cum sa am incredere in el?
Raspunsuri - Pagina 2
alice2004 spune:
Nico, iubito, nu esti singura femeie careia ii este greu sa aiba incredere in barbatul ei ! Ma intreb totusi cum ati putut cladi o casnicie de 6 ani de zile fara a avea incredere unul in celalalt ?... Barbatii sint o specie tare greu de inteles, desi paradoxal, functioneaza dupa niste criterii extrem de simple ... Si crede-ma ca la virsta mea vorbesc din experienta, nu multa, dar destula, zic eu. Eu sint maritata de 7 ani si am trecut si eu pprin faza cu "am incredere, dar pe parcurs s-a intimplat ceva si am cam pierdut-o" ... Problema este daca ii poti acorda (inca) o sansa ... Eu nu sint genul de om care da sfaturi, la un moment dat, in viata cuiva, ele pot fi folositoare, dar se pot si intoarce ca un bumerang impotriva respectivului ... Cel mai bine cunosti tu problema ta, si e pacat ca de fiecare data sint certuri ... ca nu folosesc la nimic bun (tot din experienta vorbesc !). Daca sotul tau dorea sa te faca partasa la actiunile lui, ti-ar fi spus singur ... atita timp cit ai sa il chestionezi si ai sa privesti peste umarul tau la fiecare pas de al lui, ai sa iti faci tie singura rau ... si implicit copilului ... Pentru ca in viata ta mai este cineva care sufera, chiar daca intr-o cu totul alta masura decit noi, adultii ... Este rau ca el foloseste banii vostri pentru cine stie ce scop, dar ... eu una nu cred ca exista o metoda sigura de a-l face sa renunte, decit daca o va dori singur, pentru ca sa fim seriosi, el stie ca nu face bine ce face ! Dar barbatii au citeodata cite un dracusor pe umar care ii impinge la cele mai necugetate fapte ... si pe urma vin si isi cer iertare, mai ceva ca bebelusii nostrii ...
Spui ca va iubiti mult ... chiar nu reuseste dragostea aceasta mare dintre voi sa stea in calea lucrurilor rele ? Chiar nu gasiti ca momentele bune si fericite dintre voi atirna infinit mai greu decit certurile ?... Ai vazut tu barbat perfect ? Ai vazut tu barbat care sa nu minta ? ... Eu una nu am gasit, si daca este cineva care sa ma contrazica, fii sigura ca nu am sa il cred ! Nimeni - nici o femeie - nu suporta minciunile ... Poate sufera de boala aceea care se numeste mitomanie ... kidding !!!
Cauta in tine si ai sa vezi ca ai sa gasesti calea cea mai buna ... tu esti singura in masura sa treaca peste hopul acesta, si aminteste-ti cit de mult iti iubesti sotul ! Noi femeile - si nu stiu pe cuvintul meu DE CE - trebuie sa fim de o mie de ori mai tari decit barbatii, de o mie de ori mai ingaduitoare, mai largi de inima, mai puternice decit ei ... cine naiba a spus ca sintem sexul slab ?
Viata este grea si in acelasi timp frumoasa, nimeni nu stie exact cit timp ii este alocat sa stea pe pamint, asa ca de ce sa fim tristi ? Fetita ta are nevoie de liniste si de un camin in care sa poata creste in pace, pentru ca mai tirziu, in viata, va da singura de cine stie ce greutati care sint inerente ... Eu am invatat sa nu mai caut nimic, sa fiu linistita pe cit posibil (si BB pe care il astept acum chiar ca are nevoie de asta), si sa imi iubesc sotul pe care mi l-am ales si linga care vreau sa imi traiesc viata, mai usoara sau mai grea ... Te-ai trezit vreodata im miez de noapte si l-ai privit cum doarme ? Nu este asa ca arata ca un copil neajutorat ?... Iubeste-l petru ceea ce este , a fost sau ar putea fi ... pentru ca este al tau !
Iti doresc toate cele bune si sanatate pentru intreaga ta familie !
Cu drag, Alice - 
18 saptamini
bebe03 spune:
Multumesc tuturor celor care m-au incurajat si le doresc numai bine in casniciile lor si copii sanatosi.
Norii negrii au disparut si a aparut soarele si in casnicia mea,am trecut peste depresia "provocata sau nu" de al meu sot, mai ales ca in ultimele doua zile am fost foarte ocupata, ieri iubita mea fetita a implinit trei ani si s-a lasat cu o petrecere pe cinste... asa ca... va dati seama ne-am unit fortele amindoi ca petrecerea sa iasa bine si Raluca sa se simpta ca o printesa.(mai ales ca aceasta zi era foarte asteptata de ea). O sa mai aduc in discutie si alta data relatiile dintre soti ca am vazut ca am multe, multe, de invatat ... eu nu am cu cine discuta prea mult pe tema asta si asta imi face foarte rau,... va multumesc ca pot sa am incredere in voi, toate fetele de pe acest forum imi sunteti cele mai bune prietene.
Am citit de citeva ori mesajele si v-am dat dreptate, am sa incerc sa fiu mai diplomata cu el, sa nu mai fiu atit de suspicioasa, sa ma preocup de copil, serviciu, si sa nu mai dau atita importanta la toate nimicurile caci v-am zis ne certam destul de des din nimicuri.
alice ma intreba cum am reusit sa raminem impreuna 6 ani daca nu avem incredere unul in celalalt... foarte simplu ne iubim si inca foarte tare, acea pasiune care ne-a unit exista si astazi intre noi.Inchipuiti-va ca noi ne-am vazut ne-am placut si in 48 de ore ne-am hotarit sa raminem impreuna, si am ramas de atunci.... nu ne-am mai despartit. Dupa citeva luni am fost impreuna cu acte in regula. Cind sunt suparata pe el spun ca daca il cunosteam mai mult nu -l mai luam si el rade, spune ca asa ne-a fost sortit iar cind v-om muri tot impreuna vom muri. Lipsa de incredere vine din cauza mea ca sunt prea autoritara, prea directa,rea uneori, il tratez ca pe un copil care trebuie sa ceara voie opentru orice. El nu are incredere sa discute cu mine( de ex. a luat bani dupa card pentru a-si sarbatori ziua de nastere la serviciu cu colegii) ... daca m-ar fi intrebat eu nu as fi fost de acord sa cheltuie asa de mult, fiindca a avut petrecere si acasa cu familia, i-am luat si un cadou cu aceasta ocazie(ce si-a dorit evident), a mintit cand l-am intrebat de bani... si ma va minti in continuare cu toate ca eu am descoperit adevarul si stie ca minciuna are picioare scurte. E ca un copil care vrea sa-si pacaleasca mama, ca sa nu-l bata...(evident la noi nu e cazul) Ce sa fac l-am iertat din nou, de dragul copilului, de dragul lui,mi-a promis ca nu ma va minti, ca orice ar fi o sa discutam, chiar daca eu nu o sa fiu de acord... Eu mi-am propus sa fiu mai maleabila, sa incerc sa nu-l mai judec atit....
Scuzati daca v-am plictisit...
va salut si numai bine, o sa mai revin desi timpul nu-mi permite sa stau prea mult pe net..
NICO cu bebe RALU
raviczki spune:
hei... ma bucur tare mult ca ai reusit sa depasesti problema...si sper sa nu mai ai ocazii de genul acesta niciodata. e clar ca a venit primavara.... La MULTI ani pentru bebe Ralu...sa fie sanatoasa si frumoasa si sa aiba mereu tot ceea ce isi doreste...dar mai ales o familie frumoasa, unita si fericita....
Numai bine...
Diana
cristina_g spune:
Buna Nico,
"La multi ani!" pt domnita Ralu 
. Fie ca ea sa va umple casa de veselie si voi sa fiti in stare sa va bucurati de ea asa cum trebuie!!!
Din pacate trebuie sa-ti spun (ca-ntre prietene)ca de fapt problema ta nu este rezolvata.Singurul lucru ce s-a schimbat este faptul ca ai aflat pe ce au fost cheltuiti banii si ai gasit raspunsul la cateva intrebari pe care de fapt nu indrazneai sa le formulezi pentru ca iti era oarecum teama de raspuns.Bun, sotul tau nu te inseala... Te-ai linistit...De fapt "baiul" e la tine... De ce atata suspiciune? De unde aceasta nesiguranta? Se spune ca nu iese fum daca nu e foc . Este asa si in cazul tau sau exagerezi din nevoia poate nemarturisita de a detine controlul? Tie ti-ar place sa ai tot timpul o privire peste umarul tau? Eu cred ca in momentul de fata pentru ca problema sa nu recidiveze ati putea hotara ca fiecare dintre voi sa aveti un cont pt "nevoi personale" pe care sa vi-l utilizati fiecare asa cum considerati fara a va da socoteala unul celuilalt. Suma o veti hotara in functie de ce va permiteti ca fiind un anumit procent din veniturile voastre lunare.Ce dovada de incredere ar fi, nu?! Mai relaxeaza-te si tu putin, incearca sa te bucuri de faptul ca esti femeie, lasa-l sa-ti faca surprize, lasa-l sa te rasfete...Cum ar putea sa faca toate acestea daca tu vrei sa sti totul? Nu crezi ca refuzandu-ti toate acestea pierzi mai mult din tot ce poate aduce farmec in viata asta care pentru o femeie inseamna foarte multa rutina? Hai ca am sarit calul! Te rog sa ma scuzi daca crezi ca m-am bagat unde nu-mi fierbe oala,dar din tot ce-ai scris eu consider ca voi faceti parte dintre familiile care chiar pot fi fericite, nu trebuie decat sa "lucrezi" putin pentru asta.
Te pupam si va dorim sa gasiti acel dram de intelepciune care face intotdeauna diferenta.
bebetica spune:
Oare minciuna a ajuns o "pasiune" ?????????????
Detest minciuna dar si "nu stiu" si "poate" ...............
Cu toate ca minciuna are picioare scurte unii se folosec de ea ........
URAT, URAT RAU ...........
Ioana si 
Stefan Dimitri
http://www.shutterfly.com/my/slide2.jsp?auto=1&i=67b0de21b3729a15653e&idx=-1&m=1