Dragostea mea fata de Romania e oarba!
Raspunsuri - Pagina 4
ruxij spune:
Mie nu imi vine sa cred ca iar o luam de la inceput!
Intr-adevar Oana este intr-o situatie dificila, pe de o parte ar vrea sa fie in Romania, pe de alta parte nu poate pleca acolo din motive familiale:(( Ce pot sa spun este doar sa incerci sa meri cat mai des in vizita acasa si in acelasi timp sa cauti partile pozitive ale vietii din tara de adoptie, ar fi inspre binele tau.
ruxij
conchita spune:
quote:
Originally posted by ruxij
Mie nu imi vine sa cred ca iar o luam de la inceput!
hahaha, gand la gand cu...telepatie! tocmai ma plangeam si eu de acelasi lucru pe un topic similar.
era o vorba din batrani ca bogatul nu crede saracului si nici satulul flamandului...chestie care ma arunca intr-o dilema colosala: dar saracul il poate intelege pe bogatan? se poate bucura alaturi de el pentru succesele obtinute? ii starneste mila cand sufera? il poate lua ca model de atitudine in viata? caci fetele din alte tari locuiesc majoritar in societati unde saracia este considerata un viciu, cica vine din lene si slabiciune de caracter, ignoranta si complacere in mizerie. idem cu flamandul satulului. de ce trebuie sa dea numai cel care are si de ce trebuie sa primeasca numai cel care n-are? in fond, amandoura le lipseste ceva esential. dovada discutia de fata. mi se pare ca empatia asta tre sa fie reciproca sau nu tre sa fie deloc, am zis. :)
lucamatei spune:
Asta cu luatul de la capat...am ris, rau de tot...Si conchita ai mare dreptate..
Ruxij, o sa incerc sa merg des acasa...si sa stii ca in restul zilelor nu sunt mohorita, desi poate asa am dat impresia...deocamdata ma bucur de noua casa, de sotul meu...citeste subiectul "cum pastrati pasiunea in cuplu"
pe Interzis baribatilor..
.si bineinteles de baietii mei pe care ii ador.
..cind ma apuca amocul..va citesc pe voi si mai trece, so I am ok.
oana olson
ruxij spune:
Hi, hi, hi, fetelor, aia cu "o luam de la inceput" am spus-o din tot sufletul, eram chiar exasperata:))
Oana, m-am dus sa iti citesc subiectul cu pasiunea in cuplu, bravo, da-i inainte si viata e frumoasa!
Va pup,
Lia
ruxij
Aliada spune:
Eu zic ca e bine sa fie infatisate ambele variante,atat adaptatii cat si neadaptatii in tara de adoptie.Ar reprezenta o sursa de a invata pentru cei ce au de gand sa emigreze,sa stie cum poate decurge viata departe de Ro.
oz spune:
Catalina,
depinde foarte mult ce anume faci in strainatate, ma refer la meserie. In cazul in care esti medic (de ex.) si emigrezi, daca reusesti sa treci de primii 2 ani care sunt foarte grei, te concentrezi asupra studiului, recunoasterea diplomei, etc ajungi sa iti practici meseria la nivel occidental, oricat de dor iti va fi de tara nu vei concepe sa te intorci pentru ca nu vei mai putea sa practici in conditiile din Romania. Daca reusesti sa te realizezi profesional si ajungi sa te invarti in anumite cercuri nu vei mai avea problemele de care se plang majoritatea celor plecati. Daca faci putin efort sa intelegi localnicii si sa te amesteci cu ei nu vei avea probleme, vei avea si prieteni, hobbiuri, iesiri...tot ce iti doresti. Aici am auzit pe cineva spunand: oamenii saraci sunt saraci pentru ca cunosc numai oameni saraci.
Idora spune:
Catalina nu stiu cum sa-ti explic ceea ce simtim marea parte a emigrantilor.Nu cred ca o sa intelegi, nici eu nu am inteles inainte de a emigra.Oricat mi-ar fi spus cineva ca e greu, ca ti-e dor nu as fi reusit sa ma pun in pielea lui.
E un sentiment de amaraciune, de neputinta si de dor inexplicabil, cel putin in cazul meu.Am tot ce vreau aici, il am pe omul iubit langa mine dar...
Am o prietena care imi tot spunea ca ma invidiaza, ca ce bine e de mine si tot timpul avea vorba asta "ce-ti pasa??", de-mi venea sa arunc cu ceva dupa ea:)Ii spuneam ca nu are de ce sa ma invidieze si nu intelegea deloc!Anul trecut a venit la mine in Suedia pentru 3 luni si de abia a rezistat sa stea aproape 2 luni,si alea cu rugaminti, a crezut ca innebuneste:)Dupa aceasta vizita nu mi-a mai spus niciodata "ce-ti pasa":)
Cat timp eram in tara, nu ma deranja ca se vorbeste rau de Romania, ba chiar si eu o criticam si asta din cauza ca aveam o parere prea buna despre Occident.Acum daca cineva spune ceva rau despre tara mea, ma infurii rau:)
In Romania ma simt bine, nu m-am instrainat (inca)de tara mea, ma simt EU acolo!Imi trebuie cam 2 saptamani dupa ce ajung acolo ca sa-mi revin!
Dupa cat am citit din mesajele tale, am inteles ca si tu vrei sa emigrezi!!Era bine daca ai fi putut merge acolo, macar pentru 1 luna, ca sa-ti dai seama cat de cat cum e, sa-ti faci o parere, cu toate ca nu ai cum sa-ti dai seama doar in concediu ce si cum o sa fie dar imi dau totusi seama ca e greu sau imposibil sa ajungi acolo inainte de a primi actele de emigrare.
Nu toti oamenii sunt la fel, depinde de fiecare, unii se adapteaza mai repede altii mai greu sau niciodata!
Oricum eu iti doresc succes si sa te acomodezi cat mai repede, dar e greu,cel putin la inceput:(
irina2000 spune:
Am ascultat demuuuuult tare o "zicere" romaneasca: "Cine are doua amante isi pierde inima dar cine are doua case isi pierde sufletul". Si n-am inteles-o atunci....
AC spune:
Irina2000
"Cine are doua amante isi pierde inima dar cine are doua case isi pierde sufletul". Irina2000
Asa e... si fiecare trebuie sa aleaga. Cu cat mai repede cu atat mai bine.
Anne-Sarah 
si mamica sa Andreea
bidiloi spune:
Dragelor, subscriu a 2 a oara la ce a scris Idora, de parca ar fi cel putin o sora cu mine 
.Nu-i usor dar nici imposibil sa traiesti departe de tara ,si sa gusti din experienta "dulce " a vietii de dincolo.Nu am vrut sa folosesc expresia""emigrant", ptr. ca parerile sint impartite, si nu vreau sa jignesc pe nimeni.Sint printre noi romanii ,oameni si oameni, adica oameni care orice ar fi nu se simt emigranti deloc, de parca acolo s-au nascut (si bravo lor ) si oameni care nu se regasesc in noua postura pe care sintem obligati s-o acceptam cu totii in momentul aterizarii noastre in noua tara de adoptie.Asa ca bravo celor care se intorc acasa
, si de doua ori bravo celor care au curajul sa incerce ca si noi de altfel o experienta noua si un nou inceput,...va tin pumnii pupicei