Psihologia copilului

Raspunsuri - Pagina 13

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns karmen spune:

Carmen2003,
Alex are o sensibilitate auditiva crescuta(care poate va persista si mai tarziu sau e doar o faza de adaptare). Nu cred ca sunt motive de ingrijorare dar ca sa te linistesti intreaba si un medic pediatru. La aceasta varsta experienta lui este de natura senzoriala, adica senzatiile care le traieste in contact cu lumea sunt pe primul plan. Nu putem spune inca ca are o teama bine definita fata de anumite sunete. Doar ce aude la intensitate foarte ridicata/scazuta ii atrage atentia. Este inca in faza de cunoastere si adaptare. Cred ca va trece. In legatura cu lipsa poftei de mancare trebuie inlaturate cauzele medicale (durere, boala, etc). Daca mananca fructe, bea lichide, lapte (chiar putin) e totusi bine. Si al meu se cam stramba la mancare in ultima vreme (poate e de vine caldura). Crezi ca drumul facut la Bucuresti l-a afectat cumva? S-a aratat nemultumit fata de ceva, sau a dat semne care sa-ti dea de gandit ca ar suferi de ceva?

Carmen

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Rhama spune:

E posibil sa fii indragostit l-a 3 ani?.Baiatul meu,de-o saptamana este foarte interesat d-o fetita din clasa lui,vrea s-o tina tot timpul de mana,sa doarma lnga ea,s-a se joace cu ea ,deci se tine tot timpul dupa ea .Sora nu-i un copil timid ,se joaca cu toti copii,vorbeste cu toti,ba chiar este iubit de ceilalti din clasa lui.Va rog sa-mi raspundeti,sintiar Soraiar eupe voi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns karmen spune:

Rhama,
La aceasta varsta este interesat de relationarea cu copii de sex opus. Acum isi descopera sexualitatea, observa singur (si pune intrebari) despre diferentele dintre sexe. Intreaba "Cum apar copiii?" Cred ca e doar curiozitatea specifica varstei, mai ales daca sunt incurajate gesturile de apropiere fata de respectiva fetita. Sa nu uitam si faptul ca el imita acum si modelul parintilor, ce vade ca se petrece intre mama si tata, poate fi sursa de inspiratie in "joaca" lui cu acea fetita.

Carmen

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Rhama spune:

karmen,multumesc mult,intr-adevar eu si sotul meu obisnuim sa-ne tinem de mana,sau cate un pupic pe obraz in fata lui,chiar si seara l-a baie noi n-e spalam toti trei odata.Reactii m-ai indecente nu am avut niciodata in fata lui.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns karmen spune:

Rhama,
citeste si aici, raspunsul dat lui Lizuca.
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=24899&whichpage=6" target="_blank">http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=24899&whichpage=6

Carmen

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Magdone spune:

Draga Karmen,
Am si eu un baietel de 11 luni si as dori sfatul tau. Desi nu mi-as fi inchipuit niciodata asa ceva, de cateva luni sotul meu a plecat de acasa la alta femeie si vrea sa divortam. Eu inca sunt in stare de soc, mi-e foarte greu sa accept situatia asta, dar as vrea sa fac totul pentru ca baietelul meu sa nu sufere din aceasta cauza. Am observat la el in aceasta perioada ca e putin mai agitat, dar se joaca, mananca bine, eu il mai alaptez inca, nu pare sa simta lipsa tatalui foarte tare. Desi el nu spune tata, pe cand alti copii de varsta lui spun, cand sotul meu mai vine sa-l vada, pare ca-l recunoaste, se alinta la el in brate, ar vrea ca taica-su sa se joace cu el. Sotul meu (inca) nu e foarte afectiv fata de el sau poate nu arata.
Ce ar trebui sa fac eu sau cum sa ma comport ca baietelul sa nu sufere si sa ramana cu amintirea acestei despartiri.
Magda

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns karmen spune:

Magda,
Imi pare rau pentru situatia in care te afli, fii puternica si mergi mai departe. Din partea mea sa stii ca ai tot sprijinul meu daca ai nevoie.
Baietelul tau este inca prea mic ca sa traiasca puternic in plan afectiv aceasta lipsa a tatalui. Mai ales daca zici ca nu a fost foarte apropiat si afectuos cu copilul. Copilul in jurul varstei de 1 an este foarte atasat de mama, pentru ca ea este sursa satisfacerii tuturor nevoilor. Abia dupa 2 ani tatal devine personajul principal cu care mai apoi (3-4 ani) se identifica. Deci, atunci e un moment cheie in care copilul are nevoie de o figura masculina. Dar pana atunci tu incearca sa-l feresti de discutii tensionate, de manifestari ale suferintei tale, sa te comporti cu el ca si pana acum. Mai tarziu, pana se va rezolva aceasta problema, te mai linistesti si vezi tu ce-i de facut. Daca nu vei alege sa-ti gasesti alt partener de viata, sa stii ca sunt atatea mamici care-si cresc copilasii singure cu multa dragoste si acei copii sunt fericiti alaturi de mamele lor.
Cu drag.


Carmen

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Magdone spune:

Carmen,
Multumesc mult pentru incurajari. Sper din tot sufletul sa-mi revin pentruca copilul sa nu sufere. Deocamdata sunt pusa in situatia de a trimite copilul la mama (300km) pentru ca bona cu care statea vrea sa plece si nici eu financiar nu mi-as mai putea permite sa platesc o alta bona. E bine, e rau? Ma gandesc ca poate e mai bine, ca nu mai simte tensiunea asta in care sunt eu. Si dupa ce se termina divortul si ma mai linistesc sa-l iau inapoi. Ce parere ai, ai mei sunt foarte fericiti ca-l duc la ei si n-o sa-i lipseasca nimic acolo.
magda

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns karmen spune:

Magda,
Pentru cat timp va sta acolo?
incearca sa termini cat poti de repede si sa-l iei acasa, cu tine. Copilul iti va simti lipsa si va suferi. Deodata se trezeste fara nici un parinte, el nu intelege situatia. Chiar daca bunicii ii vor purta de grija el va avea nevoie de tine. Daca crezi ca asta e singura solutie, vezi cum se adapteaza acolo si daca sunt semne ca sufera tare mergi si-l iei inapoi.

Carmen

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Magdone spune:

Doar pe perioada verii va sta la bunici. Din septembrie il aduc inapoi si oricum voi merge la 2 sapt sa-l vad. Si mie imi va fi foarte greu fara el si oricum nu as rezista mai mult. Sper sa rezolv cat mai repede cu divortul ca sa ma linistesc. Oricum multumesc mult pentru incurajari si sfaturi.
Magda

Mergi la inceput