Dumnezeu scrie sau citeste?
Raspunsuri - Pagina 2
Adela99 spune:
Incerc sa raspund cum ma pricep la intrebarile care la fel de bine puteau fi ale mele, dar cum imi lipseste “verbalitatea” ....
quote:
Initial creeata de ovidiu bufnila
Daca eu il construiesc pe Dumnezeu de ce trebuie sa fac asta?
Din teama, din nevoia de protectie, din nevoia de a ma simti iubit ....
quote:
Initial creeata de ovidiu bufnila
In ce fel il cuprind pe Dumnezeu si in ce fel ma cuprinde el?
Prin suflet
quote:
Initial creeata de ovidiu bufnila
E SCRIITORUL IDEAL? E CITITORUL IDEAL?
Poate, dar numai daca nu e singurul scriitor. Daca mai sunt si alti scriitori (noi, sau chiar si polul opus Lui) atunci s-ar putea ca el sa fie Scriitorul Ideal si noi ceilalti Coautori si ii stricam opera. Dar cu ingaduinta cui? A Lui?
Cititor Ideal? Cum definim Cititorul Ideal? Pentru mine cititorul e pasiv, in sensul ca nu poate influenta opera pe care o citeste, doar comenta, analiza.
quote:
Initial creeata de ovidiu bufnila
In ce fel se rataceste fiinta iubindu-se pe ea insasi, ratacind in iubire perversa?
Aici nu prea inteleg. Inteleg ca se poate crede ca iubindu-te pe tine insati ratacesti, dar in iubire perversa?
alinamoro spune:
quote:Ca raspuns la intrebarea ta iti recomand sa citesti in Biblie,Geneza primele 2 capitole.Din ce am citit acolo am inteles ca El este Creatorul.
Originally posted by ovidiu bufnila
Alina,
In ce sens e creator? Cum de se face ca este creator?
Ovidiu Bufnilaquote:
Originally posted by alina morostes
Asa cum a scris Anda,Dumnezeu este si Scriitorul si Cititorul,dar cel mai important este ca Dumnezeu este CREATORUL.
alina
Inmultirea fiintelor la nesfârsit tine de o economie a viului dar si de filozofia textului, fictionalul fiind constructul fundamental.
alina
ovidiu bufnila spune:
Draga Kehleyr,
Oare aceasta viziunea a ta asupra lui Dumnezeu nu este oarecum rigida? Pare a fi un Dumnezeu Non-Actiune, Non-Implicat. Dar daca a Dumnezeu este adanc, profund, este esenta miscarii? Atunci lucrurile ar putea capata o noua perspectiva. Si atunci noi ar trebui sa re-intelegem intreaga noastra poveste in Univers.
quote:
Originally posted by Kehleyr
Hmmm... nu stiu daca o sa reusesc sa pun in cuvinte ceea ce am vrut sa spun.
Dumnezeu scrie cu vantul pe crengile pomilor cand le face sa freamete in briza. Scrie cu valurile pe suprafata oceanului, daca e suparat apar taifunele, daca e linistit si meditativ, marea este calma. Scrie cu lava vulcanilor pe fata pamantului care distrug si recreeaza atunci cand erup. Scrie cu zambete pe fata unui copil, dand bucurie celor din jur. Scrie cu zapada pe crestele muntilor, primenindu-i pentru un nou capitol.
Scrie cu animalele care alearga prin jungla sau inoata in adancurile marilor, litere agile pe pagina. Scrie cu pasii dansatorilor pe podeaua salonului, pasi veseli de samba, pasi patimasi de tango, pasi romantici de vals.
Daca vrea sa rescrie in totalitate un capitol, trimite un cutremur care sterge tot in calea lui. Daca nu ii mai place un grup de personaje, trimite o epidemie sau un razboi.
Cateodata isi lasa personajele (oamenii) sa decida ele insele ce vor sa faca intr-o anumita situatie, iar el se lasa pe spate in fotoliu si priveste ce se intampla, ca un scriitor modern care experimenteaza modalitati noi de exprimare.
Trebuie sa recunoastem ca noi, oamenii, suntem mai norocosi decat alte personaje de roman. Imi place sa cred ca, cel ptuin in privinta vietilor noastre, avem posibilitatea de a lua propriile decizii in majoritatea cazurilor.
Dar uneori simte nevoia sa intervina in viata personajelor sale, in moduri neintelese. Atunci stai si te intrebi de ce ti s-a intamplat asta tocmai tie. Raspounsul este: Dumnezeu a vrut sa iti aminteasca faptul ca nu esti decat un personaj si ca, in final, el decide ce se intampla cu destinul tau.
Inmultirea fiintelor la nesfârsit tine de o economie a viului dar si de filozofia textului, fictionalul fiind constructul fundamental.
ovidiu bufnila spune:
Draga Adela, de ce aceasta succesiune? De unde vine? Oare nu suntem mai mult decat fiinte geometrice? oare nu aici ar putea fi marea incercare a lui Dumnezeu? Sa ne arate ca nu suntem niste banale figuri geometrice? Poate ca Dumnezeu-in-miscare ar putea fi mult mai profund decat un Dumnezeu static, geometric si liniar!
quote:
Originally posted by Adela99
Dumnezeu a inceput ca Marele Scriitor, a scris vol I, pe care noi eroii vol-ului si citittori l-am citit, interpretat fiecare in felul lui ( de rectificat n-am putut rectifica, volumul era deja scris si editat). Dupa care ne-am apucat de scris, crezand ca putem deveni scriitorii vol-ului II. In timp ce scriam Dumnezeu a devenit Cititor si Corector (scuze, nu stiu cuvantul pentru cel care corecteaza). Ne corecteaza si indruma si impreuna scriem volumele vietii. Noi nu suntem Scriitori Adevarati doar Colaboratori. Si cine e critic literar? Atat noi cat si El, cu mentiunea ca El e Marele Critic Literar.
Inmultirea fiintelor la nesfârsit tine de o economie a viului dar si de filozofia textului, fictionalul fiind constructul fundamental.
ovidiu bufnila spune:
Draga Ira, e fascinant ce spui. In ce fel crezi ca ar putea exista Dumnezeu? Trebuie sa cautam forme materiale ale existentei lui? Asta face stiinta? Trebuie sa ne implinim in Dumnezeire fara sa ne intrebam? E ceva dincolo de noi? De ce? In ce fel putem atribui sens fiintei-Dumnezeu?
quote:
Originally posted by Iraquote:
Originally posted by Kehleyr
Mi-ar place sa cred ca noi suntem personajele povestii scrie de Dumnezeu si ca in final totul se termina cu happy end.
Pentru mine notiunile de sfarsit sau de infinit sunt de neinteles. Dupa sfarsit ce urmeaza, iar infinitul cand se va sfarsi? Exista infinit ? Exista sfarsit ?
Singura explicatie la toate aceste intrebari este Dumnezeu.
Eu cred ca la Dumnezeu nu trebuie sa ajungem cu mintea, cu ratiunea, mai degraba ajungem cu inima. Cred ca daca as pleca spre Dumnezeu cu ratiunea, nu as mai ajunge la el, in sensul ca as ajunge la concluzia ca nu exista. Si el exista.
Irina
Inmultirea fiintelor la nesfârsit tine de o economie a viului dar si de filozofia textului, fictionalul fiind constructul fundamental.
ovidiu bufnila spune:
Draga Qsar, si ce editeaza?
quote:
Originally posted by qsar
Ba... io cred ca este critic literar si/sau editor.
Q
Inmultirea fiintelor la nesfârsit tine de o economie a viului dar si de filozofia textului, fictionalul fiind constructul fundamental.
ovidiu bufnila spune:
Alina, nu e nevoie de carti, oricare ar fi ele ca sa intelegi ceva despre Creator. Ma intereseaza cum INTELEGI tu Creatorul.
quote:
Originally posted by alina morostesquote:Ca raspuns la intrebarea ta iti recomand sa citesti in Biblie,Geneza primele 2 capitole.Din ce am citit acolo am inteles ca El este Creatorul.
Originally posted by ovidiu bufnila
Alina,
In ce sens e creator? Cum de se face ca este creator?
Ovidiu Bufnilaquote:
Originally posted by alina morostes
Asa cum a scris Anda,Dumnezeu este si Scriitorul si Cititorul,dar cel mai important este ca Dumnezeu este CREATORUL.
alina
Inmultirea fiintelor la nesfârsit tine de o economie a viului dar si de filozofia textului, fictionalul fiind constructul fundamental.
alina
Inmultirea fiintelor la nesfârsit tine de o economie a viului dar si de filozofia textului, fictionalul fiind constructul fundamental.
Adela99 spune:
Draga Ovidiu, ma intereseaza sa stiu de ce crezi ca eu l-am descris pe Dumnezeu ca ceva static, geometric si liniar. Eu vad o spirala (e drept ca si spirala e o linie), de fapt mai multe imbinate, care sunt in continua miscare. Geometria nu e chiar de lepadat
ovidiu bufnila spune:
Draga Adela, ideea ca ar scrie volume m-a dus la acest gand. Ai spus ca a scris volumul 1. A scrie e tot o chestiune legata de succesiune in regim euclidian. E ca si cum am adauga una dupa alta imagini. Pe o axa a timpului. De aici, un pas pana la Big Bang sau Marea Agatare. Stii, Marile Gnoze vorbesc despre Marele Punct de Referinta, vorbesc despre Big Bang ca despre un Punct Originar de care stam aninati, agatati. Iar geometria moare in haurile universului. Geometria e un obiect limitat si mai ales un obiect fictional. De ce e nevoie de aceasta Mare Iluzie? De ce suntem scalvii geometriei? Dumnezeu nu e un geometru inspirat. Cei care-si cladesc utopiile pe o asemenea idee sunt niste rataciti.
quote:
Originally posted by Adela99
Draga Ovidiu, ma intereseaza sa stiu de ce crezi ca eu l-am descris pe Dumnezeu ca ceva static, geometric si liniar. Eu vad o spirala (e drept ca si spirala e o linie), de fapt mai multe imbinate, care sunt in continua miscare. Geometria nu e chiar de lepadat
Inmultirea fiintelor la nesfârsit tine de o economie a viului dar si de filozofia textului, fictionalul fiind constructul fundamental.
ovidiu bufnila spune:
Tu esti cel biciuit
Scena Biciurii, Patimile lui Hristos, Initierea in Film
eseu
de Ovidiu Bufnila
Sângele TAU tâsneste din tine si scuipatul LOR ti se prelinge pe barbie. Inainteaza in profunzimea ta. TU esti CEL biciuit. Injuraturile lor se sparg in mii de cioburi la picioarele tale. TU esti cel biciuit. TU esti cel scuipat. Inainteaza in insurgenta ta impotriva micimii. Inainteaza in insurgenta ta impotriva Raului. Tu esti CEL injurat. TE ridica. Umbla pe APE. TU esti cel care face din suferinta o SPADA de LUMINA. Uita-te in sufletul tau. Nu te impietri. TU ESTI NAVIGATORUL.
Tu esti cel care deschide CALEA. TU, CEL scuipat si batjocorit arati drumul. TU esti al Insurgentei. TU esti in carnea lumii, nefiind Naivul de srviciu, nefiind Cel-cu-capul-in nori, nefiind Pacalitul ci SPADA. Tu care citesti aceste rânduri esti CEL biciuit in fiecare zi. TU in tine esti Hristosul. TU in tine esti in fiecare clipa cel-pus-pe-cruce, iar TU esti intelesul tau. TU ai in laauntrul tau Scena Biciuirii. TU esti cel care ridica biciul impotriva ta pentru ca sa inveti singur sa lupti impotriva celor care ridica biciul. TU esti in carnea ta Navigatorule oricine ai fi, biciuit de briza intinderilor de ape, biciuit de visele tale, biciuit de gândurile tale, biciuit de prietenii tai care se hranesc pe furis cu carnea ta, cu zilele tale sau cu banii tai albi spoindu-i cu dragoste de furat, tu esti cel biciuit de timpul valurit care inghite si timpul liniar si timpul circular caci tu, cel biciuit inaintezi in sens, inaintezi in lumina pentru ca, initiindu-te, tu esti biciul, tu esti Suferinta fiind in acelasi timp Lumina TA si SPADA. Si suferinta fiind tu de fapt construiesti in tine Noua Lume, Noile Intelesuri, Noile Filozofii. TU esti impotriva Augustei Oficiale care te reneaga fie prin impozit impovarator fie prin amagire mediatica fie prin marire vremelnica si iluzorie, tu, Biciuitul, te ridici in ochii tai prin insurgenta, ridicând inima Omului din colbul ulitei, fie ea ulita virtuala, tu, Biciuitul, esti sensul profund cautat cu obstinatie, cu nemarturisire, cu dragoste, tu esti Virtutea catre care se duce aspiratia, de care fuge dispretul si batjocura si injuratura, tu, Spectatorul Scenei, tu esti Eroul si tu trebuie sa intelegi ca Esti Biciuit, chemat in Initiere, vânzolit de sensuri, atacat, chemat sa depui marturie asupra valorii tale. Si daca esti increzator in valoarea ta atunci NU TU VEI fi Biciuitul ci EI, injuratorii si scuipatorii, care si ei trebuie cumva luminati si atunci pornim, navigând, Navigatori, sa ducem Durerea cu noi, sa ducem Scena si Scenariile in lume sa nu mai fie rataciti cei ce nu stiu si cei ce nu vor, sa deschidem adevarurile lumii, sa inaintam in dorinta, in ratacire si in lumina care, si ea, Lumina, este biciuita de intelesuri ascunse, TU esti Biciuitul Lumii, nefiind Jertfitul ci SPADA care va aduce Noile Timpuri in inima Initierii in Miracol. Si in fiecare zi, navigatorule, Spada te cauta, se odihneste intre ape, e Calea TA, tu, Biciuitul, incearca sa o zaresti, fara teama, apropie-te, priveste, ia-ti inima-n dinti si ridica Spada dintre ape, ridic-o in propria ta lumina pentru ca tu, biciuitule, tu si numai tu esti LUMINA TA, tu, apartinatorul Luminii de taina izvorâte din Scena Biciuirii, tu esti sângele si tot tu esti Cupa. Tu esti intregul Adevar, grait sau nespus, cuprins in Miracol.
Inmultirea fiintelor la nesfârsit tine de o economie a viului dar si de filozofia textului, fictionalul fiind constructul fundamental.