Poveste

O fetita de 9 ani. Par saten, ochi caprui, inocenta. Invata bine, ii placea sa se joace cu copiii de varsta ei. Un copil normal, crescut intr-o familie de oameni simpli. Si atunci s-a intamplat...
Un prieten de familie, isi bate joc de inocenta ei. O molesteaza. Era iarna, in Ajunul Craciunului. Parintii impodobeau bradul, iar pe ea au trimis-o la bunul prieten de familie pentru ca nu trebuia sa fie acasa cand venea "Mosul". Ceea ce a inceput atunci a durat luni de zile. Parintii nu au aflat niciodata, ii era frica si rusine sa le spuna. Cand s-a internat in spital pentru a trata o boala contagioasa, singura ei grija era sa nu afle medicii, sa nu fie insarcinata. Dupa multi ani, incerca sa se convinga, auzind si alte intamplari de acest fel, ca pe ea nu o afectase psihic. Incerca sa-si reprime amintirile legate de acea perioada, chiar daca se intalnea intamplator cu "el"( indignat de faptul ca nu era bagat in seama). Apoi si-a dat seama ca timiditatea, faptul ca se inchidea in sine, ca nu simtea nevoia de a vorbi cu nimeni despre orice mica problema , toate astea se datorau acelor intamplari.
Au trecut de atunci mai mult de 15 ani.

Nu am povestit niciodata, nimanui aceste lucruri.

ungureaa spune:

Draga Iris,
Faptul ca ti-ai deschis sufletul este un mare pas inainte pentru a trece peste aceasta intimplare foarte grea, si eu cred ca numai vorbind si cerind ajutor celor specializati vei putea ajunge sa treci de acest impas si vei putea vedea viata cu alti ochi.
Iti doresc succes in acest drum spre vindecare pe care l-ai inceput chiar azi !

Adina si Gabriel

oana cretu spune:

Imi pare rau, foarte rau pentru ceea ce ti s-a intamplat! Nu pot decat sa-ti spun ca, cu timpul, sper sa poti sa nu iti mai aduci aminte de aceste momente! Stiu ca este greu, si eu am trecut prin asa ceva, numai ca nu eram nici la scoala, parintii au aflat, dar ei nu stiu nici in ziua de azi ca eu, dupa atatia ani mi-am adus aminte...Ti-am spus acest lucru, pentru a stii ca inteleg cu adevarat ce chin este in sufletelul tau! Te pup dulce!

oana-cannes
"Si maine mai este o zi..."

petra spune:

Este greu sa-ti deschizi sufletul, dar este un mare pas inainte! Chinuitoare poveste si mai ales ca a umbrit copilaria unei fetite! POate acum au puterea de a deschide sufletul si in fata unor specialisti, medici si pshihologi, care te vor ajuta cu siguranta sa treci mai usor peste acel capitol negru din viata.
Succes, si bine ai venit pe forumul!

lorelei_19 spune:

Saracutza de tine! Ar trebui sa depui plangere la politzie, nu se poate sa scape nepedepsit monstrul ala! Tu n-ai nici o vina, draga Iriss. Fa publica fapta lui, macar printre cunostinte, pentru ca acel ingrozitor om sa se rushineze sa mai dea ochii cu lumea! Asemenea specimene ar trebui torturate si puse in spatele gratiilor pe vecie!
Ai grija de tine si nu lasa o asemenea fapta sa-ti distruga intreaga viatza.
Dumnezeu sa te ajute, Iris in tot ceea ce faci! Sa fii fericita, o meritzi din plin!

Ana

Lorelei & Family

tora97 spune:

iriss draga mea, iti inteleg perfect problema, dar sa ti spun un lucru: singura persoana care poate inlatura cu totul aceste amintiri negre esti tu... trebuie sa ti faci curatenie in ginduri.. sa "aluneci" peste aceste imagini (asa cum imi spunea mie cineva la un moment dat
de cele mai multe ori, ajuta sa vorbesti despre durerile sufletului dar majoritatea doar te vor compatimi, te vor mingiia asa cum se pricep mai bine.. ajuta, nu zic nu, insa nu vindeca..
este o amintire pe care pur si simplu trebuie s o dai uitarii, desi stiu ca este taaaree greu, trebuie sa "renasti"..

cit despre introvertirea despre care vorbesti, nu este musai sa si aibe cauza in acea intimplare nefericita, pur si simplu asa esti tu creata, si bineinteles tot de tine depinde sa iesi

pupicei grasunei..

gabrielat spune:

Draga iriss, povestea ta m-a cutremurat. Imi pare foarte rau ca ai trecut prin asa ceva.
Este un pas foarte important ca ti-ai deschis sufletul, dar cred ca trebuie sa apelezi si la specialisti care sa te invete cum sa treci peste aceste amintiri, trebuie sa poti sa-ti gasesti echilibrul in viata.



gabi

SIMONABB spune:

0788 303 488 - Dr. Andrei Crisitan
specialist in probleme de psihologia copilului si a cuplului
SIGUR te va ajuta. Programari se fac numa ilunea dimineata, mi se pare ca intre 9si 10.
Bafta!

Simona & BB Eugen
http://community.webshots.com/user/simonabb

Andreutza spune:

Este o poveste cumplita! Esti un om puternic daca ai putut sa treci prin asa ceva fara un cuvant! Ma bucur ca ai putut sa ne impartasesti greutatea din sufletul tau si sper sa mai fi usurat din suferinta. Bine ai venit alaturi de noi si sper din suflet sa descoperi ca te putem ajuta cumva sa uiti.
Cred ca un psiholog specializat pe traume te-ar ajuta foarte mult. Incearca ceea ce zic fetele, si cand esti singura cu gandurile negre, mai scrie-ne!
Cu drag,

sorana spune:

Si cum te-ai hotarat ca prima ta postare pe acest forum sa fie despre asta? Mai ales ca n-ai spus nimanui pana acum?!

Hmmmmm
Eu nu mai cred nimic ......

Monica si Sorana

ruxi spune:

Draga Iris, imi pare nespus de rau ca ti s-a intamplat asa ceva. E foarte bine ca macar acum, dupa atat de mult timp, ai reusit sa-ti deschizi sufletul. E un mare pas inainte. Si eu cred ca trebuie sa discuti cu o persoana de specialitate pentru a te ajuta sa te vindeci.
Iar monstrului acela, ah ce i-as face...
Bine ai venit la desprecopii!




Ruxi si Clara pisicuta, 1 an si 6 luni
Implinirea cea mai mare pentru o femeie este acea de a fi MAMA