Povestea unei bebeluse rare

Inainte de toate, bine v-am gasit. Vreau sa va spun povestea prietenei mele care a nascut la inceputul lunii februarie, poate va fi de folos cuiva.
Prietena mea se numeste Mariana. In luna iunie a aflat ca este insarcinata si mai-mai sa o ia razna de bucurie. Poate ca bebe-ul nu venea in momentul cel mai potrivit, dar te poti gandi la momente potrivite cand afli ca vei fi mama? Asa ca si-a luat rolul in serios: s-a pazit sa nu raceasca, sa nu manance nimic aiurea, a luat cu constiinciozitate acidul folic si alilestrenolul prescrise de medicul care ii supraveghea sarcina. Doctorita o chema la ea la cabinet pentru consultatii si echo, evident platea de fiecare data si de fiecare data lucrurile mergeau struna: bebe-ul se dezvolta normal, era sanatos. La inceputul lui februarie a nascut; la echo facuta cu trei zile inainte de nastere doctorita i-a spus ca va avea o fetita si ca totul e cum nu se poate mai bine. A nascut natural, fara probleme si motive de ingrijorare. O minune de fetita. De la jumatate in sus. Pentru ca in jos...fetita are focomelie si hipoplazie proximala de femur. Adica nu are picioare . Pe dreptul deloc, iar stangul nu are dezvoltat femurul in intregime. Iar trebusoara asta a fost trecuta cu vederea nu la o echografie, ci la 5-6 echografii .
E de prisos sa va mai descriu ce au simtit Mariana si sotul ei . Iar asta nu e tot. Din a doua zi dupa ce a nascut, "doctorita minune" () a trecut la ablactare, i-a spus ca a avut doar un imens ghinion, ca bine ca a nascut natural, ca poate sa faca urgent alt copil. Nici nu incape discutie, "nenorocirea de copil" fara picioare trebuie abandonat de urgenta, ca doar "nu vrei sa-ti nenorocesti viata". Sarmana Mariana, in socul in care era, ar fi semnat si propria condamnare la moarte daca i-o cereau. Din fericire, neonatologul din maternitate si asistenta sociala au discutat cu ea si a reusit si ea sa isi revina un pic dupa lovitura incasata, asa ca nu a semnat in cele din urma nimic, si-a luat fetita acasa; din pacate, in privinta lactatiei nu s-a mai putut face nimic, deja luase bromocriptina si, in plus, socul ii secase in mare masura laptele .
"Doctorita minune" care nu a fost in stare sa recunoasca ehografic o asemenea malformatie se numeste Akad Maria(asta pentru ca persoanele care sunt din Iasi sa se poata feri). Sfatul meu, dupa o asemenea drama, este sa mergeti la un medic care are cele mai bune recomandari, despre care ati auzit ca este inainte de toate un profesionist desavarsit. Desigur, conteaza enorm si cum se poarta cu voi, si faptul ca poate spune din luna a cincea ce sex are bebe, dar nu asta e prioritatea. Important este sa-i pese si e suficient sa nu fie superficial. Pentru ca da, este adevarat ca 14% din malformatii scapa si celui mai experimentat ochi si celui mai sofisticat echograf, dar copilasul asta nu are picioare, pentru numele lui Dumnezeu! Cat de nepriceput poti fi ca sa nu vezi asa ceva, in conditiile in care pentru evaluarea varstei gestationale tu masori nici mai mult nici mai putin decat lungimea femurului?! Al doilea sfat ar fi sa nu ezitati sa cereti a doua opinie, daca vi se pare ca ceva e neclar sau pur si simplu doar asa, ca sa va asigurati ca e totul ok. Asta nu inseamna ca sunteti paciente-voiajor, cum incearca unii medici sa acrediteze ideea. Nimeni nu e Dumnezeu in profesia lui, dar in medicina e al naibii de periculos sa te crezi Dumnezeu.
Cam asta e. Imi pare rau daca v-am intristat sau v-am facut sa va ingrijorati. Stiu si eu cum e cand esti gravidutza si-ti faci si singura o mie de ganduri negre, nu mai ai nevoie sa vina una sa-ti povesteasca grozavii din astea despre copii si parinti cu destinele spulberate. Spuneti si voi, cum se cheama ceea ce a facut dr. Akad? Eu zic ca-i zice simplu culpa medicala. Malpraxis. Dar nici eu, nici prietena mea nu suntem juristi. Iar cei de la Colegiul Medicilor i-au spus ca nu poate face nimic impotriva doctoritei, ca pur si simplu in Romania notiunea de malpraxis exista doar in teorie, nu si in practica si ca cel mai bun lucru pe care il are de facut e sa se resemneze, ca lucruri din astea se intampla. Veti spune ca cei de la Colegiu apara intotdeauna interesele medicilor. Asa e. Si totusi nu inteleg. Mariana este, la randul ei, medic. Comentariul lor: asta explica multe; lucrurile merg prost mai ales la medici. Asa sa fie oare? Credeti si voi ca cel mai bine e ca Mariana sa se resemneze? Sa renunte la lupta doar pentru ca are o profesie care, se pare, o predispune la nenorociri? Pentru ca ea s-a hotarat sa lupte. In justitie. Isi spune ca nu se poate sa mori cu dreptatea in mana; ca doctorita trebuie sa inceteze sa mai considere asemenea nenorociri ca fiind simple "ghinioane" si ca ar cam fi timpul ca medicii sa isi asume responsabilitatea actului medical. Iar daca gresesc, sa plateasca, nu sa indemne oamenii sa isi abandoneze copiii! Eu care am propria mea experienta cu sistemul juridic romanesc, sunt sceptica in privinta sanselor ei de reusita. Eu deja am aflat ca poti muri linistit cu dreptatea in mana. Dar parca nu-mi vine sa-i spun sa abandoneze lupta. Pentru ca si eu cred ca dr. Akad, care nu a fost in stare sa stabileasca o indicatie de avort terapeutic, trebuie sa plateasca. Voi ce ziceti?
P.S. Am uitat sa va spun: pe bebelusa o cheama Cristina si e o mandrete de fetita. Nu are nici un fel de alte probleme de sanatate(de obicei malformatiile se asociaza, dar la ea se pare ca numai mugurii membrelor au fost afectati in dezvoltare). La trei saptamani tinea deja capsorul bine-bine si e o mare amatoare de biberon. Suzi este o buna prietena , si marea problema a etapei sunt colicile, dar mami si tati ei au grija sa-i fie mereu aproape.

peca spune:

nimeni nu vrea sa treaca prin asa ceva, si numai ei isi cunoscu u adevarat durerea, sper sa aiba destula putere sa treaca peste tot ceea ce va urma.

cat despre doctorita....ai putea spune: da se mai intampla, dar problema este cand se intampla prea des, si nimeni nu ia nici o atitudine.
personal, cred ca ...cazurile astea ar trebui mediatizate si super mediatizate, nu cu nume false, voci false, si fete sterse, ci asa pe "viu grai". unii pot spune: ca i-ai strica viitorul dr., dar el are dreptul sa strice viitorul si viata unui copil si celor din jurul lui? pt. astfel de oameni, care isi cauta o meserie doar de dragul banului, mai ales cand viata altora e in joc, pt. acestia nu pot avea mila sau intelegere.

daca parintii sunt hotarati sa lupte, bine ar fi, nu musai pt. a plati dr. pagubele morale si suferinta, prin bani, ci pt. a fi pur si simplu descalifica din profesia de dr. la asistenta medicala, iar daca crede totusi ca asta e profesia ei, sa o ia de la capat. caci daca nu a trecut prin facultate ca, gasca prin apa, stie ce inseamna o fac. de medicina, si ce presupune vocatia de medic.

clau07 spune:

Am ramas fara cuvinte. Povestea asta este intradevar sfasietoare. Banuiesc ce trebuie sa simta prietena ta. Eu trebuie sa nasc in trei luni si imi fac tot felul de ganduri. Doctorita care a urmarit-o pe parcursul sarcinii si a facut radiografiile a dat dovada de lipsa de profesionalism. Este intradevar greu sa lupti cu sistemul juridic, mai ales impotriva medicilor. Dar nu poti nici sa abandonezi din start din aceasta cauza. Durerea este mare, dar pentru fetita ar merita sa incerce sa lupte.


Claudia

MarianaP spune:

:(
Am vazut de curind la TV un reportaj despre o fata care s-a nascut fara picioare, dar care la douazeci si ceva de ani s-a casatorit si a reusit sa ramina si insarcinata. A nascut un copil perfect normal!!!

Adela spune:

Eu nu stiu cum sunt ecografiile in Iasi, (orasul meu natal) dar nu se da un rezultat dupa o ecografie? O fisa ceva? Ce s-a scris acolo? Ca fatul e sanatos tun? Cum e posibil sa nu vezi in 5 sau 6 ecografii asa ceva?
Eu, care nu am oki de profesionist, am vazut cum da puiul din manutze si din picioruse la ecograf.
Este inadmisbil!

~~ Adela & Julia

ralucami spune:

Citesc si nu imi cred okilor. Nu cred sa fie o coincidentza pt ca e un nume detul de rar: Maria AKAD. Am fost pacienta doamnei doctor ani de zile. Nu am avut probleme foarte grave, ci in general controale de rutina. Ne-a facut chiar si un test de fertilitate(mie si sotzului meu). Eu am mers de fiecare data la cabinetul ei din Pacurari si am avut senzatzia ca e o adevarata profesionista.

Hai noroc si sanatate- ca-i mai buna decat toate!

luipetra spune:

Va multumesc pentru raspunsuri. Prietena mea nu are timp sa scrie (alearga dupa tot felul de acte, in paralel cu indatoririle de mamica), dar ii voi transmite raspunsurile voastre.
La Iasi, Adela, ca oriunde altundeva, cred, se dau rezultate scrise la echo. Si exact asta scrie pe ele: ca fatul este perfect sanatos. Semnat si parafat de dr. Akad.
Ralucami, nu cred in coincidente. Sigur este aceeasi doctorita, iar cabinetul din Pacurari e la locul lui. Ce sa-i faci, aparentele insala... Uneori fatal.

oana cretu spune:

Imi pare sincer rau pentru parintzi si pentru fetitza! Le doresc ca bunul Dumnezeu sa le dea putere, pentru a-si creste copilasa, asa cum este ea, si de a lupta pentru a-i lua dreptul acestei "doctore" de a-si practica meseria de care habar nu are!!! Trist, foarte trist!

oana-cannes
"Si maine mai este o zi..."

alinah spune:

O Doamne, mi s-a facut pielea ca de gaina!!
Doamne ce trist si ce drama pe familia prietenei tale.
Sa le dea Dumnezeu putere sa-si creasca fetita, sa se lupte pentru drepturile lor de pacienti, sa nu lase lucrurile asa. Incompetenta trebuie sa plece!

Llaura spune:

Pentru bietii parinti este un calvar si le schimba cursul vietii, nici nu am cuvinte..destul de rau era si daca ar fi facut avortul terapeutic, dar asa...nici nu se poate discuta.
Pentru cele care cunosc legile mai bine, fie pentru ca sunt medici, fie pentru ca sunt juristi, am si eu o intrebare de om prost: am o prietena, stomatoloaga, care plateste asigurare de malpraxis; ok, daca unii platesc asigurare pentru a se apara, nu e logic ca chiar exista, culpa asta de malpraxis?
Eu zic ca toti trebuie sa ne asumam greselile.

coral spune:

M-am ingrozit.
Sa le dea Dumnezeu putere si fiecare cind ne rugam pentru noi sa ii punem si pe ei in gindurile noastre.
Suntem totusi in 2004, tehnologia evolueaza intr-un ritm ametitor, sa pastram speranta.

There is a difference between knowing the path and walking the path.