala, acum cand scriu, dar stiu ca pana la urma il vei aplica, macar din curiozitate, ca sa vezi daca se petrece ceva). Alege o camera in care petreci tu mai mult timpul, eventual camera de zi sau care vrei tu, stai cu spatele la usa si imparte peretele din stanga care este perpendicular pe cel unde este situata usa, in trei zone si in jona din mijloc a acelui perete(nu neaparat pe perete), pune spre exemplu o fotografie cu parinti tai(daca ai vreuna)din momentele lor bune, sau un mic cristal sau cateva pietricele semipretioase(sau cercelusi, margele din pietre semipretioase, sau ceva care sa stralucesca si sa atraga energia si ori de cate ori vei privi acel obiect, gandeste-te ca relatia dintre parintii tai este perfecta. Nu lasa sa se prafuiasca acel obiect si alimenteaza-l cu dragoste si cu ganduri bune pentru parintii tai.
Vei fii surprinsa ca in scurt timp vei fii in stare sa-ti aduni gandurile, sa o suni pe mama ta si sa-i spui exact cuvintele de care are nevoie si de ce nu in scurt timp vei avea vesti bune de acasa. Succes si multa incredere.
Aceleasi sfaturi si pentru Reliana si pentru cine mai are nevoie.
Eu cred ca orice s-ar intampla trebuie sa incercam sa transformam relatiile cu parintii nostri intr-un mod care sa ne faca sa ne simtim bine sufleteste.
Va pup cu drag pe toate,
Camelia
Ortansa spune:
Eu am norocul de niste parinti care se inteleg f. bine,mai ales acum cand puii au inceput sa zboare pe la cuiburile lor.Nu vreau sa invart cutitul in rana-iti spun,consider ca asta e un noroc-totusi-sa stii ca sunt f. bolnavi, iar asta ma intristeaza si ma streseaza poate mai mult decat daca ar fi fost sanatosi si nu s-ar fi inteles.Nu-mi spun niciodata adevarul cand vorbesc cu ei la tel. -imi spun ca totul e bine si se simt binisor-dar eu stiu ce inseamna pt. ei binisor.Deci,vezi si tu ca de la o anumita varsta,parintii ca vor sau nu vor tot ne pun pe ganduri si ne ingrijoreaza.
Eu cred ca solutia potrivita pt. tine este sa vorbesti cu ei si sa faci tot posibilul sa o aduci pe mama ta langa tine.Vorbeste si cu sora ta-vezi daca-i da bilet de voie:-)
Eu asa vad lucrurile-cred ca vei rezolva si o parte din conflictele dintre ei,vei avea si un ajutor la venirea lui bb,vei sta mai linistita stiind ca ei nu se mai cearta-vezi?O multime de avantaje.Totul e sa o convingi pe mama ta.La urma urmelor-rai sau buni ,astia sunt parintii nostri si nu trebuie sa-i renegam.
Bafta multa si calmeaza-te
Ortansa-de 2x mamica
vilma spune:
Iusti: ti-am editat mesajul in sensul ca am sters "enter"-urile prea multe de la final, care faceau sa apara un foarte lung spatiu gol.
iusti spune:
Vilma,
Iti multumesc din suflet.Eram foarte stresata ca am facut asa
o gogomanie si mi-era frica sa nu ma certati.
Multi pupici Ancai!
iusti
Ortansa spune:
Scuza-ma ,cred ca am incurcat putin.Credeam ca acum esti gravida,dar tu deja ai nascut si fetita e maricica probabil.Sa-ti traiasca multi ani fericiti!
Ortansa-de 2x mamica
Camelia spune:
Crsitina, oricum ar fi, sunt parintii tai!Eu, daca as fi in locul tau, n-as avea liniste daca nu as suna-o pe mama!Sun-o, are nevoie de tine!Si incearca sa o lamuresti sa vina la tine.E o idee buna sa stea o vreme la tine sa se mai linisteasca.Nu-i asa departe precum pare! Daca eu am reusit sa o conving pe bunica mea de 74 de ani!!! sa vina pana aici, reusesti si tu cu mama ta care-i mai tanara, presupun.
Eu va doresc sa va fie bine si sa aveti liniste!
doxi spune:
Draga Tina, parintii mei nu se certau...intervenea o tacere si atat...Insa eu ma mai certam cu tata, de fapt cearta e mult spus, mai curand discutam in contradictoriu...si tata s-a prapadit dintr-o data lasand in urma parerile mele de rau ca nu ne-am spus tot ce era de spus si ne-am pierdut vremea cu suparari, fie si de scurta durata...Eu nu am copii (inca), astfel incat iti vorbesc doar din postura de fiica nu si de mama...suna-ti parintii si lasa-i sa-ti povesteasca problemele lor...chiar daca nu ii poti ajuta altfel...le va fi mai bine stiind ca au vorbit cu tine. Numai bine, Doxi
n/a spune:
Eu ce sa va spun,pai cam din'89 la mine in familie certurile erau la ordinea zilei;acesta este si motiv plecari mele printre straini.Erau tot timpul reprosuri,certuri,neajunsuri,etc;tot ce faceam nu era deajuns,eram facuta albie de porci(bine ca rudele si vecini numai "venin"a bagat ,si pleca urechea la ce spun ei).I-am dat mamei vestea ca ma marit,vreo 3-4 luni nu-mi vorbit
.In fine s-a inbolnavit tata(tatal vitreg),normal trebuie-au bani si asa s-a mai incalzit relatia dintre noi(dupa un an jumate a murit tata);ca de ce nu am fost la inmormatere(nu eram inca rezident),ca ea a trecut prin atate si ca nu o inteleg,ca nu are pe mineni ;singura fata si aia si-a pus palma-n fund si-a plecat.Tot intreba cand o aduc aici(canada)ca s-a saturat sa stea singura,etc;cat erau actele in prosesare,facusem planuri vine sta cu Angelo si eu fuguta la munca;dar stiti cum este cu zicala"targul de-acasa nu se potriveste cu cel din targ"si asa tot planul a cazutla nici o luna ea vrea sa plece in tara,la care-mi spune ca macar atat a meritat si ea la cat s-a chinuit cu mine,sa vada Canada.Ma tot intreba dar de ce nu-mi caut de lucru,cum dracu
sa-mi caut de lucru cand ea isi facuse bagajele sa plece cu cine sa las copilul(angelo avea 5 luni),soacra murise in ianuarie;iar acum la telefon imi face capul calendar:ca de ce nu sun mai des,ca are probleme cu fratii mei vitregi,si tot asa .
Hai ca nu va mai plictisesc cu necazurile mele,caci vad ca aveti si voi destule.
va pup,arabella
p.s.cred ca ar fi cazul sa mai lasam problemele la o parte si sa ne vedem de viata noastra
Theodora spune:
Mie imi lipsesc tare mult parintii mei...
Si ei de-a lungul anilor s-au certat de multe ori in fata noasta,dar,asa cum ei ne iubesc oricum ar fi,eu cred ca si noi trebuie sa facem la fel... Parintii nostrii sint si chiar daca fac de multe ori lucruri care ne ranesc,sigur si noi am facut-o cindva...
Sun-o pe mama ta... Chiar daca nu are dreptate,gindeste-te...mama esti si tu
Love you all...
THEODORA,GIANNIS,ALEXANDROS