Albumul mamelor si tatilor singuri
Raspunsuri - Pagina 2
s_laura spune:
Hallo mamici...,
in special Alyssa..Ridica capul sus si fi mandra..
Sint mamica de drei baieti 10,11 si 14 ani.
M-am despartit de sotul meu caci era mai bine pentru copii..
Multi ramin impreuna gindindu-se ca o fac pentru copii..Dar este o iluzie..Eu cred ca este mai bine pentru baietii mei sa cresca cu o mama luptatoare (ca de una singura sigur este mai greu..)Sa aprecieze ce face mama lor pentru ei..Decit cu o mama care este permanent injosita...care sufera si este depresiva.
Prin asta sa invete sa respecte femeiile..sa fie tandrii si fideli .
Iti doresc noroc Alyssa ..Dumnezeu sa te binecuvinteze si sa-ti de-a puterea de a lupta in continuare...
Primeste cele mai pozitive ginduri din partea mea
Laura
mate spune:
Buna tuturor.Ma numesc Oana si sint o viitoare mamica singura,puiul meu are 4 luni in burtica si abia astept venirea lui(sau a ei) pe lume.Povestea mea este foarte trista,nu vreau sa o amintesc aici,atata doar,de doua luni am luat hotararea de a ma separa de sotul meu,va urma si divortul,dar mai trebuie sa treaca ceva timp.Inca nu mi-am revenit,dar sper ca odata cu venirea bebeului pe lume,viata sa mi se para mai frumoasa.
Oana
melina34 spune:
well, pe mine cred k o sa ma trimiteti la singuratate in 2 pentru ca...nu ma bate si aduce plicul o data pe luna; in rest...nimic desi locuim impreuna si aparent suntem o familie dar...
exista vreo formula de separare agreata oficial inainte de divortz?anul asta mergem in concediu separat, eu cu copilul el..luna viitoare.
cum a fost la voi, sfaturi si solutii please...
alma spune:
Si eu sunt o mama singura de aproape 3 ani. A fost greu, a devenit mai usor cu timpul, Diana e ratiunea mea de-a lupta cu mine, cu timpul si cu mentalitatea celor care privesc altfel o femeie divortata.
Sunt fericita ca o am si trista ca nu sunt mai puternica pentru a ma rupe definitiv de ex.
Ma bucur ca sunt cu voi, ca va citesc in fiecare zi!
http://community.webshots.com/user/freediaro
s_laura spune:
Draga Andreea mamica lui Theo si Florin..
Eu cred ca nimeni nu poate sa-ti de-a un sfat. Decizia trebuie sa o
i-ei singura..Si este de la caz la caz, diferit.
Eu am plecat cu trei baieti mi-am construit o casa singura, am slabit 30 de Kg si am intinerit cu 10 ani.
Cu fostul sot am ramas in relatii bune, ca consider ca asta sintem datori copiilor nostrii.
Nu am zis niciodata un cuvint rau de el..si i-am invatat sa-l respecte.
Au trecut deja trei ani..Ei il in vad fiecare Duminica si il iubesc asa cum ma iubesc pe mine.
Viata de una singura nu este usoara.Am intimpinat multe probleme ce inainte nu le-am avut..
Eu nu am regretat nici o clipa..Copii sufera doar daca ramin fara tata..nu daca ramii tu fara partener..
Copii au nevoie si de tata si de mama, dar nu au nevoie de sacrificii.
Eu m-am imbolnavit ca sufletul imi gemea de durere..si asta nu ne cere nici bunul Dumnezeu..
Oricum te decizi iti doresc noroc si putere (pe care o ai prin faptul ca esti mama..)
Scuzati-mi greselile ca-ci am plecat de copil din romania
Cu drag Laura
tora97 spune:
draga mamico, sint absolut de acord cu laura.. si eu am luat hotarirea de a divorta in momentul in care puiul meu devenise apatic, trist... am hotarit ca inainte de toate sint mama si este de datoria mea sa mi protejez puiul de orice rau, fie el si nevazut. faptul ca certurile si tensiunea dintre parinti influenteaza enorm psihicul copiilor m a impins sa fac acel pas
nu este usor, dar nici un capat de tara.... hotarirea intr adevar doar tu o poti lua
cit despre a fi primita in micul nostru club, nu cred ca s ar opune cineva!!
acina spune:
Fetelor va admir si abia astept sa vad albumul
cu voi si puii vostrii.
Anca
gutman spune:
sarut mana mamicilor,
admir taria voastra si hotararea de a merge mai departe fara problemele ex-ului si cu gandul la un viitor mai potrivit.
povestea mea incepe in dec. 1986 la 4 luni si jumatate dupa nasterea fiicei mele (al doilea copil).
atunci o situatie aproape independenta de cei noi parintii a facut ca eu sa raman cu fiica mea (4,5 luni) iar baiatul 1,5 ani sa fie preferat de soacra mea si luat la ea.
nu am avut pe nimeni care sa ma ajute astfel incat Maria a inceput existenta socuiala la 4,5 luni cu cresa, apoi, gradinita, etc. in timp ce Victor statea acasa cu bunicii lui. de aici au rezultat si unele diferente in educarea lor. dar samanta buna da roade bune, mereu si acum Victor este un baiat deosebit din multe puncte de vedere.
am ramas singur cu Maria urmatorii 4,5 ani, cei doi copii vazandu-se doar in weekend-uri.
in 1990 mama si baiatul (Victor) s-au intors acasa, dar am trait in continuare tot separati din multe puncte de vedere.
privind in urma acum (Baiatul are 19 ani si Maria 18) consider ca am asteptat prea mult timp sa se repare o familie doar pentru a nu separa copii.
divortul l-am cerut in 1998 si l-am obtinut in 1999.
de ce atat de tarziu? pentru ca am asteptat ca Maria sa faca 10 ani pentru a fi intrebata la tribunal cu cine vrea sa ramana si sa termine clasa a 4-a.
Stiam (si sunt sigur ca am facut bine pentru ea) ca vrea sa ramana cu mine.
Maria a ramas cu mine, Victor a ramas cu mama lor.
Copii se vad in continuare foarte des, eu nu am mai vorbit cu ea de 4 ani.
la inceput am crezut ca pot dar acum stiu ca nu se poate: nu poti tine locul celuilalt parinte; oricat de bine ma inteleg eu cu Maria sint in sufletul ei (adanc ascunsa) lipsa prezentei feminine de langa ea.
acesta este si motivul pentru care consider acum ca era mai bine sa divortez dupa un an sau doi de singuratate si sa gasesc o femeie care sa ne accepte pe amndoi (si pe Victor in paralel) decat sa astept atat de mult timp si sa ajung acum cand este mult mai greu sa gasesti pe cineva care sa accepte doi copii mari, dar mai ales pe cineva care sa fie accepatat de o adolescenta .
adolescenta este o varsta speciala atat pentru copii cat si pentru parinti, care influenteaza viitorul copilului foarte mult (dar asta est o alta discutie)
daca m-ar intreba cineva (mama sau tata) ce trebuie sa faca dupa ce a ramas singur cu un copil 8sau mai multi) ias spune acum ca nu trebuie sa refuze viata, nu trebuie sa considere ca este unicul caz, din viata nu ramai doar cu rezultatele copiilor ci si cu ceea ce facio pentru tine.
si mama/tatal si copiii trebuie sa aibe primeasca atentie.
o mama/un tata linistit pe plan personal are o mai mare disponibilitate sa se ocupe de copil, si o face cu mai mult succes.
la randul sau copilul, daca vede ca parintele se descurca si pe plan personal si pentru copil se simte langa un parinte puternic, deci se simte mai ocrotit si va gasi mai greu motive sa caute intelegere in alta parte.
e greu sa gasesti pe cineva potrivit cand nu ai copii,
e si mai greu sa gasesti pe cineva potrivit cand ai deja copii,
dar ce credeti: cand amandoi au copii este mai usor sau mnai greu?
maq bucur ca ma primiti in albumul nostru
Ionut
desprecopii spune:
tuturor le reamintesc ca astept poze pentru acest album la adresa:
singur@desprecopii.com
Desprecopii.com - Asa se naste o mare iubire.
Freia spune:
Mirela,
eu ti-am trimis o poza cu noi in ziua in care am postat la subiect.. ai primit-o?
Freia si bebe Alexa
http://community.webshots.com/user/freia_ro