problema delicata de finante
Raspunsuri - Pagina 7
chatonel spune:
Din fericire legea este aici ca sa apere drepturile parintilor.
Si parintii, ca si copiii, au drepturi. Daca nu sint respectate, legea intervine in favoarea lor. Sint convinsa ca exista o astfel de lege in toate tarile civilizate.
"Les relations entre enfants et parents devenus dépendants ne sont pas simples. Et quand la bonne volonté ne suit pas, la loi peut se charger de rappeler que « les enfants doivent des aliments à leur père et mère et autres acendants qui sont dans le besoin ». "
(L’article 205 du Code Civil )
Insa nu este cazul Rosei, care oricum ii ajuta pe parintii ei cit poate.
Toulouse, la ville rose
marimar spune:
Rosa draga,
Imi pare rau, poti sa-i spui mamei tale ca NU esti OBLIGATA sa iti ajuti parintii mai mult decit poti ! A-ti ajuta parintii e o obligatie morala dar daca nu poti si nu ai cum au si ei aceeasi obligatie morala sa te inteleaga ca nu poti face mai mult decit poti !
Oare ei de aia au facut un copil ca sa-i ingrijeasca la batrinete? De fapt, din pacate, sint multi parinti care gindesc asa: "eu m-am sacrificat pentru tine, cite am facut eu pentru tine, acum e rindul tau !"
Copiii nu ii facem insa ( sau nu ar trebui, cel putin, sa-i facem)pentru a avea grija de noi mai tirziu, ii facem pentru a le darui toata dragostea de care sintem in stare, neconditionat si pentru ca apoi sa-i lasam sa zboare liberi!
Nu cred ca avem dreptul sa avem pretentii de la copiii nostri !
18 sapt si 
furni spune:
Voi scapati din vedere un lucru esential: asa cum ea NU este OBLIGATA sa isi ajute parintii mai mult decat poate, nici parintii NU sunt OBLIGATI (si sunt convinsa ca nici in alte tari, Franta de ex.) sa ii ploconeasca cu apartament gratis. Daca parintii ar fi vandut acel apartament pur si simplu prin mica publicitate, acum ar fi avut banii necesari unui trai bun si n-ar mai fi cerut. Astfel, ar fi fost apreciati ca niste parinti buni! Nu mi se pare normal. Ei au facut un sacrificiu benevol si acum asteapta sa fie ajutati la randul lor (ar fi de preferat tot benevol). Sa nu minimalizam niste lucruri care pot schimba radical imaginea. Cam asta este.
dpintilie spune:
Eu stiam ca e normal ca parintii sa faca sacrificii pentru copii si nu copiii pentru parinti...Chestie de mentalitate la urma urmei.
Nu mi-as lasa parintii sa moara de foame cum de alfel nici Rosa nu ii lasa dar nici nu mi se pare normal un comportament de genul asta, santaje si certuri...Daca nu este de unde, parintii ar trebui sa inteleaga. Doar vad ca sunt ajutati atat cat se poate, ce pot sa ceri mai mult de unde nu este?
Anyway, e trist ca se ajunge in astfel de situatii...
,Dana si Andrei(12 dec 2003)
http://community.webshots.com/user/dpintilie
delsim spune:
Da, Furni, dar ei le dau o suma lunara parintilor pentru acel apartament, nu este pe gratis apartamentul.Asa ca este ca si cum parintii ei au vandut apartamentul , dar in rate.
Deci ei le platesc o suma, au pensii si mai mananca si la rosa acasa. Oare chiar nu pot incerca sa se descurce cu ceea ce au deja?
Nimeni nu a spus ca nu trebuie ajutati, dar oare nu fac un abuz?
Nu suna a afacere toata treaba? Iti cumpar apartament , dar tu imi dai banii inapio pe el, am grija de coplilul tau, dar iti sugerez sa ma platesti pentru asta ...Se comporta ca niste oameni oarecare , u ca niste parinti. Asa se ajuta si singura :facea un credit si isi cumpara apartament, angaja o baby sitter.
Cred cu tarie ca trebuie sa-ti ajuti parintii, dar in limita posibilitatilor. Cand iti intemeiezi propria familie, aceea este prioritara, sotul si copilul tau.Nu inseamna nerecunostinta fata de parinti,doar ca si tu ai o viata , o familie , un scop, niste vise , nu esti dator sa traiesti si sa muncesti doar pentru parinti.Fiecare din noi avem parinti care s-au sacrificat intr-un fel sau altul pentru noi, dar sunt parinti si parinti , care inteleg sacrificiul asta diferit.Si in cadrul unei familii daca nu exista pace si intelegere reciproca, degeaba este familie. Consider ca daca la propria familie nu gasesti suport si intelegere, atunci in cine sa mai crezi...
E adevarat ca oamenii la batranete devin mai incomozi , mai egoisti si trebuie luati cu binisorul, dar nu sunt de acord sa fie lasati sa santajeze emotional si sa faca teatru ieftin. Si oare nu le este mila de nepot? Sunt oare in stare sa accepte sa rupa rosa de la gura familiei ei numai ca sa le dea ce cred ei ca li se cuvine. Vorba aia :mila-mi este de tine , dar mai mila-mi este de mine!
Haideti sa facem copii ca sa avem pe cine sa tragem la batranete!
Mama vrea sa-mi cumpere apartament , cadou de nunta.Stim cu toate cat costa acum un apartament, dar nu se gandeste la ce ar putea face cu banii daca nu ar cumpara apartament, se gandeste ca eu nu am alta posibilitate si ca trebuie sa am propria casa si liniste.Daca as avea cea mai mica indoiala , ca dupa aceea va vrea sa-i dau si pielea dupa mine nu as fi de acord.Ii consider niste parinti adevarati, care s-au luptat si ei cu viata ca toata lumea, au muncit ca sa le asigure copiilor o educatie si un viitor si mai ales i-au iubit , sprijinit si inteles.Asa cred ca trebuie sa faca orice parinte, ca de aceea a ales sa aduca pe lume copii, ca sa-si reverse dragostea asupra lor , sa se simta impliniti ca oameni si ca familie. Bineinteles ca le sunt profund recunoscatoare si indatorata pentru tot ce au facut si inca mai fac si la randul meu ii ajut si nu o sa-l las niciodata de izbeliste, dar asta o fac pentru ca asa vreau eu, nu ca ma obliga ei.
Adela spune:
quote:
Originally posted by furni
Voi scapati din vedere un lucru esential: asa cum ea NU este OBLIGATA sa isi ajute parintii mai mult decat poate, nici parintii NU sunt OBLIGATI (si sunt convinsa ca nici in alte tari, Franta de ex.) sa ii ploconeasca cu apartament gratis. Daca parintii ar fi vandut acel apartament pur si simplu prin mica publicitate, acum ar fi avut banii necesari unui trai bun si n-ar mai fi cerut. Astfel, ar fi fost apreciati ca niste parinti buni! Nu mi se pare normal. Ei au facut un sacrificiu benevol si acum asteapta sa fie ajutati la randul lor (ar fi de preferat tot benevol). Sa nu minimalizam niste lucruri care pot schimba radical imaginea. Cam asta este.
Nu, nu sunt obligati nici parintii sa ii ploconeasca cu apartamentul gratis. Din cate am inteles eu (din primele mesaje ale rosei) apartamentul a fost luat pentru ea, deci a fost un cadou. Si acum parintii s-au gandit sa ia cadoul de la copil inapoi!
Si pentru copilul tau faci un sacrifiu benevol si as adauga eu neconditionat! Daca acest sacrifiu iti este rasplatit de catre copilul tau, bine! Nu? Iti porti crucea mai departe si nu cazi lipitoare pe capul lui! Repet: Copilul nu este obligat!!!
~~Adela&Julia
cl spune:
Delsim si Adela au pus punctul pe i! Mie mi se pare curat santaj emotional si nu este normal! Iar daca faci un copil ca sa aiba grija de tine la batranete, mai bine nu-l mai faci! Are si el dreptul la viata lui si va avea si el copiii lui, de care va trebui sa aiba grija in primul rand! Nu stiu exact cuvintele, dar la biserica, atunci cand te cununa, parintele spune la un moment dat ceva de genul "sa nu-ti neglijezi parintii, dar sa nu ii pui mai presus de noua ta familie, sotul tau si copiii tai". Scuze ca n-am retinut exact.
Rosa, incearca sa gasesti o solutie si sa nu mai depinzi de parintii tai. Discuta si cu sotul tau si gasiti, impreuna, o solutie. Asa este normal!
Claudia
furni spune:
De ce credeti ca mama ei a facut-o in scopul ingrijirii la batranete? Au avut loc atatea transformari sociale majore in Romania incat mi-e greu sa cred ca se gandeau ca vor ajunge sa nu poata trai din pensie acum. Delsim, tocmai, eu am inteles ca nu le da nici o suma lunara pt. apartament si ca tocmai asta ar fi dorinta parintilor ei. Daca a fost un cadou declarat (cum spune Adela), atunci intradevar parintii au fortat nota.
Adela spune:
quote:
Originally posted by furni
De ce credeti ca mama ei a facut-o in scopul ingrijirii la batranete? Au avut loc atatea transformari sociale majore in Romania incat mi-e greu sa cred ca se gandeau ca vor ajunge sa nu poata trai din pensie acum. Delsim, tocmai, eu am inteles ca nu le da nici o suma lunara pt. apartament si ca tocmai asta ar fi dorinta parintilor ei. Daca a fost un cadou declarat (cum spune Adela), atunci intradevar parintii au fortat nota.
Pai rosa a spus (scris):
quote:
Originally posted by rosa
Oricum,ei considera ca sunt obligata sa le dau bani si eu ma consider obligata sa am grija de ei,pentru ca si ei au avut grija de mine,dar..
~~Adela&Julia
Salvati un www.casa-romanilor.ch/teodora.htm" target="_blank">ingeras.
elena_ltd spune:
Rosa, din pacate, "obligatiile morale" sunt mai impovaratoare si uneori aproape imposibil de achitat fata de cele materiale. Am fost si eu intr-o situatie asemanatoare cu mama mea, dar am avut norocul unor socri care vad altfel viata. Am avut noroc.
Nu te culpabiliza, in fond, parintii tai chiar pe asta se bazeaza, pe sentimentul tau de vina si datorie fata de ei. Incearca sa te scuturi cat mai repede de apasare, n-ai vina si nu le da apa la moara ca si cum ar fi indreptatiti sa te chinuiasca cu acest santaj sentimental.
Nu-i o solutie miraculoasa, dar tensiunea dintre voi si din sufletul tau va scadea daca reusesti sa te dispensezi cat mai mult de ajutorul lor. Incearca sa le soliciti cat mai putin ajutorul si nu lasa impresia ca fara acesta e sfarsitul lumii. "Te rog, ma poti ajuta azi cu copilul? Numai daca poti si vrei, daca nu, gasesc alta solutie". Niciodata nu va fi destul. Chiar daca banii ar fi suficienti, in situatia pe care o prezinti, tot cred ca ar fi reprosuri si invinuiri vizavi de comportamentul vostru, de sacrificiile lor etc.
In alta ordine de idei, n-am inteles cum vezi lucrurile in privinta achitarii apartamentului. Din cate spui, problema banilor e spinoasa, iar un apartament...
Scolile internat sunt si de stat. Te costa intr-adevar mancarea cantinei. Cred ca e mai putin decat la gradinita. Intereseaza-te. Cu cheia de gat am stat si eu din clasa I, dar e foarte adevarat ca si pe mine ma ingrijoreaza perspectiva (desi nu o exclud) de a-mi lasa copiii astfel cand va fi timpul. O alta varianta ar fi sa apelezi la o vecina, care sa controleze copilul cand vine acasa, sa-l ajute putin etc. Sigur, e bine cand nepotii sunt ajutati de bunici, dar in aceeasi masura cred ca e la fel de important, sau si mai important, ca educatia si sprijinul lor sa aiba o directie pozitiva. E de neacceptat ceea ce numesti "rasfat", acum poti trece cu vederea, dar pe termen lung, isi va lasa amprenta asupra copilului si asupra relatiilor voastre cu el.
Cel mai bine ar fi ca parintii tai sa vada ca va puteti descurca si fara ei. Chiar asa, daca nu i-ati avea la indemana, ce ati face?
Elena, mama Oanei si a lui bb Mihai