De dragul cartilor si numai: scapatul de tv

Am inceput la un subiectel cu carti... si cum nu voiam sa-l deviez,
hai sa spun aici cum am incercat si chiar reusit sa scapam de tv si mai ales de cultul lui. Daca moderatorii vor sa ne mute.. sa ne mute.

Lauraa, pai am o fetita de opt luni... si tot citeam in timpul sarcinii Don't let the tv be the babysitter! Frumos, dar cum. Pentru ca vazusem si la altii: era magnetica atractia si cum incepeau sa mearga era primul lucru pe care-l manevrau.

Dar m-am gandit ca-i mai usor sa nu ai decat sa dezveti puiul sau sa te lupti pe viata si pe moarte pentru cate minute are voie pe zi, macar pana pe la sase-sapte ani.

Si cum opiniile era divergente am declarat ca ne cumparam altul. Am vandut/dat tv-ul si am dus cu presul iubirea vietii mele pana-n weekend, luindu-i intai un monitor mare cu cristale lichide. Seara am mai inchiriat cate un dvd, am scos scrabble-ul din bagaje, am cumparat doua cd-uri noi, am vorbit, ne-am plimbat/inghetat pe plaja seara.
Dar week-endul se anunta cu cantec... asa ca am facut planuri rapidissimo de plimbat in parc, de iesit cu niste cunostinte in oras si pana la urma evident ca inevitabila discutie a inceput mai mult din banuialla ca cine stie ce proiect costisitor as avea si n-ar mai fi loc de tv. Si am castigat... exact cu argumentul ca a fost o saptamana nemaipomenita si ca ce nevoie avem de el. Stirile le putem vedea pe Internet dimineata, un eveniment sportiv mai nu stiu cum daca chiar ar avea timp de el (ceea ce nu are mereu) l-ar putea vedea cu si la prieteni ca eu oricum nu-s fan...

Si pana la nastera galustei a fost foarte ok. Amandoi am citit, ne-am plimbat, am vorbit vrute si nevrute.. desi initial parca abia o faceam pentru prima oara, ne-am dus o data si la cinema. Si evident ca am mai inchiriat cate un film din cand in cand.

Greul a venit abia dupa nastere... cand ma chinuiam ore in sir cu puiul grisinuta sa suga cate un pic... si cand am ascultat un radio cu muzica clasica si unul cu muzica rock.. de stiam pe de rost numele prezentatorilor... Deci mie mi-a fost cel mai greu.. dar acum cand job-ul nu ne separa pentru ceva timp. E mult mai bine. Fara tv, tat sta cu fata si eu apuc sa gatesc ceva de vineri, deci relax cu asta pe weekend. Sambata ne jucam, avem carticele cu animale colorate si paroase ( au la Babies'r'us) care o atrag, ne plimbam, de putem, mai iesim sau vine cate cineva. Duminica pana pe seara la fel....
Galusca e obositoare, dar chiar si asa parca avem mai mult timp sa vorbim, ce ne ramane nu-l petrecem tacuti in fata tv-ului.

Evident cand unul e plecat e mai greu, dar asa mai pun mana pe o carte si parca am mintea mai clara.... si uite asa citim si noi si speram ca puiul sa o faca si el, vazandu-ne ca citim, luindu-i si ei mereu carticele si spunandu-i povesti.

Si sunt tare fericita ca am facut asta stand in State unde nu exista si distractia chemata: iesirea in oras.

Anne-Sarah si mamica sa Andreea

antoioana spune:

Super Andreea! Cred ca se merita tot efortul asta. In tzara aveam o colega care-i spunea tembelizor si-n mare masura cred ca asa este. Ceva de calitate poti lua oricand de la un blockbuster sau de la biblioteca, stirile le citesti pe internet, te faci cu mai mult timp liber si poate prind si piticii drag de citit! La noi portia de tv este f. mica, numai niste desene animate dimineata-pranz,rar niste stiri,dar si asta mai poate fi redusa :)).
Numai bine si spor la carti!
anto

Babee spune:

La noi televizoarele (ca-s doua si degeaba) stau asa..sa fie.rar ne uitam -daca stim ca e vreun film sau reportaj interesant- in rest radio sau internetul.Prefer sa citesc pe internet stirile(si-asa mereu triste) si carti.In timpul sarcinii am citit ca in timpul facultatii si m-am simtit tare bine, sincer.Se poate trai si fara tv.

'Fiecare dintre noi este un inger cu o singura aripa.Si nu putem zbura decat imbratisandu-ne unul pe celalalt.'


Iubi si Bubu

bibi spune:

AC . Felicitari pentru initiativa si reusita. Cu siguranta gagalicea o sa fie o devoratoare de carti. Spun din experienta. Fratele meu a fost crescut de mama. Pe vremea respectiva TV si daca exista in toate casele, programele erau asa de sarace, incat faceai orice altceva decat sa deschizi Tv. Asa ca mama petrecea cel mai mult timp citind. Baietelul era cuminte foc si ea devora carti, una dupa alta. Eu, am fost crescuta de bunica. saraca la cele 4 clase plus munca in gospodarie numai de citit nu-i ardea. rezultatul= fratele meu, o enciclopedie ambulanta. Si acum, la orice ora-l cauti in geanta sigur gasesti cel putin o carte. Eu....citesc numai in vacanta.

scarmanus spune:

Ce n-as da...La noi, din nefericire, tv-ul este unul din alea mari, cu ecran plat, un fel de home cinema la noi acasa. Daca ar fi sa aleaga intre mine si tv, cred ca i-ar lua o bucata buna de vreme sa se hotarasca fara cine (ce) nu poate trai.
Noroc cu mine, "intelectuala" casei, eu echilibrez balanta...

scarmanus

Lauraa spune:

Excelent! Felicitarile mele!!! Eu nu o sa sreusesc niciodata sa il conving. Nu! nu! NU! Lui nu-i ajunge numai cu tv prin cablu,mai avem si Premiere (o tampenie cu inca 200 programe) care mai costa si mult. SI acum mi-a luat mie o antena parabolica sa prind programele romanseti,poate asa ma imblanzeste ca tare-s impotriva TV-ului. Deocamdata nu prindem nimic cu ea. Deci, avand atatea,iti dai seama ca nici nu ar concepe sa renunte la ele. Nici macar la Premiere nu vrea sa renunte desi e f scump.. Eu urasc tv-ul si statul in fata lui, pierdere de vreme pretioasa. Mi.e tare frica,,,, ca fetita noastra il va veda tot cu ochii pironiti in ecran (comp sau tv) Si nu vreau asta, eu o sa ma straduiesc sa petrec mult timp cu ea departe de tv dar as vrea sa participe si el.Si e clar,cat timp e tv-ul acolo,il acapareaza. Chiar si cand eu il intreb ceva dureaza putin pana realizeaza ca m-am adresat lui (de parca ar mai fi cineva aici). Si cateodata chiar imi zice sa mai tac ca e filmul interesant . Mie imi place sa citesc, as citi non-stop dar nu am carti in rom aici iar cele in germana nu imi produc asa mare placere. Recunosc,eu sunt dependenta de comp dar as fi de acord sa renuntam la abo 24/24 in favoarea unuia mai scurt,de 2-3 ore /zi.. dar el nu vrea. SI imi pare rau ca nu-l pot face sa vada ca.si iroseste viata privind la altii.... Sambata daca suntem in oras trebuie sa venim acasa la ora 15 ca incepe fotbalul.Duminica e Formula 1,etc...

Laura si papusica din burtik (34 saptamani)

Leah spune:

Lauraa, nici nu stii cat de bine te inteleg. Nici nu vine bine acasa prietenul meu, ca deschide tv-ul, pe care eu l-as tin einchis fara probleme, mai degraba ascult radio. Dar el prefera sa asculte si radio in acelasi timp cu tv-ul, sa dea si tv-ul tare... V aimaginati ce e la mine acasa. Si daca ii reprosez ceva, imi sare repede in cap. Pe de o parte are si el dreptate, dar eu cer un pic de intelegere doar.... In fine, barbatii sunt insurati cu televizoarele si de ele nu vor divorta niciodata!

"I shall be telling this with a sigh
Somewhere ages and ages hence:
Two roads diverged in a wood, and I--
I took the one less traveled by,
And that has made all the difference."(Robert Frost)

AC spune:

Laura,

stii cand m-am hotarat definitiv ca trebuie facut ceva... sau daca nu incuiat sotul cu cheia intr-o camera cu tot cu tv-ul?
Aveam o prietena f buna aici care a plecat din Olanda in alta tara dupa un job mai bun. Avea un bebe mic de 5 luni si o fetita de 2 anisori si jumatate atunci. Si evident ca au facut pachete si au lasat doar strictul necesar in casa si au trimis chestiile scumpe gen aparate electrice..... Stii ce s-a intamplat cu fetita care nu mai avea tv. Doamne... de pe o zi pe alta devenise brusc ingrozitoare. Nimic nu era bun, jucariile nu le voia. De unde pana atunci toate erau bune.... nimic, dar nimic nu-i mai placea... nici sa adoarma nu voia daca nu se uitase la desenele ei animate....

M-a deprimat atunci privirea ei de animalut haituit care dadea din colt in colt. Ai fi zis ca o torturau parintii nu alta..... pur si simplu tv-ul era prietenul ei cel mai bun...

Anne-Sarah si mamica sa Andreea

Lauraa spune:

Trist... fetita aceea ajunsese sa fie dependenta de TV si acum se comporta ca un dependent. Intrase intr-un fel de sevraj...Asta e si frica mea.Eu nu vreau sa pierd momente pretioase din viata copilului meu doar ca sa o vad pe marimar dand apa la soricei, dar pe sotul meu il cred in stare ca dupa primele luni sa isi reia obiceiul de a se posta la ora 8 in fata tv.

Laura si papusica din burtik (34 saptamani)

adita spune:

Si eu si sotul suntem de acord ca ne-ar fi mult mai bine fara televizor (el zice ca si fara atata internet). Ma gandesc ca singura problema ar fi atunci cand vor fi copiii mai mari sa nu se simta complexati cand toti prietenii lor vor discuta despre cine stie ce personaj sau serial vazut la televizor. Oricum, deocamdata nu putem renunta la el, fiindca stam cu bunica si e televizorul ei, dar daca il avem in casa nici nu rezistam sa nu ne uitam la el

http://community.webshots.com/user/adrianacalin
http://www.babiesonline.com/babies/e/ena/
http://www.babiesonline.com/babies/a/antim

conchita spune:

Andreea, felicitari sincere cu plecaciuni!
sa va spun si eu patania mea, dar e din Romania, aici inca ma mai razboiesc cu dependentele (si ale mele, recunosc). deci, eram in Bucuresti, ma intalnesc eu cu o prietena buna pe care n-o mai vazusem de ani de zile, mergem frumos la o cafea si ce sa vezi? mi-a turuit gura numai despre stiri, ce se intampla in guvern, partide, aiureli, uniune europeana, tampenii, ce mai, ma fac de ras la loc comanda. fata, simtita, a stat si m-a asteptat sa-mi epuizez logoreea si mi-a adresat intrebarea fatala: dar TU ce mai faci? m-am uitat la ea ca mielu la taiere. cum adica, ce mai fac? pai traiam odata cu tara, nu? altceva mai important ce era sa fac? mai, dragelor, in seara aia mi-am scos teveul pe holul blocului, unde n-a ramas juma de ora ca l-a luat vecinul de la zece. asta se intampla in '97. aveam enshpe teveuri la job care functionau concomitent si non-stop. mi-am educat in asa masura atentia incat retineam strict ce ma privea profesional. si uite asa am stat eu fara teveu pana in iarna 2001 cand am venit aici si parca am redescoperit amerika, pfiuuu, ca omul meu e abonat la sute de canale, frate! cine s-o uita la ele, nu stiu. eu nu mai pot de dragul filmelor, asta mi-e pacatul, recunosc. plus internetul. cea mai nashpa perioada, asta v-o spun ca poate va ajuta cumva comparativ, nu stiu, a fost aia in care am stat acasa. ii mai trageam eu si cu hobbyurile, dar parca ma lovise asa o moleseala, nush cum sa spun, era mai "safe", cred, sa ma uit la filme decat sa traiesc vreunul, eventual.

dar ne-a trecut amandoura anul trecut. am pus kile pe noi, dragilor, si am luat masuri. ne ajuta si faptul ca ne-am mutat intr-un stat unde ne permitem la greu activitatea in aer liber fara prea multa cheltuiala. dar de DC tot n-am scapat. dimineata si seara aici sunt, motz, sa vad cum mai puneti tara la cale