Cand accepta o femeie o relatie extraconjugala?
Raspunsuri - Pagina 5
descintec spune:
quote:
Originally posted by EMMA-GABRIELA
Haideti sa va povestesc ceva ce am aflat acum cateva zile care pe mine m-a socat.O cunostinta de-a mea este maritata de aproape 10 ani,are un copil de 3 ani si dupa spusele ei este foarte fericita.Isi iubeste sotul si sotul o iubeste pe ea.Pana aici nimic anormal.Dar stati sa vedeti continuarea.....Ea il inseala pe sotul ei cu alti barbati.Culmea culmilor este ca el stie si chiar ii da sfaturi:cum sa se imbrace,cum sa se coafeze...etc cand pleaca la intilnire.Cand se intoarce,parca nimic nu s-ar fi intimplat(nici usturoi n-a mancat,nici gura nu-i miroase)isi saruta sotul,ii povesteste cum a fost si chiar face dragoste cu el.
Ceea ce nu inteleg este atitudinea sotului ei.Daca ar fi fost impotent ar fi fost altceva,nu putea omu' si gata dar asa cand el este inca.... in putere.Din spusele ei,am aflat si ca el nu are amanta(sau poate nu vrea sa spuna...
Voi ce parere aveti?Ati accepta asa ceva?
daca stie, nu il mai inseala..el accepta..sper sa nu va par ciudata..sau cred ca sper sa va par
..mie, cumva, imi plac povestile astea iesite din tipar..vorbesc despre nenumaratele nuante ale vietiiD.
louisea spune:
quote:
Originally posted by EMMA-GABRIELA
Haideti sa va povestesc ceva ce am aflat acum cateva zile care pe mine m-a socat.O cunostinta de-a mea este maritata de aproape 10 ani,are un copil de 3 ani si dupa spusele ei este foarte fericita.Isi iubeste sotul si sotul o iubeste pe ea.Pana aici nimic anormal.Dar stati sa vedeti continuarea.....Ea il inseala pe sotul ei cu alti barbati.Culmea culmilor este ca el stie si chiar ii da sfaturi:cum sa se imbrace,cum sa se coafeze...etc cand pleaca la intilnire.Cand se intoarce,parca nimic nu s-ar fi intimplat(nici usturoi n-a mancat,nici gura nu-i miroase)isi saruta sotul,ii povesteste cum a fost si chiar face dragoste cu el.
Ceea ce nu inteleg este atitudinea sotului ei.Daca ar fi fost impotent ar fi fost altceva,nu putea omu' si gata dar asa cand el este inca.... in putere.Din spusele ei,am aflat si ca el nu are amanta(sau poate nu vrea sa spuna...
Voi ce parere aveti?Ati accepta asa ceva?
mie mi se pare cam trasa de par povestea..
e cam bizar cum un barbat isi lasa sotia sa merga cu alti barbati...
parca ar fi in filmele de prost gust...
roxana1974 spune:
Suna creepy rau povestea Emmei, ori e homo, ori impo ori "paranormal" adica anormal .
Relativ la "Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face" ce zicetzi de zicala "ce nu stii nu exista"? Eu o aplic in extrem de multe alte situatii dar sunt convinsa ca merge si in cazut unei aventuri/relatii extraconjugale atata timp cat nu se afla. Desi o aventura are sanse sa nu se afle never, o relatie e mult mai greu de ascuns...
monaz. spune:
O femeie poate accepta o relatie extraconjugala din motive diverse (ca si un barbat), nu pot vorbi pt fiecare in parte, dar in genere,cum s-a mai spus deja , exista tendinta sa te simti atras de alta persoana atunci cind efectiv te plictisesti si cind aceasta stare se combina cu o puternica curiozitate, multe trec la fapte.Am vazut ca ati combatut explicatia cum ca partenerul e partas la fapta asta (adica te impinge oarecum ). Adevarul e undeva la mijloc. Adica , indirect,se poate intimpla.Fireste ca nu e responsabil de actiunile tale, dar cind ceva merge prost la el, stiu cazuri de nefericita impotenta,de cele mai multe ori, partenera de viata da gres la promisiunea "la bine si la rau" si indreapta "raul" cu cine e la indemina, nu cu cine trebuie (sotul).
Din fericire, inca nu pot vorbi din experienta personala. Dar ma feresc sa bat in cuie "eu niciodata...". In clipita de fata stiu ca imi ador partenerul, deci nimic nu m-ar determina sa privesc in jur sa vad si alte optiuni. Dar nu stiu ce va veni alta data. Oare aceasta ezitare da semne ca am tendinta latenta in mine sa imi insel sotul? Nu cred.E tot ce pot spune cu certitudine.
Si altceva.Cineva intreba cind putem vorbi de inselat. Ma rog, intrebarea a deviat putin de la subiect,care vorbeste strict de relatie extraconjugala, dar e totusi interesant de dezbatut. Poti numi ca inseli cu un flirt, cu un zimbet, cu gindul, sau numai cind treci la fapte? Eu cred ca atunci as fi de o mie de ori vinovata. Un flirt care ramine doar la acest stadiu nu face decit sa imi dea incredere in capacitatea mea de atractie pe care ma grabesc sa o exercit asupra partenerului apoi,nu ma consider cu nimic vinovata.Sa fim sincere, nu v-ati gasit niciodata in postura de a flirta cu cineva, doar asa pur si simplu, fara sa va doriti sa mergeti mai departe? Afecteaza asta cu ceva relatia cu partenerul? Nu. Cum desigur si el ar marturisi, pina la urma barbatii mor dupa un flirt cit de mic. Sunt geloasa si posesiva, dar tot ma amuz cind vad cum se invioreaza sotul meu cind e privit de o femeie draguta (si nu avd tot timpul,d ar tot nu imi fac dina sta o povara sufleteasca). E bine, e sanatos. Si viceversa. Ca amindoi suntem al fel.
Cu gindul? Unii spun ca deja e prea mult si gindul doare uneori mai mult decit fapta. Eu nu stiu daca mai mult, dar cred ca in aceeasi masura . Si atunci, inseamna ca deja ai inselat partenerul fantazind sau doar dorind pe cineva? Habar nu am, ar trebui sa trec prin asta.M-am gindit o data cum ar fi sa il saruti pe ... (un actor de cinema celebru si frumos, dar nu ii trec numele din discretie, pt mine , nu pt el). Ei si,atunci milioane de femei sunt ifidele ca se gindesc la actori. E intangibilul care trebuie sa dea incredere partenerilor, asa ca nu cred sa fie vreo problema. Al meu stie ca imi place actorul si mereu ma tachineaza pe tema asta cind vedem un film cu el. Dar sa se considere inselat, nu cred. Daca, ins chimb, si-ar dori ,s -ar simti atrasa de cineva concret, un barbat cunoscut de exemplu, palpabil si real , se schimba datele. Ca moral, se abtine de a trece la fapte nu mai spune multe, deja gindul a impregnat-o si vina e mare. Depinde de partener sa judece daca deja a facut prea mult.Exista probabilitatea mare ca o data sa nu mai fie la fel de puternica si din slabiciune sau alte mii de motive invocate sa treaca si la fapte.
Referitor la sotul care accepta relatiile sotiei cu alti barbati, parca Emma relatase de amica ei si viata ei <de familie>. Poate o fi un voyeurist, chiar daca de la distanta (cum nu vede fapta) care se excita la gindul ca femeia lui e impartita cu altii. Si asta ii da <elan creator>.
Cu respect pt fiecare parere,
Mona
acina spune:
O femeie nu isi inseala partenerul fara un motiv
decat poate daca se indragosteste rau de tot
(si au mai fost cazuri).
Infidelitatea apare at cand relatia in care este implicata are probleme si toate incercarile de a le rezolva au esuat.
Nu stiu cum e sa inseli dar va pot spune cum e sa fii inselat.
Anca
maggda spune:
Tare as vrea sa aud parerea uneia careia i s-a intamplat sa aiba pe o perioada mai scurta sau mai lunga o relatie extraconjugala.Cum a ajuns sa se implice, ce i s-a oferit,etc...Cred ca ar fi interesant
pupici
liris spune:
nici macar sub anonimitatea asta nu cred ca se va oferi cineva...este prea grav... doar asa sa povesteasca una dintre noi sub forma:" sa vedeti ce i s-a intimplat unei prietene a unei verisoara de sora de bunica..."
maggda spune:
Super Liris, sincer asa m-am gandit si eu in timp ce scriam dar mai sti?
Adela99 spune:
Pe cand era sa ma apuc sa raspund: prietena mea cea mai buna si-a inselat sotul...a venit mesajul ” nici macar sub anonimitatea asta nu cred ca se va oferi cineva...este prea grav... doar asa sa povesteasca una dintre noi sub forma:" sa vedeti ce i s-a intimplat unei prietene a unei verisoara de sora de bunica..."
Dar voi continua totusi...si fiecare crede ce vrea ...
Deci cum incepusem, : prietena mea cea mai buna si-a inselat sotul... si stupoare...e in continuare prietena mea...pentru ca spre deosebire de altele (multe), asa cum iuliana76 s-a exprimat “femei cu principii”, se pare ca atat eu cat si prietena mea nu avem principii. Mai bine zic nu aceleasi principii. Dar s-o iau de la inceput (pentru a treia oara): deci si-a inselat sotul...Va intrebati si santeti curioase la fel ca maggda, desi cu toatele stim raspunsul (care difera de la persoana la persoana, de la situatie la situatie): ” Cum a ajuns sa se implice, ce i s-a oferit,etc...” S-a implicat treptat, de la o gluma, la un flirt, o atingere intai fara intentii, dar voita, la o mangaiere, un pupic, un sarut (la inceput timid, pe urma pasionat), la o cafea sau un pahar de vin pe o terasa undeva, la gandul motelului, la... intre timp remuscari, ganduri, intrebari si discutii cu prietena (care la nevoie se cunoaste) despre casnicie, fidelitate, relatii, dragoste, sex, viata. Vi-am spus ca i-si iubea sotul? In felul ei... Si il iubeste si in continuare si sant impreuna. Va intrebati ce i-a oferit amantul? Clipe placute, extaz si probleme de constiinta. Am ales sa scriu despre asta, nu ca sa satisfac curiozitatea cuiva ci ca sa va recunoaste-ti in povestea asta, chiar daca n-ati fost niciodata intr-o asemenea situatie (doamne-fereste), doar vi-o puteti imagina...cel putin in fazele incipiente.
"Un om nehotarat ajunge la fiecare pas pe pragul unei alternative, adica in situatia de a vedea ca este intr-adevar o fiinta libera. Un om hotarat este lipsit de acest neajuns."
Lucian Blaga
iuliana76 spune:
Adela, poate am exagerat cand am spus femei cu principii, fiecare are principii in functie de educatia care o are. Vreau sa-ti spun ca prietena mea cea mai buna (de cand eram mai mica), a avut primul iubit la 14 ani. De atunci si pana la 20 cand nu am mai tinut legatura cu ea, din diverse motive, a avut multi parteneri, uneori si 2 in acelasi timp. Eu pot sa-ti spun ca m-am sarutat prima data la 18 ani (nu glumesc) si am avut primul iubit la 21 de ani care este acum sotul meu. Asa ca fiecare persoana actioneaza in functie de educatie, de constiinta ei. Desi prietena asta a mea a incercat de multe ori sa ma "atraga" pe drumul ei nu a reusit (si sunt mandra de lucrul asta). Eu totusi nu judec pe nimeni.Si din acest motiv am multe "prietene" care vin la mine doar ca sa vorbeasca. Daca am o prietena, in mod clar nu o sa o judec indiferent de actiunile ei. O ascult, o sfatuiesc. Daca isi inseala sotul asta e optiunea ei, nu o judec. Dar, recunosc, imi place sa le ascult motivele, explicatiile (desi nu le cer). Si stiu sa fiu discreta.