TEAMA DE SINGURATATE

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns viorela hoff spune:

Eu am fost cativa ani buni, singura. Si m-am simtit bine "in pielea mea".
Apoi am inceput sa ma gandesc tot mai mult la viitor, sa jinduiesc dupa cuplurile de pe strada.
Cu toate ca mi-am luat un caine cum spunea cineva aici pe forum, n-a fost deajuns! e adevarat ca mi-a umplut viata f. mult, dar undeva in sufletul meu am pastrat o dragoste speciala pt. cineva. Nu stiam nici cine va fi, dar cu timpul, am hotarat sa nu mai fiu singura, pt. ca mi-era frica de viitor, sa infrunt greutati, plus ca mai eram si obosita, de atata singuratate.
Si intr-o zi m-am hotarat, poate ca e putin cam tarziu, dar sti cum se spune, niciodata nu e prea tarziu!
Acum am un izvor nesecat in mine de iubire, pe care l-am strans in ani de singuratate si pe care am cui sa-l revars.
Gandeste-te bine, inainte de a te hotari, mai devreme sau mai tarziu copilul zboara din cuib si se intoarce tot mai rar la mama lui.
Cu varsta devi mai intelept si dragostea are alta aura, e mai frumoasa si atunci totul in jur e mai usor si mai simplu.
Incearca!
Viorela

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ionela-roxana spune:

Ai uitat de noi , sau intradevar ai gasit ceva preocupant de facut si nu mai ai timp!
Oricum te asteptam cu noutati!

Ione`
http://photos.yahoo.com/saracutionela

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anda141 spune:

Arisa, Dumnezeu te stie, stie ca tu esti singura si stie de ce ai tu nevoie si la momentul potrivit sunt sigura ca vei intalni persoana potrivita care te va iubi cu adevarat.
Stiu ca e usor sa dai sfaturi, sa spui sa ai rabdare ca titul se va rezolva, trebuie sa ai rabdare, dar roaga-te la Dumnezeu sa te ajute sa gasesti omul potrivit .
Citeste si Biblia, vei gasi multa mangaiere si pace acolo!
Numai bine!!

Monica si bebe Albert
( 19.ian.2004)
http://community.webshots.com/user/monica1816

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Vianne spune:

Alina, stiu si eu cum e dupa o despartire... Am trecut si eu printr-un divort si atunci aveam senzatia ca nimic nu o sa mai fie la fel.. Dar, incet incet mi-am revenit iar acum sunt mai bine ca niciodata... La fel ca tine, nu puteam sa stau singura Ajungeam acasa si plecam iar... Dar am inceput sa ma bucur de libertatea pe care o am, am invatat ca daca Dumnezeu mi-a dat acum sa fiu singura trebuie sa o iau ca atare. Ma bucur de timpul meu si sunt atatea de facut. Dar trebuie sa recunosc ca nu as fi ajuns aici fara ajutorul lui Dumnezeu. M-am rugat, am mers la biserica la slujbe si treptat, pacea mi-a coborat in suflet si ma simt mai linistita ca niciodata. Incearca si tu sa te rogi seara, cate un pic, roaga-L pe Dumnezeu sa te ajute, pentru ca totul vine de acolo si o sa vezi ca o sa te linistesti si nu o sa mai vezi totul asa pesimist. Nu o sa se intample peste noapte, dar o sa se intample. Iti garantez! Scutura-te si mergi mai departe! DE TINE DEPINDE!
Iti tin pumnii...
Alina

Mergi la inceput