Informatii Dr.Ciurea...urgent
Raspunsuri - Pagina 6
marius spune:
Multumesc pentru intrebare. Am observat ca au fost puse intrebari dar nu am vrut sa raspund. Pentru ca au fost puse pot sa va spun ca nu sunt progrese. Nu imi place sa discut despre acest subiect pentru ca e greu sa spun ceva. Eu nu locuiesc cu ai mei dar merg zilnic acolo. Din pacate nu sunt raspunsuri pozitive. Intr-un fel este de asteptat daca mai este ceva normal in lumea aceasta. Asa cum am mai spus totul a inceput sa mearga rau, apoi mai rau din ce in ce mai rau, a intervenit operatia la Bucuresti apoi....nimic. A plecat orb sau ma rog nu mai vedea este acelasi lucru, este ....fara vedere. Ce pot sa mai spun despre o persoana de 25 de ani care nu mai vede? Nu pot sa vorbesc cu el adica s-a schimbat... e altfel. Medicii spun ca doar timpul va hotari daca vedera va reveni sau nu sau in ce masura. Deocamdata...nu.
Asta e. Mie mi-a fost frica sa nu-l pierd cu totul acum...asteptam.
Marius (www.desprecopii.com)
oana cretu spune:
Nu-ti pot explica ce rau imi pare, Marius! As face ceva pentru Rares, dar nu stiu ce! Eu ma rog in continuare pentru el, cu speranta in suflet ca intr-o zi imi vei da o veste buna! Nici nu mai stiu ce pot sa-ti spun, e ceva ce nu se poate exprima in cuvinte! Scuza-ma ca te-am facut sa vorbesti despre asta! Te pup! Pupa-l si pe Rares din partea comunitatii!
oana-cannes
"Si maine mai este o zi..."
livia_petrescu spune:
Sunt nou-venita pe forum. Astazi, intrand sa caut si eu raspunsuri cumva la o problema a mea, am vazut titlul "Informatii Dr. Ciurea...urgent", am dat click, si pot sa spun ca am citit cu nerasuflare tot. Nu stiu daca exista cuvinte potrivite, cele mai bune, care sa determine si grija mea si dorinta mea ca Rares sa se insanatoseasca cat mai repede. Am sa astept si eu la randul meu vesti. Si sper din cele mai bune.
Livia
dr. Popescu C. spune:
Salut cu aceasta ocazie pe toti membrii si vizitatorii site-ului www.desprecopii.com fiind prima mea interventie pe forum ! Poate as fi mai activ daca as avea mai mult timp liber dar garzile nenumarate, ritmul trepidant de la spital si activitatea didactica imi consuma aproape tot timpul liber. De aceea regret si faptul ca nu pot fi mai prompt cu raspunsurile la intrebari si imi cer scuze pe aceasta cale.
Astfel se explica faptul ca de abia acum am putut citi o serie de mesaje de pe forum din luna februarie referitoare la o serie de aspecte in care sunt implicat sau pe care le cunosc bine. De aceea ma simt dator sa fac o serie de clarificari in interesul adevarului.
Desi neurochirurgia nu este specialitatea mea, am urmarit personal cazul lui Rares Pernes, fratele lui Marius, internat in serviciul de neurochirurgie de la mine din spital. Sunt sigur ca el nu se va supara ca voi face publice o serie de aspecte ale acestui caz intrucat chiar el a adus acest lucru in discutie pe forum.
Din cate am discutat eu cu tatal lui Rares si de asemenea cu Marius, Rares este victima unei erori de diagnostic facuta la Oradea unde in mod eronat a fost tratat timp de 2 ani in diverse servicii si specialitati medicale care nu se adresau bolii de care suferea. Mai precis, Rares suferea de hidrocefalie interna decompensata. Pe scurt, ca sa nu intru in detalii medicale dificile, Rares avea lichid in creier in cantitate prea mare. Acest lichid ii dadea o simptomatologie dureroasa care a fost prost interpretata de primul medic care l-a consultat si care probabil l-a indrumat pe o filiera gresita. Tratamentul chirurgical atat de necesar a fost astfel mult intarziat. Lichidul intracerebral s-a acumulat si a dat o compresie prelungita pe nervii optici si care a dus in final la orbire.
Rares a venit deci practic orb la mine in spital, lucru confirmat din pacate de consulturile oftalmologice efectuate. Interventia chirurgicala la care a fost supus de catre echipa condusa de prof. Ciurea a fost o reusita dar din pacate vederea nu a revenit decat foarte, foarte putin pentru ca nervii optici sunt iremediabili distrusi de compresia anterioara mult timp neglijata.
Citind retrospectiv mesajele din acea perioada, am avut ocazia sa vad si unele opinii negative vis-a-vis de clinica de neurochirurgie pe care as dori sa le clarific.
Atat prof. Ciurea, cat si prof. Danaila care opereaza la spitalul vecin, sunt doi neurochirurgi de exceptie, binecunoscuti atat in tara cat si in strainatate. De altfel intreg colectivul de neurochirurgie Bagdasar este cel mai bun din tara, toti neurochirurgii din tara au plecat de aici si si-au facut ucenicia aici.
De cele mai multe ori insa, pacientii nu au capacitatea de a judeca un medic din punct de vedere profesional, lasandu-se in mod inconstient influentati de aspecte nemedicale sau de zvonurile atat de dragi noua romanilor. Mai mult decat atat, pentru imbunatatirea activitatii din spital si satisfacerea doleantelor pacientilor, prof. Ciurea a introdus in foaia de observatie un formular pe care pacientul sau familia acestuia sa noteze LA EXTERNARE eventualele neultumiri sau sugestii. Din cate stiu eu, fam. Pernes a fost multumita de tratament. Marius poate confirma existenta acestui formular.
Cei care au petrecut macar cateva zile la noi in spital, au putut sa vada ca tratam in mod egal persoane fara adapost in stare avansata de mizerie fiziologica sau senatori ai Romaniei. Oamenii simpli nu sunt lasati cobai pe mana rezidentilor asa cum reiese din unele mesaje.
Aici trebuie sa fac o serie de precizari vis-a-vis de modul de functionare a personalului medical in orice spital din Romania. Exista urmatoarea ierarhie : medic stagiar, medic rezident, medic specialist, medic primar, profesor – sef de sectie. Operatiile nu sunt executate in functie de „numele“ pacientului. Mai mult, medicii rezidenti, care sunt niste invatacei la inceputul carierei, NU AU DREPTUL in mod legal sa efectueze interventii chirurgicale. Medicii rezidenti se ocupa cu ingrijirea preoperatorie si postoperatorie, cu partea de birocratie medicala si il ajuta pe medicul primar la operatia pe care acesta o executa ca operator principal. Asa decurg lucrurile in orice sectie chirurgicala din orice spital din Romania. Deci nu criteriile materiale stabilesc echipa operatorie.
De asemenea, uzanta din fiecare spital din lume stabileste ca zilnic, dimineata, profesorul face o vizita alaturi de restul medicilor, vizita in care vede toti pacientii si, in virtutea experientei si a cunostintelor superioare, da sfaturi medicilor mai tineri.
O alta precizare pe care trebuie sa o fac este ca in spital exista doi medici cu numele Ciurea, dr. Jean Ciurea si prof. Ciurea, ambii fiind doi distinsi neurochirurgi.
Mai mult decat atat, discutand cazul Pernes cu prof. Ciurea, dansul si-a declarat disponibilitatea de a raspunde in limita timpului liber la orice intrebare medicala pe teme de neurochirurgie venita de pe site.
Ca orice conducator de unitate medicala aflata in aceasta nesfarsita si dureroasa tranzitie postrevolutionara, evident ca nici prof. Ciurea nu a scapat ochiului „vigilent“ al presei, ca sa ma refer la articolul aparut in ziarul „Gardianul“ si pe care unii l-au adus in discutie, uitand insa sa precizeze ca ulterior ziarul a dat o dezmintire cu privire la acuzatiile care i se aduceau acolo prof. Ciurea.
In speranta ca am adus o serie de clarificari,
Al dvs.,
Dr. Cristian Popescu
marius spune:
Ce surpriza! Am tresarit cand am vazut subiectul redeschis.
Dragii mei,
E dureros acest subiect pentru mine. Am sa rezum totul insa in felul urmator:
1. Da confirm faptul ca la Bucuresti s-a facut tot ce s-a putut omeneste posibil ca sa se rezolve problemele identificate la nivelul care a fost.
2. Da din informatiile pe care le detin standardul medical este la cel mai inalt nivel pe care eu il cunosc, neprofesionist fiind.
3. Da, tatal meu este extrem de amarat ca sa nu zic altfel dar cum ar putea sa fie un tata al carui fiu mai mic trece de la stadiul de student la ISE anul II in plina tinerete la orb neajutorat care spune "tati s-a lasat noaptea".
Nu sunt medic, insa dincolo de actul medical exista latura aceea a umanului. Se pot discuta scenarii, cazuistici, solutii tehnico-medicale insa ceea ce va fi intodeauna greu va fi sa dai un raspuns unui tata sau fiului acestuia sau fratelui lui care nu sunt medici si intreaba:
"S-a lasat noaptea oameni buni, DE CE a fost posibil in secolul in care traim?!".
Dragii mei, e o datorie de onoare sa vedem corect ceea ce este asa cum este si mesajul anterior e corect. Asa este. Insa aici in Oradea cineva a fost criminal. Acum furia nu-si mai are sensul, viata uneori e ca si un joc de carti. Cineva insa a trisat. Si a trisa cu viata unui tanar de 26 de ani este cel putin ... regretabil.
Al vostru,
Marius (www.desprecopii.com)
oana cretu spune:
Tot respectul meu, dl dr Cristian Popescu ca v-ati facut timp sa scrieti aici!
Marius, asteptam mereu sa gasesc o veste buna aici, de aceea nici nu te-am mai necajit cu intrebarile mele, desi m-am gandit mereu la Rares! Tot ce mai sper este acum ca bunul D-zeu sa-i dea lumina acolo unde niste...i-au luat-o! Sper ca intr-o buna zi noaptea sa devina zi si sa ii multumim Domnului! Pupici dulci lui Rares, pe care il consider fratele meu de suflet, daca imi permiti sa zic asa!
oana-cannes
"Si maine mai este o zi..."
http://community.webshots.com/user/oanacretu..."
marius spune:
Nu fii suparata Oana, valurile se aud uneori chiar daca nu se vad.
Marius (www.desprecopii.com)
lm spune:
Salut pe toti cei care l-au ajutat pe Marius. Am ajuns si eu in luna februarie 2004 la spitalul BAGDASAR-ARSENI, cu o problema legata de copilul meu, in varsta de 2 ani si 9 luni. Avea o infundare mica a osului parietal, in urma unei cazaturi. Initial am crezut ca este vorba doar despre un cucui, dar si medicul de la camera de garda si domnul Doctor Tascu mi-au spus ca este nevoie de o interventie chirurgicala. Am intrat in panica si nu mai stiam ce sa fac.
Am internat copilul, in sectia de Neurochirurgie. Copilul a fost supus unor analize de catre domnul Doctor Tascu, si ulterior, de catre Domnul Profesor Ciurea, la vizita medicala (cred ca dumnealui, din cea am vazut eu, face cam 5 sau 6 vizite pe zi, impreuna cu rezidentii). As vrea sa detaliez si pentru altii interesati modul in care am fost tratat eu ca parinte si copilul ca pacient aici.
Domnul Profesor Ciurea a consultat si dumnealui copilul, mi-a explicat toate detaliile legate de caz, de interventia chirurgicala, de riscuri, de eventuale probleme. Dumnealui m-a anuntat ca va efectua interventia, impreuna cu echipa sa. Am fost surprins, placut, deoarece intelesesem ca dumnnealui efectueaza doar interventii complexe atat in tara cat si in strainatate, iar toata lumea de acolo imi spunea ca este vorba doar despre o mica interventie. Am incercat ulterior operatiei (care a decurs foarte bine cu o evolutie postoperatorie favorabila) sa merg si la dumnealui cu o atentie, dar m-a refuzat. Da, m-a REFUZAT. Desi din vorbe, in stanga si dreapta, stiam ca trebuie sa fiu atent. Am vazut ca si Marius nu a avut ce reprosa celor din acest spital. Cred ca si in acel caz, cei de aici au facut totul pentru fratele sau. Cel putin in cazul meu, am beneficiat de toata atentia cadrelor de aici, am intalnit conditii foarte bune in cadrul rezervei in care stat copilul, si a beneficiat de tratamentul cel mai bun, cred eu. Am fost foarte multumit, desi nu as fi vrut sa ajung cu copilul niciodata aici. Sper ca toti cei care vor ajunge aici sa beneficieze de aceleasi conditii de care am beneficiat eu.
ariel_7000 spune:
cu toate ca am pus si un subiect separat, o sa scriu si aici mesajul meu. sunt disperata!Acum 1 luna, lui Dan (fratele meu) i s-a descoperit o tumoare cerebrala. Este situata foarte profund (la 2 cm in spatele ochiului drept) si din aceasta cauza doctorii nu vor sa-l opereze, deoarece sansele de reusita a operatiei sunt foarte mici (10%). In Romania exista un aparat ultramodern de radiologie (LINAC) prin care s-ar putea rezolva problema, dr. care utilizeaza aparatul il accepta pe Dan ca pacient, insa, apare cea mai mare problema. Coordonatele furnizate de RMN-ul facut de Dan sunt eronate, deoarece in Romania exista aparate de RMN vechi si imprecise, iar pt metoda LINAC, trebuie coordonate foarte exacte (eroarea maxima sa fie de 0.5 mm)...acum noi cautam prin toate spitalele si clinicile din Romania
un aparat de RMN performant...
daca aveti cea mai mica informatie va rog din suflet sa ma ajutati si pe mine.
multumesc anticipat.
ariel
http://community.webshots.com/user/alinapaveliuc
http://community.webshots.com/user/alinapaveliuc1
http://community.webshots.com/user/alinapaveliuc2
http://community.webshots.com/user/alinapevliuc3
http://community.webshots.com/user/alinapaveliuc4
cmanoliu spune:
In urma cu citeva luni am nascut un copil cu o maladie congenitala. O interventie chirurgicala i-ar fi salvat viata dar putini neurochirurgi efectueaza acest gen de interventii. Luind legatura cu prof. Patrice Deleme din Lille-Franta Domnia-Sa m-a informat despre costul unei astfel de operatii si l-a recomandat pe omologul din Romania, domnul profesor A.V. Ciurea.
Am fost pacientii domnului profesor, un om inzestrat cu calitati umane si profesionale remarcabile. Desi este extrem de ocupat isi face timp sa consulte fiecare pacient si sa vorbeasca cu familia acestuia. (copii asteptau intotdeauna vizita cu nerabdare si nu doar pentru bomboanele promite de la dumnealui).
Sunt profund impresionata de curatenia din spital, profesionalismul personalului, mincarea servita...
Nu am destule cuvinte pentru a multumi domnului profesor care ne-a tratat exceptional fara a accepta vreo recompensa materiala.
Scriu aceste rinduri deoarece sunt revoltata de faptul ca unele persoane incearca sa-l denigreze pe acest OM respectat de colegii de breasla din intreaga lume, adulat de pacienti.
Sper din tot sufletul ca si altii vor lua pozitie in fata campaniei duse impotriva dumnealui.