Prima zi de "gadanitza"!!! - TRAGEDIE !!
Raspunsuri - Pagina 2
iileana spune:
Alina, te intrebi daca ai procedat corect retragind-o pe Andra de la gradi. Eu zic ca da, ai facut bine, cu atit mai mult cu cit varianta cu tanti si cu vizite scurte la gradinita de linga casa imi pare foarte potrivita. Daca Andra ajunsese sa plinga toata ziua ghemuita pe un scaunel la bucatarie, cred ca nu aveai ca acomodare sa mai astepti. Pina la urma poate s-ar fi acomodat, dar cu ce pret...
Am urmarit povestea de la inceput, cu sufletul la gura, amintindu-mi de toamna trecuta cind Tudor a inceput gradinita, la 2 ani. A mai plins si el, dar cite un pic, dimineata la despartire. A avut zile cind doamnele de la gradi il tineau in brate aproape tot timpul, el multumindu-se sa-si priveasca "colegii". La plecare insa nu se dadea dus de-acolo, avea treaba, se juca...Reusisera sa-l "vrajeasca"... Noi am ales varianta de acomodare treptata, cite-o ora, doua, vreo doua luni de program scurt, pina ce el singurel ne-a cerut sa-l lasam sa doarma cu copiii, acolo.
La toamna cu siguranta ii va fi mai usor si Andrei...Asteptam noua poveste, sint convinsa ca va fi cu happy end.
lavi02 spune:
ymellda, sa stii ca nu neaparat pretentiile fac totul la o gradinita. Daca ai o tanti de incredere nu cred ca e nevoie sa o duci la gradinita inainte de 3 ani. In carti zice ca abia dupa 3 ani copiii au nevoie de alti copii. Ia-o cu binisorul, ca sa nu ai probleme cu ea. Sunt unii copii mai sensibili.
Pe Silvia mea o dam la cresa (de stat) are 2 ani si 3 luni, pentru ca ma saturasem de tanti-uri (si eram in pana de tanti-uri si nu aveam nervi sa caut alta). Acum, dupa o luna, scanceste uneori putin dimineata, cand o lasam, dar ii trece imediat si cand o iau e vesela, cu copiii, etc. Totul tine de copil, dar toti se adapteaza pana la urma. Mamea mea a fost educatoare, si cand avea grupa mica, in prima luna era un cor de plansetea dar le trecea pe rand la toti si nu mai erau probleme. Un baietel de grupa mica era la masa si ceilalti plangeau si a zis: "eu intai pap si pe urma plang!"
MariaM, nu are nici un sens sa te stresezi 3 luni de acum pana in septembrie. Mai imprieteneste-l cu copii in parc, si nu te stresa!
Bafta!
Nora spune:
Si pentru noi e o problema super actuala. Victor a inceput gradinta de 3 zile, sta pana la 12 doar si tot plange. La noi, in plus, e si problema cu franceza. Noi acasa vorbim romaneste, fireste, iar el intelege ceva-ceva franceza dar nu vorbeste. Poceste cuvintele si in romana, asa ca ce sa-i ceri deocamdata, nu? Are 2 ani si 10 luni, abia ce-am scapat de pampers si, direct la gradinta cu el, si asa intarziase( din cauza pampersilor, altfel trebuia sa mearga de la 2 ani juma')!
Noi avem si experienta cu Andrei, fratiorul lui cel mare. Acum are 5 ani, merge de 2 ani la gradinita, vorbeste superb in franceza si-i place foarte mult. Sta pana la 3.30pm, nu e niciodata suparat si drama e atunci cand nu-l duci la gradinita( daca-i bolnav, de exemplu). Dar... Cand a inceput scoala a plans 2 luni, in fiecare dimineata. In primele zile a vomat, a facut pisu si kk, ce mai, a fost o nenorocire.
Am incercat toate schemele cu putinta si, singura care a mers a fost sa-i spunem: Uite, Andrei, fiecare om are o treaba de facut: tati castiga banuti, mami are grija de voi, iar tu mergi la scoala, inveti franceza si, in plus, te si bucuri de toate astea!
Asa ca, suntem mult mai linistiti cu Victor, tot o sa se rezolve. Dar, nici nu se pune problema sa-l lasi de la inceput la program prelungit! Abia rezista de la 8.30 la 12, ar fi nenorocirea de pe lume pentru el mai mult de atat. Oricum nu ar manca, nu ar dormi si ar plange mult. Si Andrei a fost primele luni doar pana la 12, dar in lunile in care a plans a slabit, a fost bolnav...
In concluzie, as fi curioasa cum a fost pentru voi, mamici din strainatate, experienta adaptarii la gradinita. Pentru ca problema limbii mi se pare dificila si ma tot gandesc cum sa-l ajut mai bine pe Victor.
Sanatate tuturor si copii fericiti!
Nora, mamica lui Andrei si a lui Victor
http://community.webshots.com/user/NoraCosmin
ymellda spune:
Multumesc mult pentru sustinere. Oricum, ea era obisnuita cu doamna asta cu care sta, o cunoaste de cand s-a nascut, pentru ca damna sta la noi in bloc, la parter, si o iubeste foarte mult pe Andra. Nu o cearta, nu o bate, ii cumpara tot felul de chestii si are mare grija de ea: mancare, culcat, imbracat, plimbat. Si cunoaste toata lumea de prin imprejurimi - educatoarele de la gradinita de langa mine, in primul rand, aici unde Andra merge o ora, doua pe zi. Asta nu o puteam face la gradinita din Copou, nu avea cine sa o duca si sa o aduca mai devreme de ora 4. Insa are pusee de sinuzita primavara si toamna - are o sinuzita cu rinita cronicizata - cand, efectiv, saraca, nu poate ridica capul de pe perna. Cam asta a fost motivul sa o duc pe Andra asa mica la gradi, dar... nu am ce-i face, trebuie sa stea tanti cu ea.
In schimb, ma lupt cu alta problema, am pus si o intrebare lui Carmen, la Parintii intreaba... : de mai bine de o luna face pipi pe ea toata ziua, nu gasesc deloc motivul. Este cu mult inainte de a ma hotara sa o dau la gradinita.
Succes, Nora cu Victor, cred ca e important ca si voi sa vorbiti in franceza cat mai mult, sa se obisnuisca a raspunde in franceza.
Multumesc inca o data, pupici tuturor.
Alina si 
Andra !!!
Nora spune:
Da, Alina, e micuta la 2 ani si 4 luni. E micuta si pentru gradinita( de program prelungit nici nu mai vorbesc) si e micuta si pentru pipi. Nu ne-ai spus cand a inceput sa foloseasca olita si dupa cat timp a reinceput sa faca pisu pe ea. Spui ca nu are legatura cu gradinta... Atunci poate ca a facut la olita prea devreme si a "obosit" sa fie fetita mare? Oricum, nu cred ca trebuie sa va stresati, o sa-si revina ea. Beleaua de Victor
, abia la 2 ani si 9 luni s-a hotarat sa faca numai la olita. Si asta de la sine, ca noi l-am batut la cap de mult. Dar parca mult mai hotaratoare a fost vointa lui.
Oricum, Alina, 1-2 ore pe zi parca e mai bine, ca pregatire pentru ce va fi la anul! Bafta multa si sanatate tuturor!
Legat de limba, ce sa-ti zic, e destul de delicat. Pentru ca, pe de alta parte, exista riscul sa nu mai vrea, peste 2-3 ani, sa vorbeasca deloc in romana! Si educatorul lui Andrei ne-a spus ca noi trebuie sa avem grija de limba materna. Si asta pentru ca, din dorinta de a fi ca ceilalti, cei mici pot decide intr-o buna zi, sa nu mai vorbeasca decat limba de la scoala! Si asta e mai greu de recuperat. Ma gandesc, nu stiu sigur...
Ce stiu e ca Andrei, cel mare, are tendinta uneori sa vorbeasca doar in franceza. Doar ca noi venim cam de 2 ori pe an in Romania, avem prieteni romani si aici, sunt multe care il tin cu sufletul aproape de radacini.
Altfel, tocmai m-am intors de un pic de la scoala, l-am lasat pe Victor plangand de mama focului si astept, cu emotii, sa-l iau la 12 si sa aud iarasi niste povesti tragi-comice. Asta este, nu?
Nora, mamica lui Andrei si a lui Victor
http://community.webshots.com/user/NoraCosmin
ymellda spune:
Nora, ANDRA face la olita de la 1 an si 8 luni. In august anul trecut, fiind foarte foarte cald, i-am scos Pampersul. Deoarece este un copil foarte curat (nu-i place sa fie murdara nici pe manute, nici pe hainute etc.) imediat a cerut olita, fara sa o stresesz catusi de putin, fara certuri, fara observatii. Eu ma pregatisem moral pentru luni intregi de lupta, dar nu a fost nevoie. In schimb, acum ma dispera sa trebuiasca sa spal mai ceva decat la un bebelus.
Mult succes si voua cu scoala si cu gradinita.
Pupici
Alina si Andra !!!
milenadinu spune:
Eu sunt total de acord cu sistemul celor de aici, si anume ca in primele trei , patru zile, mama trebuie sa vina cu copilul sa faca un program de acomodare.Si daca se poate, pentru inceput un program redus.Pe baietelul meu l-am dus la cresa, la un program de trei ore si asta la 1an si 4 luni.Prima zi am stat o ora si ne-am jucat cu copiii, a doua zi mamai am mers pentru un sfert de ora la o cafea, a treia zi l-am lasat singur pentru o ora.Copilul se obisnuise asa micut cum era cu ideea ca mamai vine si pleaca, iar el ramane putin sa se joace ,sa manace cu copiii.Nu pot sa spun cu cata placere a mers Tomit la cresa,dimineata daca taica-sau nu se grabea ,se ducea si isi lua hainele din sifonier sau ii aducea ruxacelul cu hainutele de rezerva.
Nora spune:
Buna Milena,
si in Belgia e la fel. Poti ramane un pic cu copilul in primele zile. Dar, fireste, depinde de copil. Victor plange cand plec indiferent de cat timp am stat. Dar e doar in prima saptamana. Mai trebuie rabdare. Stiu din experienta cu Andrei, fratiorul lui mai mare.
Dar limba franceza( sau alta, ca in Elvetia...) a fost o problema? ce limba vorbiti acasa?
Alina, bafta cu pipilica. Eu cred ca-i doar o faza si-si revine ea.
Nora, mamica lui Andrei si a lui Victor
http://community.webshots.com/user/NoraCosmin
milenadinu spune:
Nora draga, noi in casa vorbim numai romaneste,asa ca limba franceza ,( ca noi suntem in zona franceza),o sa fie marea provocare de la anul , adica din august cand o sa reanceapa cresa.Ce mi s-a parut interesant, ca dupa o luna doua, senzatia noastra a fost ca el intelege ce i se spune in frantuzeste,il tot observam cand ma duceam sa-l iau,niciodata nu avea aerul unui copil cazut din luna cand i se cerea sau i se spunea ceva.Apoi am observat aceeasi reactie si pe strada sau in parc.De exemplu in parc la un moment s-a apropiat prea tare de un copil care se legana intr-un calut si mama acestuia i-a spus sa se dea putin mai incolo.Am ramas absolut socata cand l-am vazut ca face un pas inapoi,eu ma gandeam ca nici in romaneste nu m-ar intelege.Apoi a folosit mult "qua" cand ne tot arata diverse lucruri,"baba" pentru minge si noi am dedus ca trebuie sa fie din cauza de balle sau ballon.Si cea mai dura chestie a fost cand mi-a zis "non tucale", adica nu culcare.Eu cred ca ei acumuleaza informatii si de la noi si de la ceilati si pana la urma ajung sa discearna .Cu siguranta ca le e mult mai greu decat celorlalti, cred ca si educatoarele realizeaza asta si au mai multa rabdare.Tu incerci sa le mai vorbesti frantuzeste? eu o mai fac atunci cand nu suntem acasa,ma gandesc sa faca cumva o diferenta intre limba din familie si cea din "afara".Sper sa nu-l zapacesc si mai rau in felul asta.
Nora spune:
Buna Milena,
scuze ca raspund asa tarziu, m-am luat cu treburi, iar la noi weekend-urile sunt mereu agitate, iesim in parc, cumparaturi, etc.
Cu franceza am fost mai stresati la inceputul de gradinita al lui Andrei, adica prima oara. Noi tot incercasem sa-i vorbim in franceza dar nu-l interesa deloc. Si asta pentru ca nu vedea motivul. De ce sa zica maison cand poate zice casa, cuvant deja cunoscut. Abia cand s-a trezit intr-un mediu lingvistic nou, la gradi', a inceput sa-l pasioneze franceza. In plus, acum e preocupat de engleza! Si asta pentru ca Timothy( colegul lui american) "nu se descurca deloc cu franceza asa ca trebuie sa vorbesc cu el in engleza, nu?" Asa ca ne pune intrebari despre engleza, ca in franceza stie deja. E aproape incredibil, dar se pare ca pustii sunt mai isteti decat ii credem noi, parintii... Vorbesc de toti copiii, nu de ai nostrii!
Asa ca incerc sa fiu mai calma si cu Victor, s-o da si el pe brazda!
Referitor la ce spuneai despre cum intelege in parc ce i se spune, eu cred ca piticii au un limbaj universal, al copilariei, al inocentei si doar acesta e important. Nu diferitele limbi sunt problema. Mai complicat e ca cei mari uita uneori cum sa inteleaga limba celor mici, prea preocupati fiind de alte "nimicuri" pragmatice(bani, afaceri, cariere...)
Bafta!
Nora, mamica lui Andrei si a lui Victor
http://community.webshots.com/user/NoraCosmin