Cum au reactionat socrii cind au aflat ca vine bb?
Raspunsuri - Pagina 5
l_carmen2003 spune:
Imediat ce ne-am casatorit am emis iddea ca as vrea un copil. La care soacra-mea a sarit ca arsa,nu mi-a spus mie nimic, doar s-a uitat urat la mine si apoi l-a luat la prelucrat pe sotul meu - in lipsa mea bineinteles. Ca ce ne trebuie copii la varsta aceea... - eram f majori amandoi si tanand cont ca ne-am facut singuri nunta - de 150 perechi - cred ca se putea spune ca eram f pe picioarele noastre si chiar ne permiteam un copil.
Eu am pus un bot de 1 km cand mi-a spus sotul meu si 2 luni n-am mai calcat pe la ea. Ba ma si pregatisem sa-i tai din radacina - chiar de sub daca se putea - macaroana daca imi spunea ceva. Dar cred ca pur si simplu nu a indraznit.
Peste multi ani cand tot incercam sa avem copii si nu se putea m-a intrebat de ce nu fac un copil si i-am spus ca atunci cand poate puteam s-a bagat ea. M-a intrebat ca de ce m-am luat dupa ea - corect.
Cand am ramas insarcinata - noi am aflat pe 25 dec 2002 si le-am spus - am mers cu vestea ca si cu un cadou de Craciun - s-au uitat la noi ca la felul 14!DA? Dar vezi sa fie fata!
E baiat! Unul super care i-a rupt deja inima!
Pana in ultima saptamana mi-a spus ca: e baiat dar era bine sa fie fata!
Si altele care au trecut de acum...
Norocul ei ca e mama sotului meu ca altfel nu ii mai pomeneam nici numele la cat m-a scos din sarite.
Ultima ei problema e ca nu am sa mai ajung niciodata la 55 de kg...
Pai normal, caci am 36 de ani si am avut cand am nascut 80 kg! Acum am 64kg si sa zic mersi si de atata! - la naiba am 1,68 si nu sunt chiar grasa de tot - desi promit.
Asa cu soacra mea. Noroc ca vine rar - desi stam in acelasi oras.
E bunica lui Alex si trebuie sa o acceptam asa cum e!
Pupici si felicitari Oana - proaspata buticuta.
aime spune:
Felicitari Oana,sa ai sarcina usoara si BB-ul sa fie sanatos, frumos si voios.
Am si eu un offff, fetelor, apropo de subiectul asta. Desi asteptam un BB de 7 ani, anul acesta visul s-a implinit, dupa ani lungi de suferinta, dupa ani lungi de tratamente mai mult sau mai putin costisitoare...Eram super fericiti si desi dr ne-a spus (eram in 4 sapt si 3 zile) sa nu anuntam inca familia, pana nu trec macar 6 sapt de la UM, nu ne-am putut abtine. Ai mei, erau la curent cu toti pasii pe care ii faceam, inclusiv cu faptul ca in luna aceea imi intaziase...erau deja in delir, faceau planuri, mama nu mai contenea sa ma mangaie pe burtica (cred ca simtea ea ceva)... dar intr-o seara sotul meu imi zice ca vrea sa-si anunte si el parintii de vestea cea mare. Zis si facut. Soacra, ce sa zic, s-a bucurat, a inceput sa planga si mi-a urat sa fiu sanatoasa si sa pot duce pana la capat totul, socrul...immmiii....ne-a felicitat..si atat. Nimic neobisnuit, nu? Dar de atunci...si sunt vreo 2 luni si jumatate...nimic.Chiar daca vorbeste sotul cu ei, la telefon (locuiesc in alt oras), nici macar nu intreaba de mine...si ma doare...sa fie un lucru atat de banal ptr ei? Sa fiu eu prea carcotasa? Nu ca as vrea eu sa fiu centrul atentiei lor...dar stiind ce greu am obtinut sarcina si ce mult ni-l doream, ar putea sa strice si ei macar o intrebare.
Voi ce ziceti fetelor?
Sau or fi hormonii mei de vina 
?
aime 
10 saptamani
ruxi spune:
Felicitari Oana, sa ai o sarcina usoara si un bebe dragalas si sanatos!
Ruxi si Clara pisicuta, 1 an si 8 luni
Implinirea cea mai mare pentru o femeie este acea de a fi MAMA
l_carmen2003 spune:
quote:
Originally posted by aime
Voi ce ziceti fetelor?
Sau or fi hormonii mei de vina
Sigur ca sunt hormonii.Hormonii lor nu ai tai - sau lipsa lor.
Sa fii sanatoasa si sa faci un BB mare sanatos is frumos foc! Felicitari si multa bafta!
oana cretu spune:
Multumesc, fetelor pentru felicitari! Chiar sunt curioasa daca am "cea mai mica" dintre burtici! Va pup!
oana-cannes
"Si maine mai este o zi..."
http://community.webshots.com/user/oanacretu..."
Sarrahh spune:
Cind am pus cartile pe fata si am dat vestea cea mare, soacra-mea s-a dus urgent in bucatarie si a fumat cred un pachet de tigari( de suparare?) iar lui socri-miu i-au picat ochii in covor, nu cred ca se asteptau la asa veste. Nu am primit vreun ajutor de la ei, baietelul meu Sean abia daca le stie numele, pacat, totusi privind partea plina a paharului nu s-au bagat niciodata in viata noastra si la urma urmei bine si asa.
iuliiuli spune:
La aflarea vestii ca vom avea un copil, soacra-mea (ca socru nu avem) m-a intrebat (nu uit cate zile voi avea):"Cati ai dat afara pana acum?"... Am ramas fara cuvinte...Nici acum nu stiu cum de a putut rosti asa ceva (mai ales ca nu facusem pana atunci nici un avort)!!! Sotul si parintii mei au fost bucurosi, dar reactia ei n-am putut s-o uit si citind mesajele voastre de acum, imi dau lacrimile cand imi amintesc...baietelul meu are acum 4 ani. Adevarat ca acum ma ajuta in cresterea lui, dar a ramas impunsatura facuta atunci!
iulia
Alyssa spune:
Reactia tuturor a fost "asta va trebuia"... Si prima data si a doua... De parca i-ar fi crescut ei... Chiar si bunica mea intr-un fel subtil mi-a spus ca exista si alte metode referindu-se la avort... Soacra-mea sta in acelasi oras si nu le-a vazut de doi ani, pe socra-miu nu prea il intereseaza copiii... mare pacat, fetele nu ii cunosc decit din poze cu toate ca stau atit de aproape... Citeodata imi pare rau pentru fete, ca nu sint in viata lor asa cum ar trebui sa fie niste bunici, apoi imi spun ca pierderea e a lor ( a bunicilor)... Mama este in Romania, am adus-o in Canada de doua ori si a stat cite 6 luni cu toate ca biletul era cumparat deschis pe un an si ideea era sa ne ajute... Ne intelesesem sa o platim cite $500 pe luna sa ste cu ele cit merg la munca. A fost OK citeva luni pina a strins ceva bani, apoi cind a venit vara m-a lasat cu ochii-n soare si a plecat in Romania... Care ma face sa ma gindesc totusi ca nu pentru nepoate a venit aici...
Ma bucur pentru cele ce au avut reactie pozitiva si incurajatoare din partea familiilor! Si pentru cele care nu au avut incurajari asa cum nu am avut nici eu va spun sa nu va lasati influentate de aceasta negativitate, sa aveti incredere in voi si sa fiti mindre ca puteti da dragostea si intelegerea de care altii nu sint capabili!
camelia-daniela spune:
Socrii mei au ris de mine cind mä vedeau cä mä frec la picioare sä rämin gravidä!!!
Ziceau: "uite-o si pe asta, iar se freacä la picioare ca nebuna!"
Eu m-am chinuit 3 ani jumate sä rämin...dar in zadar!!
Dar sä vedeti ce ochi holbati au avut cind le-am dat vestea!!!
...4 säptämini mai tirziu!!...mai ales cä era primul nepotel!!!...cä stiam si ce vine!!!....doar asa fäcusem programarea!!
Ne-am bucurat cu totii!!!
Pupici de la Cami.
lorena_andreianu spune:
Pupici la toate.
Reactii diverse avem si noi. Soacra, ca de fapt la socrii se refera subiectul, a fost foarte rece cand a aflat. Este la 2400 de km si i-am spus prin telefon (la fel si parintilor mei). Eu nu puteam vorbi la telefon de emotii (am plans tare de tot- sunt emotiva de felul meu) si sotul a fost cel care i-a dat vestea. Nu stiu ce i-a spus, nu m-a interesat niciodata, cert e ca a vrut sa vorbeasca si cu mine. Am refuzat initial pe motivul ca abia imi puteam abtine sughiturile si lacrimile si, nu spun, aveam o voce... Am luat telefonul pana la urma si ea, fara nici un "sa va traiasca" sau felicitari mi-a spus sec: "de ce plangi?" i-am zis ca nu ne asteptam si e totusi un moment decisiv in viata noastra (nu mai trebuia sa-i dau explicatii, e drept), insa ea a concluzionat "stiu eu ca tu nu ai vrut niciodata copii". Am tacut si am pasat telefonul sotului meu... Asta ca asta, dar dupa ce am facut prima eco, la 12 saptamani si iar am plans si iar am sunat si iar a vrut sa-mi vorbeasca. Am zis ca de data aia va fi altfel, insa, de unde? "Ce e prostia asta, sa plangi?" Iar s-a repetat faza cu telefonul pasat sotului si ea, dandu-si seama ca iar a gresit , a incercat sa-i "explice" ca sa nu mai plang ca ii face rau copilului. Am plans 3 zile apoi... Fara comentarii...
Ai mei insa au reactionat bine. Eu mai am 3 frati si primele 2 surori au deja copii. Ai mei au deci 3 nepoate si tata a fost cel care a spus razand ca "sa fie baiat, ca sunt cam in minoritate". Mama va veni in oct. cand voi naste si va sta cateva luni si iubeste copiii la nebunie (4 acasa, plus ca mai este si asistenta medicala pediatra si lucreaza intr-o gradinita).
Nu cred ca suntem in masura sa judecam pe niciunul. D-zeu iti ajuta pe masura faptelor, atunci?!L si bb mic (DPN 20 oct.)