Mandrie si prejudecata
Raspunsuri - Pagina 2
voljena spune:
englezii au facut adaptari pt. tv - absolut superbe (tinand cont ca de regula prefer cartea).
am fost si la teatru cu 2 prietene (unguroaica si nemtoaica) sa vedem 'pride and prejudice' si apoi toata seara am vorbit in engleza lui austen... asa de mult ne-a placut!
antoioana spune:
Si mie mi-a placut. Mama ce pofta mi-ati facut...poate ajung maine pe la biblioteca.
anto
Rayuela spune:
[quote]Originally posted by Donia
Mie imi place epoca aceea pentru ca ma vad traind in locul Elizabethei (niciodata in locul servitoarei sau menajerei) si visez cu ochii deschisi cum ar fi sa am timp sa citesc, sa ma plimb, sa calaresc, sa studiez pianul sau pictura, sa brodez... Vise... Cred ca de aia recitesc atat de des cartea.
In plus mie imi plac valorile, manierele si obiceiurile acelei perioade, se punea pret pe conversatie, curtoazie, replici "fine", onorabilitate, virtute, etc.
Si eu,si eu!!!Ca sa nu mai spun de crinoline,coafuri..evantaie...CE FRUMOS!!
descintec spune:
Intai imi cer scuze ca m-am bagat cu surorile Bronte peste tine. Nu stiu de ce Jane Austen m-a dus imediat cu gandul la ele si la "La rascruce de vaturi", carte pe care recitind-o ca adult, am facut-o din cu totul alte perspective. Dar daca o sa imi trebuiasca sa vorbesc despre acea carte, o fac la alt subiect.
quote:
Originally posted by Donia
Mie imi place epoca aceea pentru ca ma vad traind in locul Elizabethei (niciodata in locul servitoarei sau menajerei) si visez cu ochii deschisi cum ar fi sa am timp sa citesc, sa ma plimb, sa calaresc, sa studiez pianul sau pictura, sa brodez... Vise... Cred ca de aia recitesc atat de des cartea.
In plus mie imi plac valorile, manierele si obiceiurile acelei perioade, se punea pret pe conversatie, curtoazie, replici "fine", onorabilitate, virtute, etc.
m-ai dat gata cu asta ..eu daca visez la alta epoca, privesc intotdeauna spre viitor, nu spre trecut..nu as fi vrut sa traiesc in epoca rochiilor acelora greoaie..dar mereu m-am intrebat, ce insemna "conversatie" in acea epoca?..replici fine..hmm, cum vezi tu asta..da-mi un exemplu daca iti vine la indemana..cat despre onorabilitate si virtute, ohohooo..asta era asa, oficial poate :)..de fapt, poate in Anglia mai mult decat in celelalte tari era..dar mai degraba la nivelul familiilor nobile..vai si amar sa nu te fi incadrat in sabloanele lor de onorabilitate..
D.
descintec spune:
mah, mi-ati facut o pofta cu Jane Austen a voastra ca-i musai sa las ce imi programasem sa citesc deoparte
D.
tinatache spune:
quote:
sabloanele lor de onorabilitate..
D.
cred ca deviez putin de la subiect... de fapt, ce erau sabloanele de onorabilitate, atunci cand vorbim de familie si viata de familie? ca si pe vremea acea se inselau unii pe altii de mama-mama. Mergeau oameni insurati si cu copii acasa, pe la bordeluri si aveau "fetele" lor. Si nevestele mare lucru nu puteau spune chiar daca se scapa vreun zvon, pt ca divortul era dezonorant pt ea. E clar ca si el cadea in ochii "publicului", numai ca un barbat isi refacea statutul mult mai usor. Si femeile isi inselau barbatii, insa asta chiar ca ducea la divort si femeia respectiva era terminata ca aparitie in societate. Hm... cred ca erau niste vremuri dificile pt femei, libertatea era aproape de zero, daca se mai nimerea sa te marite parintii cu cine stie ce bogat urat si batran, chiar ca era musai sa gasesti refugiul in alte cocupatii de preferabil nu pe langa el. Si uite-asa ajungem la subtilitatea discutiilor si varietatea jocurilor, a ocupatiilor de timp liber. Unei femei careia nu i se da voie sa aiba pretentii mari de la viata si careia i s-a croit drumul ce alte posibilitati are decat contactele sociale cat mai variate, discutii pe diferite subiecte=> un anumit exercitiu al conversatiei. Nu pot sa uit cate pregatiri, cate ornamente si modificari in casa aveau loc la o petrecere. Totul trebuia sa fie perfect, la urma urmei un bal era deschiderea catre lume, nu? si listele de invitati, cate discutii, cine "merita" si cine nu, cine a avut petrecerea cea mai bogata sau cea mai inventiva...
cred ca ma opresc aici, imi fac o deosebita placere asemenea discutii dar sper sa nu sar calul, totusi. Mai ales ca de fiecare data invat ceva nou de la voi
Un Paste Fericit!
Cristina
Donia spune:
In privinta conversatiilor a raspuns deja Tinatache in locul meu: "un exercitiu al conversatiei". Cred ca erau multe aluzii, subtilitati, se lasa loc liber "voiciunii mintii" (am citat-o pe Austen), ironia si sarcasmul erau camuflate de o politete desavarsita...
Un exemplu:
Domnisoara Bingley: "Spuneti-i surorii dumneavoastra ca[...]am ramas extaziata de micul si frumosul ei model pentru masuta."
Darcy: "Imi ingaduiti oare sa aman extazul dumneavoastra pentru scrisoarea viitoare? Acum nu mai am loc sa-i fac cinstea cuvenita"
Dar imi plac discutiile cu voi. Probabil ca realitatea era pe alocuri diferita. Doar ca... prefer sa visez atunci cand vine vorba de "Mandrie si prejudecata".
Si ca sa mai revin si cu picioarele pe pamant, cred ca ii datoram si lui Jane Austen libertatea pe care o avem astazi ca femei. Ea nu s-a maritat fara voie, a sfidat conventiile sociale si a reusit sa-si castige existenta fara sprijinul unui barbat. Si poate si-a creat eroina, pe Elizabeth, dupa imaginea proprie: o tanara inteligenta care nu a aceptat compromisul unei casatorii doar pentru securitate financiara.
Ceea ce in ochii mei o face onorabila, virtuoasa si demna. (Vorbesc intr-un sens mai larg, desigur.)
Banti spune:
Tuturor fanelor acestor carti Pentru timpul in care a fost scrisa cred ca era foarte avangardista cartea asta. Mie mie se pare ca e o fina ironie la adresa moravurilor acelor vremuri, total dominate de ipocrizie in societatea inalta. Totul trebuia sa fie "perfect" si conform normelor, stabilite tot de ei, de dragul aparentelor. Oamenii nu prea spunea ce gindeau sincer, poate de aici si exercitiile lor de conversatie.
De aceea imi si plac Elizabeth si Dl Darcy, pentru ca ei sparg tiparele acelor vremuri. Mie mi-ar fi placut sa traiesc in epoca aceea, dar sa fiu ca Elizabeth
Din cite imi aduc eu aminte si tatal lui Elizabeth era un personaj simpatic si cu mult umor - ca sint ceva ani de cind am recitit cartea ultima oara.
Ioana
Marox spune:
Dar "Ratiune si simtire", tot de Jane Austen ati citit? Mie mi-a placut mai mult cind am recitit-o dupa ce am vazut filmul (cu Emma Thompson si Hugh Grant).
Am mai citit pe la 14 ani "Persuasiune", tot asa cu o scrisoare frumoasa pe la sfirsit...am copiat-o si am pastrat-o ani de zile...probabil ca imi imaginam ca o sa-mi scrie si mie cineva ceva asemanator;-).
Mie mi se pare relativ actual stilul lui Jane Austen, "Mindrie si prejudecata" o recitesc adesea. Se pare ca si englezilor le place in continuare, vezi aluziile din Bridget Jones.