intrebare pentru agnostici si atei

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns allya spune:

Ce vreau eu sa zic este ca stiinta nu respinge religia, nu exista dovezi contra certe. Ba chiar cercetand cat mai in amanuntime viata pana la nivel de atomi si molecule nu ne ramane decat sa fim uimiti de complexitatea si exactitatea si perfectiunea care te fac sa realizezi ca nu s-a intamplat totul chiar "random"...

Biblia ca si alte carti de capatai ale marilor religii e scrisa intr-un limbaj arhaic, ceea ce citim noi azi este rezultatul unor traduceri peste timp si cuvintele din ea reprezinta cu totul altceva decat ceea ce citim...sunt un fel de metafore, de ghicitori cu un aspect superficial dar cu sens profund... asta e opinia mea, nu dati...evident ca nu aveam cum proveni toti din 2 oameni...si mai apoi din ce a ramas de pe Arca lui Noe si Matusalem nu-mi spuneti ca a trait mii de ani...

A fi credincios nu inseamna a respinge de exemplu teoriile evolutioniste ale lui Darwin... sau a crede diverse chestii puerile...fiecare om credincios are o parere proprie despre cum este Dumnezeu ce a facut El si cum a aparut viata in Univers etc...despre ce se intampla cu sufletul dupa moarte etc.

Deasemenea si eu consider ca ateii se considera rationali pt ca sunt, ei nu iau de bun nimic au nevoie de dovezi, asta inseamna ca ei cauta explicatii deci rationeaza. Acuma cuvantul in sine a fost folosit intr-un anumit sens. Nu inseamna ca un crestin sau un musulman de exemplu sunt irationali si ei gandesc, rationeaza dar in felul lor. Asa ca eu cred ca nu trebuie sa va certati fetelor pt un cuvant caruia i s-a dat un sens fara reavointa, pur si simplu nu s-a gasit probabil alt cuvant mai bun... sa ma scuzati daca nu am fost explicita nici io si am incurcat itele si mai rau..

Deci nu va mai certati si mai mult nu divagati de la subiect! na ca ma facui si moderator..moderatorilor nu va suparati..




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Julie spune:

Eu zic sa va editati, asa cum au facut Ancuta si Elena, deschizatoarea, de fapt, a acestui subiect.
Topicul acesta este despre cu totul altceva.

Inca o data, exista cateva - nu una - dezbateri pe teme religioase pe acest site si nu va interzice nimeni sa mai deschideti una.
Va rog mult, nu deviati de la subiectul initial, care este interesant si original, si nu obligati moderatorii sa intervina.

Julie

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iris spune:

ce am facut eu, si ce mai fac citeodata (nu rideti! ):
- am stat intinsa pe pamint, direct pe iarba , minute in sir, am privit cerul , nu stiu cum mi-a venit ideea asta...dar tare e bine, si fac asa de cind eram adolescenta -am citit mai tirziu ca e chestie de energie pina la urma - si de fapt orice suparare ne seaca de energie sau ne ingroapa in energii negative, zic specialistii in energii;
- fapte bune si ajutor celor din jur, cunoscuti si necunoscuti, in casa unor oameni saraci ar fi cel mai util;
- recitesc cartile iubite;
-schimb mobila prin casa sau macar fac planuri; pentru mine cel putin chestia cu planurile e vitala;
- am stat de vorba cu un psiholog, fara tragere de inima dar cu rezultate; parca mi s-au mai deschis o pereche de ochi; si nu a fost nevoie de multe discutii, pur si simplu ajungi sa intelegi cum sa te priveti pe tine insuti, fara patima si minie, cam asa ceva;
- mai tirziu, am mers la cimitir, pentru mama si pentru toti cei dusi;
- un copil; si inca unul ....

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ancuta06 spune:

Allya, esti o draguta.

Conchita, ti-am raspuns pe PM. Nu am nevoie de reply...nici nu ma intereseaza vreun mesaj de la tine, asa ca daca se intampla sa primesc nu voi citi. Distractie placuta.

Iris, bune metode.

Ancuta & Martijn, (24.10.2003)


http://community.webshots.com/user/Busch_family

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iubibubi spune:

quote:
Originally posted by Elena

fie voi deschide un subiect separat...
Elena&Laura


eu chiar vroiam sa te rog s-o faci! mi s-ar parea interesanta discutia.

eh, scuze, am vazut ca l-ai creat deja... multumesc, Nicole (hannen), pt. info!


http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=iubibubi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lily spune:

Elena

Daca prietena ta sufera dupa omul de care s-a despartit-a divortat trebuie fie sa uite trecutul, fie sa traiasca mai departe cu amintirile !
Misiunea ta e cu mult mai dificila deoarece tu crezi in Dumnezeu, stii ca optimismul,bucuria si puterea de a trai viata asa cum e, cu bune si rele vin de la El- Tatal din Cer, dar nu vrei nici sa iti superi prietena care incearca alte remedii -club,disco,coafor,fitness...
Poate va incerca sa consulte un psiholog, sa isi incarce bateriile prin sport,calatorii, lectura unor carti amuzante etc. si cu timpul va intilni pe cineva alaturi de care sa inceapa un nou capitol din viata ei.

Toate cele bune !
Lili






quote:
Originally posted by Elena

Draga Reiki si dragele mele, va multumesc mult pentru raspunsurile voastre.

Prietena mea mi-a promis ca intr-o luna-doua o sa vina in vizita pe la mine si atunci o sa vorbesc mai pe indelete cu ea. Si ea locuieste in Germania, dar in alt oras, asa ca vorbim doar la telefon sau prin email.
Julie, Violeta, o sa incerc sa ii sugerez si solutia cu psihologul. Si ideea de a se simti utila mi se pare foarte buna ! Smart, asa este, e clar ca trebuie sa fim optimiste si sa o ajut sa isi recapere increderea in ea. Tare mult ma intristeaza cand o vad ca incearca tot felul de chestii, care, stie ea si prea bine, nu ii pot aduce nici fericirea nici echilibrul. Faptul ca se duce aproape in fiecare vineri si sambata noapte la club/disco mi-a spus clar ca nu e nici o distractie pentru ea, ci pur si simplu o face doar ca sa nu se simta singura (desi nu este chiar singura, sta cu sora ei), gandul de a sta in week-end singura acasa fiind pentru ea de nesuportat.
Lily, iti multumesc pentru marturia ta de credinta si pentru gandurile frumoase si incurajari. Eu stiu ca tot ce ai scris tu este adevarat, dar in starea de spirit in care este ea acum, crede-ma, nu suporta mai mult de 5 minute sa ii vorbesc despre credinta. Si in conditiile astea, consider ca e mai bine sa nu o fac...pana nu va dori singura (sau/si cu ajutor divin) ca sa incerce si "tratamentul" numit credinta, eu mi-am propus sa nu o bat la cap prea mult pe aceasta tema, pentru ca, daca o fac, e posibil s-o indepartez mai mult decat sa o atrag spre Dumnezeu. Dar, bineinteles, ma rog si ma voi ruga in continuare pentru ea.

Cu mult drag,

Elena&Laura


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns AlinaPopa spune:

Eu cred ca daca prietena ta ar avea un program fff incarcat, ar mai uita de pb cu divortul. Spun asta in sensul ca daca i-ar fi solicitata atentia tot timpul catre ceva (munca 15 ore pe zi, de ex), nu ar mai avea timp sa se gandeasca la necazurile ei. Si daca ii mai repeti si tu ca ea este o femeie puternica si ca va trece si peste asta, ca ai multa multa incredere in ea si ca totul va fi bine mai incolo, in mod sigur o vei ajuta intr-o anumita masura. Cel putin asta este 'reteta' pt mine, cand am vreo pb.

Alina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ancuta06 spune:

Unde-i subiectul separat, iubibubi, elena?

Ancuta & Martijn, (24.10.2003)


http://community.webshots.com/user/Busch_family

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Elena spune:

Va multumesc mult dragele mele, pentru raspunsuri !!
Ancuta, subiectul este la zona artelor :" a aparut omul la intamplare?"
din pacate, azi nu mai pot raspunde, mi s-a stricat calculatorul acasa, acum scriu de la uni si in 5 min. trebuie sa plec.

Va pup,

Elena&Laura

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tora97 spune:

eu nu mi s nici agnostica, nici atee, desi, recunosc a fost o vreme in care negam existenta Lui, acceptind ideea unei forte supreme si temindu ma de El totusi... dar a fost un episod f scurt al tineretii... ceea ce vreau sa spun este ca si atunci, dar si acum, am crezut ca forta vine din noi... fie ca o numim Dumnezeu, fie ca o numim om... si in cazul religiei Dumnezeu salasluieste in fiecare dintre noi... deci problema prieteni tale este a omului si nu a credintei intr un Dumnezeu.. Da, este adevarat, pe credinciosi ii ajuta credinta lor... ii ajuta sa creada in protectiea divina, si prin asta isi regasesc resursele..
k s nu mai bat cimpii.. iti inteleg prietena si starea ei.. cind am divortat, daca nu as fi avut o pe Thea mi as fi luat cimpii, ajunseem de vorbeam sigura pe strada si absolut nimic nu ma scotea din "ale mele"... pina intr o zi, in care am HOTARIT ca este destul, ca am jelit destul, ca viata i musai sa mearga mai departe, ca nimic pe lume nu i vesnic cu exceptia lui Dumnezeu si a mortii (?)
asa ca m am luat de guler, m am tavalit bine, mi am dat citiva bocanci in partea dorsala si gata, hai! umbla!

asta i tot... trebuie sa VREI sa schimbi acea atitudine, acea secunda din viata ta, caci in fond si la urma urmei suntem singurii care putem schimba ceva in viata personala, daca nu ne convine acel ceva nu?
nu stiu daca i foloseste la ceva compatimirea celor din jur, cred ca ar cam trebui scuturata oleaca (cu blindete totusi) ca deh, este femeie in toata firea si a trecut ceva timp de cind isi jeleste fostul mascul!!!!!

Mergi la inceput