Personalitatea copilului la un an si jumatate
Raspunsuri - Pagina 4
Oana spune:
Eu nu am indraznit sa dau niciodata sfaturi intr-un domeniu in care nu ma pricep, pur si simplu nu ai de unde sa stii cum e un lucru decit atunci cand il traiesti pe pielea ta, si nicidecum din …... experienta altora.
De exemplu eu sunt considerata de unii o persoana dura si autoritara , dar uite ca nici eu nu pot sa “ma impun” in fata copilului meu de multe ori. Viata cu un copilas de 1-3 ani e un lung sir de compromisuri, uneori simti ca iti pierzi mintile si rabdarea si crezi ca ai sa capotezi (mai ales cand iti intoarce casa cu susul in jos, cand iti distruge cele mai dragi si scumpe obiecte din casa, sau cand stai sa faci nu stiu cate feluri de mancare pt. el si apoi sa constati ca maninca 2-3 lingurite si apoi trebuie sa le arunci caci nu le mai vrea si se strica) dar apoi se intimpla ceva, el face ceva dragut, sau pur si simplu se intimpla ceva, care te face sa uiti, sa ierti si sa ai puterea sa mergi mai departe. Pentru ca e copilul tau. Pentru ca il iubesti. Pt. ca iti dai seama ca el e mai important decat acele obiecte sau acea mancare.
franqois spune:
Intr-adevar sa vorbesti din experienta altora si mai ales cand e vorba de copilasi de 1-3 ani mi se pare chiar culmea bagarii in seama.
Si al meu pufisor de 20 luni cand il ia pe nu "in brate" nu pot sa-l conving prin nici o metoda. Si la mancare nu mai zic ca n-are rabdare decat dupa muuuulte convingeri.
Sabina spune:
quote:
Originally posted by Ilinka
Eu nu am copii... si nici nu-mi mai doresc (prea curand) dupa ce am citit pe acest site cate ceva despre "minunata" experienta de a fi mama. Sincer, m-am speriat!
Chiar nu exista nici o metoda de a-ti controla propriul copil? Chiar nu exista nici o metoda de a-ti impune vointa in fata acestui mic tiran, oricat ar fi el de "dulce, scump si frumos"? Imi pare rau, dar eu (poate in necunostinta de cauza) nu pot sa concep ca un adult responsabil, care se presupune ca-si cunoaste propriul copil, nu are mijloacele de a determina acest copil de 1 an/1 an si jumatate sa faca altceva decat "numai ce vrea el". Si cred (din nou, poate in necunostinta de cauza) ca parintii care se lupta zilnic cu astfel de probleme, cu "personalitatea" exacerbata a copiilor lor, isi merita pe deplin soarta. Pentru ca nici un copil nu se naste "cu narav", dar il poate deprinde foarte usor prin educatie.
Ilinka
Draga Ilinka, acest "ce vrea el" este foarte relativ.Copilul (a mea , cel putin)e totusi canalizat spre anume activitati.Daca vrea sa tranteasca jucariile o las, daca ar vrea sa ia paharele de cristal nu-i mai dau voie.
Nu poti sa tii copilul inchis in tarc,tie ti-ar placea? Eu o las sa exploreze, sa se simta libera, dar am grija sa nu poata avea nimic periculos in preajma.
Cat despre convins sa faca anumite ;lucruri...oare noi facem tot ce ne spun parintii nostri?
Si daca fata e moarta de somn cand vine din parc, de ce s-o las sa planga si sa se agite, cand un biscuit ii distrage atentia?
Copilul nu poate discerne ce e rau si ce nu, asa ca e bine ca limitele sa fie clare.Dar cred ca metoda cu distrasul atentiei e buna, mai ales la copii incapatanati.Ceea ce e greu e ca necesita multa diplomatie din partea parintilor.Pana la urma copilul va
intelege ca nu e voie, asta e pararea mea.
Dar blandetea e esentiala.Si Rabdarea!!!!
Sabina & Sofia Galagia
mony spune:
SI EU SUNT O TIPA DESTUL DE ,,INCAPATANATA''SI NU AM CREZUT CA CINEVA VREODATA VA PUTEA SA -MI RASTOARNE PRINCIPIILE.PENTRU MINE UN,,NU E VOIE''CREDEAM CA ERA CLAR,DAR EXISTA UN SLOGAN PE CARE L-AM INTELES DESTUL DE TARZIU,,NICIODATA SA NU SPUI NICIODATA''-IAR ACUM VLADUT MA FACE SA FIU MAI TOLERANTA SI SA-L INTELEG(PENTRU CA EL DEOCAMDATA DOAR ASA SE POATE FACE INTELES)...ASA CA ACUM MA ,,EDUCA''UN PUI DE OM.ASA VA INTELEGE CANDVA SI ILINCA CE INSEAMNA SA FI MAMA
MONY&VLADUT
