va rog sa-mi dati un sfat

sunt o fata in varsta de 20 ani, dar ma consider inca un copil
problema mea e ca sunt foarte sensibila, foarte usor de ranit si la fel de usor de impresionat, ma supar repede si m-am saturat sa sufar mereu, de aceea va rog sa-mi spuneti, daca stie careva, cum sa fac sa ma feresc, uneori "cad" in "butoiul cu melancolie" si nu reusesc sa mai ies de acolo
nici la prieteni nu mai vreau sa apelez, mi-e mai usor sa cer sfatul unor persoane mai invarsta si necunoscute...
va rog mult sa ma ajutati

bidiloi spune:

Draga mea,faptul ca esti o persoana sensibila nu e un defect este o calitate , usor de ranit sintem citeodata cu totii ptr. ca sintem oameni si avem fiecare momente sau stari in care ranim sau sintem raniti ca sa zic asa! Virsta pe care o ai este atit de frumoasa , esti la inceput de drum, la inceputul vietii cum s-ar spune, trebuie sa ai rabdare cu tine insati, si sa-ti acorzi timp,... .Daca ai avea mai multa incredere in tine vei realiza cit de puternica esti de fapt, iar faptul ca te superi asa de repede tine tot de virsta.Ai rabdare , in viata totul se rezolva daca ai rabdare!Dupa porecla pe care ti-ai ales-o imi pari o fata vesela , glumeata nu ai motive sa te simti altfel cind afara este primavara si in curind va veni vara!!!!!!!Pupicei de aici de departe

SIMONABB spune:

Probabil te-ai obisnuit sa astepti de la ceialti sa fii tratata cu respect, delicatete, politete, etc. Ideea e ca trebuie sa-ti impui mental sa te astepti la un tratament exact pe opus celui descris mai sus, adica indiferenta, brutalitate, jicniri directe sau subtile, rautati, atitudini de genul "te sapa pe la spate" etc. Si atunci, ai sa primesti cu indiferenta atitudinile rautacioase si te vei bucura cind cineva va fi amabil cu tine. Noi ne-am obisnuit sa consideram amabilitatea ca pe ceva normal si atunci cind cineva ne jicneste sa ne simtim ultimii oameni de pe pamint.
Stiu ca suna ca si cum ti-as spune sa-ti furi singura caciula, dar crede-ma ca asa o sa reusesti sa-ti faci un scut impotriva tuturor atitudinilor care te ranesc. Am trecut si eu prin asta; in functie de cit de puternic te vei autosugestiona tranzitia spre noul mod de a vedea lucrurile se va face mai repede sau mai incet.
La mine a durat vreo 2 ani.

Simona & BB Eugen
http://community.webshots.com/user/simonabb

lorelei_19 spune:

iti recomand cartea "Fotza gandirii pozitive" de Norman Vincent Peale- de la www.curteaveche.ro. Pe mine m-a ajutat. Acum nu mai am momente de melancolie

Salvati un inger:
www.casa-romanilor.ch/teodora.htm

strumfitza spune:

merci tuturor pentru sfaturi, cred ca o sa fac rost de carte :D