Unul sau mai multi copii?!?

CRIXIA spune:

Nu credeam ca existe persoane care sa puna venirea pe lume a urmatorului copil pe seama impartirii dragostei!
As fi crezut ca ar putea fi cu totul alte motive, de exemplu de ordin material sau altceva. Dragostea, daca vrei sa o oferi, atunci nu are limite.

Eu si sotul am fost singuri la parinti, dar eu imi doresc mai multi copii, asa cum mi-am dorit sa am frati, iar el nu doreste, asa cum nu si-a dorit sa aiba frati.
Acum la nici un an de la nastere nu ma gandesc sa mai am un copil, caci mi-a fost si imi este tare greu sa cresc absolut singura copilul, plus urmarile nasterii normale( multe dintre ele des intalnite, dar foarte apasatoare pe umerii mei).
Sper din tot sufletul sa ajunga fata mea la aprox.3 ani si sa-i ofer un bebelus adevarat, nu de jucarie. Si sper ca asta sa o fac din dorinta de a mai creste un bebelus, sa uit pana atunci greul prin care am trecut si sa-mi amintesc numai clipele fericite.
Cum am spus si la inceput motivul primordial este faptul ca eu am dorit sa am frati. Sper sa ma tin de promisiune fara abateri.
In orice caz, nu se va pune absolut niciodata in discutie impartirea dragostei pentru pruncii mei.


CriXia

Garofitza spune:

Mi-am dorit al doilea copil, cand fi-miu avea cateva luni. Acum astept sa nasc in octombrie, numar zilele pana cand il voi tine in brate.

Btw, ma credeti sau nu, bunica mea (din partea tatalui meu) a avut 22 de copii, printre care 3 seturi de gemeni. O femeie cu un caracter deosebit, pe care nu am auzit-o vreodata sa faca vreo diferenta intre copii ei, copii care si in ziua de azi vorbesc de ea, ca de ceva sfant.




Garo

Sanatate, ca-i mai buna ca toate.

Missy spune:

Eu va scriu din punctul meu de vedere, copil singur la parinti. Am avut tot ce am dorit si tot ce s-a putut la vremea accea in Romania. Am fost rasfatata dar am fost invatata si sa impart si sa dau altora. Podul casei e si acum plin de jucariile mele. Stiti ce mi-a lipsit cel mai mult, cum spuneam de cand eram copil: un frate mai mare si o sora mai mica. N-am avut, le-am simtit lipsa si le-o simt si acum. Copil fiind am zis ca o sa ma marit cu unul cu multi frati. Sotul meu are: un frate mai mare so o sora mai mica. De fiecare data cand se intalnesc si povestesc amintiri din copilarie mie imi dau lacrimile. N-au fost rasfatati ca mine, dar au avut ce eu nu am avut: unul pe altul.
O luna dupa ce am nascut sustineam una si buna ca nu mai fac NEVER copii. (din considerente fizice). Acum, la un an jumate dupa, il planuim pe al doilea. Si imi pare rau ca nu vor putea fi decat doi, deoarece am nascut-o pe Alexia prin cezariana. Nu fiti egoisti, ganditi-va si la acel copil cat ii e de bine singur. Sa stiti ca dragostea prea multa strica uneori si poate avea rezultate negative. toate jucariile din lume, dulciuri etc nu fac cat un frate sau o sora!

www.babiesonline.com/babies/f/fratila

try spune:

Noi suntem insarcinati in 15 sapt. cu primul bebe si deja vorbim de-al doilea bebe. Chiar daca discutiile sunt mai mult pe ton de gluma, imi dau seama ca exista undeva dorinta asta la amandoi: de a avea si-al doilea copil. Un timp m-am temut ca poate sotul meu o sa vrea sa se limiteze la un copil (provine dintr-o familie cu un singur copil) si in plus tinde sa fie foarte protector si dedicat, copilului nostru o sa-i fie satisfacute o serie de pofte asta pentru ca el e genul ce nu se poate abtine si va dori sa-i dea orice. Din motivul asta mi-e teama cateodata ca intrebat de al doilea copil, va tinde sa gandeasca, probabil, ca un al doilea copil ar fi prea mult pentru noi.

Eu una nu ma gandesc sa ma limitez doar la un copil. Nu stiu cum mi-o fi peste 2-3 ani si cum o arata viata mea atunci, dar acum eu imi doresc din tot sufletul sa nu fac doar un singur copil.
Referitor la deciziile altora privitor la cati copii sa aiba, oamenii au tot felu lde motive, unele mai puerile, altele foarte fundamentate. Oricare ar fi ele, nu te poti baga peste deciziile lor, dar modul in care-si argumenteaza deciziile (caci banuiesc ca asta te-a cutremurat pe tine cel mai tare) reflecta practic nivelul de intelegere si de judecata al fiecarei persoane in parte.

15+ sapt DNP 1 nov.

Theodora spune:

quote:

---

Originally posted by Garofitza



Btw, ma credeti sau nu, bunica mea (din partea tatalui meu) a avut 22 de copii, printre care 3 seturi de gemeni.




Garo

Sanatate, ca-i mai buna ca toate.

---

Theodora, Alexandros, Yannis

http://community.webshots.com/user/theodorapap

silvana75 spune:

Am o sora cu 2 ani mai mare. Desi nu este langa mine de mai bine de 13 ani ii simt lipsa in fiecare zi. Saptamana trecuta ne-a anuntat ca se va casatori in luna iunie si ca este insarcinata in 2 luni. Nici nu va pot spune ce bucurie a fost pe capul meu. Am plans, am ras, am plans ... de fericire. Nici cand am aflat ca eu sunt insarcinata nu m-am bucurat atat.
Sotul meu mai are 2 frati si o sora si se inteleg, se cauta, cand au probleme apeleaza unul la celalalt. Se inteleg super!!

Fiul unei cunostinte ii reproseaza mamei, acum dupa aproape 28 de ani: voua v-ati facut o jucarie, dar mie de ce nu mi-ati facut un frate?

Sotul meu mai vrea o fetita. Eu, as vrea, n-as vrea...

http:photos.yahoo.com/silvana_popovici
Silvana si Paul (3 ani si 4 luni)

ymellda spune:

Vilma are dreptate, dragostea unei mame nu se imparte intre frati, ci se inmulteste. Asa a fost la bunica mea, care are 7 copii - toti pusi la casele lor, cu studii universitare etc. Si realizati de doi simpli tarani, care s-au chinuit greu cu ei, sa le asigure de toate. Evident ca si ei au fost si sunt niste oameni extraordinari, mai ales acum, la maturitate. Sunt foarte uniti, sar intotdeauna in ajutor unul altuia. fereasca Dumnezeu sa se intample ceva unuia dintre ei si sa-i vezi... Desi acum locuiesc si in tari diferite, se suna tot timpul, vin in vacante acasa - la mama Floarea, bunica mea. Si tata Vasile - bunicul - viseaza la o intrunire cu toti, dar chiar cu totii, sa taie el un vitel sa-l faca la protap in gradina. Este o familie extraordinara, asa cum imi doresc si eu. Si chiar imi doresc mai multi copii, dar viata imi pune tot felul de capcane. Material nu as putea sustine 2 copii, dar sper ca lucrurile se vor aranja mai bine. E adevarat ca timpurile s-au schimbat, dar dragostea parintilor este aceasi. Poate am avut si alte pareri, dar in ultimul timp am realizat ca exista lucruri foarte importante in viata.

Alina si Andra !!!

Nora spune:

Si noi avem doi copii si e asa de bine! Se iubesc unul pe altul, se joaca impreuna, au invatat ca trebuie sa imparta ce au. Nu-mi plac copii care nu stiu sa dea o jucarie altui copil, care sufera cand cineva vrea sa le schimbe universul egocentric... Dar, cum spunea mama cand eram mici(eu si sora mea), intotdeauna parintii sunt de vina. E treaba parintilor sa-si invete copiii sa daruiasca, sa iubeasca si sa fie fericiti intre alti copii. Nu e obligatoriu sa ai un frate ca sa inveti generozitatea, dar e cu siguranta mai usor. Si apoi, un copil singur sufera de lipsa partenerului de joaca chiar daca e inconjurat de dragostea celor mari.

Nu exista retete de fericire si fiecare incearca sa faca ce e mai bine pentru copiii sai. Noi credem ca un frate sau o sora e un cadou minunat pentru primul nascut si credem ca e bine si pentru echilibrul familiei sa fie mai mult decat un singur copil.

Dar cel mai important e sa fie copilasii sanatosi si noi odata cu ei, sa-i putem creste, ajuta, invata, educa si asa mai departe.

Multa sanatate si ganduri bune.

Nora, mamica lui Andrei si a lui Victor
http://community.webshots.com/user/NoraCosmin

anda141 spune:

Fetelor, eu nu inteleg chestia asta, ca nu-mi ajunge dragostea si pentru al 2-lea copil!! Ce, dragostea are limita, se masora cumva si se termina...??? Mi se pare o aberatie, sincer!!
Eu cred ca poti iubi si 20 copii la fel cum il iubesti pe primul, nu ma indoiesc de asta. Dragostea nu se termina niciodata, daca ai avut pentru unul ai pentru mai multi, sa nu se supere nimeni.
Poti sa ramai cu unul din cu totul alte motive, numai din dragoste mai putina, nu.
Parerea mea este ca e bine sa fie 2 copii, e bine pentru el in primul rand, altfel invata sa se poarte, sa relationeze. Majoritatea prietenilor pe care i-am avut si erau singuri la parinti aveau anumite carente in relatiile cu ceilalti. Se suparau usor, erau egoisti, nu stiau sa se joace....
Nici eu nu stiu daca il mai fac pe al 2-lea acum,dar motivele sunt altele, nu ca l-as iubi mai putin...


Monica si bebe Albert
( 19.ian.2004)
http://community.webshots.com/user/monica1816

Catan spune:

Cind m-am gindit la al doilea copil ,am stiut ca il voi iubi la fel ca si pe primul .Ii iubesc si amindoi sint lumina ochilor mei.Noi sitnem trei fete si ma bucur ca nu am fost singura la parinti .E asa de bine sa ai frati sau surori si a-i iubesti si ei sa te iubeasca.Ne intelegem de minune si-mi doresc ca si copiii mei sa se iubeasca la fel si sa se inteleaga.Dragostea nu se poate masura in cuvinte .Bibi sa nu asculti ce lumea iti spune. O sa vezi ce fericire mare o sa simti cind vei avea doi copilasi sau trei de cenu?.Nu lasa pe nimeni sa te influenteze .Curaj .Stiu ca e greu dar e atit de minunat sa ai doua sufletele pe care sa le iubesti din adincul inimii.Eu cind m-am gindit ca o sa o i-au de la capat m-am speriat ,ca piciul meu era tare plingacios ,aproape doi ani pligea si nu-mi dormea noptile ,dar am avut curajul sa o i-au d ela capat si acum ii multumesc lui Dumenzeu ptr minunile care mi le-a trimis.Te pup cu drag .Catan.

http://community.webshots.com/user/catya106