Doi copii din 2 casatorii...

Nu o sa va intreb daca parintii fac diferente intre copii din casatorii diferite. O sa va spun ceea ce vad eu (sau mi se pare ca vad) la cumnata mea...
Nepotul meu este fiul cumnatei mele rezultat dintr-o relatie cu un iresponsabil care a parasit-o in clipa in care a aflat ca e insarcinata, ea avand la momentul respectiv 19 ani. Acum pustiul are 6 ani.
Ei sunt casatoriti de 3 ani si mai am o nepotica in varsta de 2 ani.

Nepotul meu a fost acceptat de la bun inceput, de fapt nu acceptat ci primit cu mare, mare bucurie! Este un copil frumos, destept si foarte afectuos.
Ei, ziceam ceva de cumnata mea... in primul rand mi se pare ca face diferente intre cei doi copii, mi se pare ca pe el (da, pe primul copil) nu-l iubeste la fel de mult si nu e la fel de afectuoasa cu el cum este cu cea mica, cu cea mica e mai ingaduitoare, mai altfel.

Am incercat si eu si maica-mea sa ne explicam soiul asta de raceala si am ajuns la concluzia ca datorita situatiei cu tatal copilului, nu a simtit partea frumoasa a sarcinii si dupa nastere, numai greutatile).
Acum sa nu ma judecati prea aspru, dar ma gandesc ca ar trebui sa fie mai calda cu el, el e mai mai mare si intelege mult mai multe lucruri decat cea mica... eu m-am lipit asa de tare de el, ca-l simt ca pe copilul meu...
Credeti ca sunt eu paranoica?
Sunt curioasa ce aveti de zis ...




Ancuss

Andruska spune:

Mie mi se pare ciudat ca tocmai de el nu este atasata - ca sa ma exprim asa - care este primul copil.

De ce nu incerci sa vorbesti cu ea ? Ma gandesc ce o fi in sufletul lui, saracul.

Numai bine si succes in abordarea ei,

Andra cu burtica de 32 saptamani si Andrei (4,3 ani)
Album Andrei:
http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_view.asp?cname=Album+principal&mid=954&cid=448

anis spune:

Eu zic ca ai perfecta dreptate sa treceti prin starile astea. Dar incercati sa depasiti "momentul tatalui" si sa il vedeti ca un copil normal, sa-l iubiti , sa-l rasfatati. Macar mama si rude sa aibe , daca tatal nu l-a vrut.
Incercati sa treceti peste starea asta , asta e singura cale,in asa fel incat copilul sa nu se simta "el vinovat" de situatia asta.

Trecutul e trecut!




AniS

ancasoare spune:

Fetelor, pustiul a fost foarte bine primit in familia noastra.
Nu stiu foarte multe amanunte despre perioada pana la 3 ani jumate, cand fratele meu a fost acasa la parintii cumnatei mele sa-l ia in Bucuresti, dar ... el vorbea numai ruseste si abia ne intelegeam cu el, in juma de an a invatat romaneste si s-a atasat foarte tare de mama mea, de frate-meu, de mine si de prietenul meu.
Cand l-am vazut prima data ii luasem o masina de politie care facea ca toate alea si s-a speriat de ea si de noi care venisem cu totii ca la circ.
Iar chestia care ne-a induiosat cel mai tare, a fost cand a stat la noi vreo 2 luni(pt ca parintii au fost plecati din tzara) si la un moment dat cand mama s-a suparat ca nu vroia sa doarma la pranz, i-a zis mamei mele: "De ce nu te-am stiut eu pe tine mai demult?!".
Nu stiu cata afectiune a primit el pana la varsta de 3 ani jumate, dar e posibil ca sa fie marcat de chestia asta?

Intreb si eu ca duda ...








Ancuss

Danza spune:

Anca, dar tatal vitreg il iubeste si pe el asa cum o iubeste si pe micuta? Evident, fetita e a lui, dar consider ca, chiar daca o iubeste mai mult pe fetita (e totusi sange din sangele lui) ar trebui sa fie mai afectuos si cu primul copilas, adica cu fiul sau vitreg. Astfel, copilasul s-ar simti mai integrat in familia nou formata, mai iubit si mai sigur...
esential este sa nu faca el, in primul rand tatal vitreg, nici o diferenta intre copilasi, indiferent de ceea ce se intampla in sufletul sau, sa-l intelegea si pe acesta, e totusi un copil de numai 6 ani care sufera...

Din cate am inteles eu e fratele tau, atunci de ce nu incercati tu si cu mama ta sa vb anume cu el??? Poate cumnata ta se teme ca aratandu-i pra multa dragoste primului ei copilas, sa nu sufere cumva fetita si sotul...

Cu drag,
Dana, mamica lui Danutz
Album:http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_view.asp?cname=Danut+la+2+ani&mid=1214&cid=2250

http://www.yamafoto.com/?ref=6599

ancasoare spune:

Danza, fratele meu il iubeste foarte tare si nu face nici un fel de diferenta, ii iubeste pe amandoi la fel!
Se preocupa de educatia amandurora la fel de mult, acum mai mult de el pt ca la anul merge la scoala, insa
Mie mi se pare ca, cumnata mea face diferente (poate ai dreptate cand spui ca poate ea se teme ca nu cumva sa fie afectat fratele meu si cea mica).






Ancuss

korinna spune:

o saspuneti ca e ciudat...eu primul baiat il din prima casatorie...are acum 7 ani si ceva.Cel mik are 6 luni..din a doua casatorie.Pe cel mik il iubesc mai mult ,dar nu din vreun motiv anume,ci pentru ca e mik si scumpik,,de cel mare trebuie sa ma ocup de lectiiltele...iar celmic e bombonika mea
Poate asa si ea..nu ca nu-l iubesste,dar cel mai mik e mai scump..mai fragil.Eu recunosc ca pe cel mik il iubesc mai mult..e viata mea


KORINNA mamika x 2

diana904 spune:

Subscriu oarecum la ce spune Korinna, desi la mine situatia e diferita. Adica copiii sint din aceeasi casnicie,sint amindoi ai sotului meu, dar toata lumea imi spune ca il iubesc mai mult pe cel mic, ca ma port urit cu cea mare...Eu nu simt ca l-as iubi pe cel mic mai mult, in suflteul meu ii iubesc pe amindoi la fel doar sint copiii mei...numai ca pe cel mic il cocolosesc mai mult, ii accept toate rasfaturile mai usor..pentru ca e mik si scumpik, cum spune Korinna. In plus el a fost bolnavior cind era mic. De la cea mare am pretentii, poate prea mari pentru virsta ei, sint prea dura cu ea, ii sanctionez imediat orice greseala..nu stiu uneori imi dau seama ca as vrea sa se poarte ca un adult si n-are decit 5 ani. Dar nu pot spune ca o iubesc mai putin.
Nu o judeca pe cumnata ta, poate e un impuls firesc de a ocroti si a cocolosi pe cel mai mic. Sint sigura ca il iubeste si pe cel mare doar e copilul ei...

mamamariana spune:

Ma bag si eu aici, cu toate ca la mine situatia e diferita... Eu am doua fete, una de 13 ani si cealalata de 9 luni. Nu as putea sa spun ca o iubesc pe cea mica mai mult sau mai putin decat pe cea mare, insa petrec mult mai mult timp cu cea mica si asta pentru ca acum ea are mai multa nevoie de mine. Cu cea mare sunt numai dupa masa acasa, dimineata ea fiind la scoala si cand vine pe la ora 4 abia daca avem cate 2 ore pe zi sa mai discutam si noi de-ale fetelor si despre scoala... Am si intrebat-o odata daca se simte data la o parte, daca ar vrea sa stam mai mult impreuna si a zis ca ea intelege situatia si cateodata e chiar fericita sa stea singura sa isi faca ordine in gandurile ei, sa citeasca in liniste o carte, etc.
Deci, eu zic ca poate si la cumnata ta e aceeasi problema. E normal ca cea mica sa aiba mai multa nevoie de mami decat baietelul care e mai mare, poate sa se joace singurel, sa se uite la tv, sa mai deseneze sau stiu eu ce mai fac copilasii de 6 ani... Dar cea mica are nevoie de mami toata ziua si cateodata si noaptea.
Poate ca ar trebui sa ii atragi atentia asupra faptului dar sa nu o judeci prea aspru pentru ca pana nu esti pusa in situatia respectiva nu poti realiza ce e in inima ei.
Numai bine,
Mamamariana

ancasoare spune:

Se poate ca voi sa aveti dreptate. Eu recunosc ca pustiul e febletea mea, desi amandoi sunt frumosi si haiosi, dar el s-a lipit acolo de sufletul meu si eu de al lui

Acum poate ca si eu il simt altfel din cauza faptului ca stiu ca a fost un copil care nu s-a nascut in de toate, cum se spune (eu am pastrat jucaria cu care a venit el de acolo, una din putinele lui jucarii, un iepurash portocaliu rontzait pe la urechi spre deosebire de surioara lui care a avut de toate din prima zi.
Acum, binenteles ca amandoi au la fel din toate, dar parca de la el cumnata mea are prea multe pretentii si il vad ca vrea sa fie mai mult cocolosit...
La capitolul cocolosheala, mama, adica bunica lui, si cu mine ne facem datoria cu varf si indesat

Ancuss

Andrada spune:

E adevarat ca cel mic cere poate mai mult timp decit cel mare. dar oare, atentia, grija, dragostea n-ar trebui sa fie la fel? Eu una cred ca ea e adultul in relatia cu copiii si nu trebuie sa ceara unui copil de 6 ani sa "inteleaga". Iar atunci cind vor creste nici cel care e iubit mai putin nici cel care e iubit mai mult nu se vor simti bine alaturi de celalat. Eu cred ca trebuie sa-i apropie pe frati nicidecum sa-i trateze diferit... Sau cel putin sa incerce...
A

L’amore che move il sole e l’altre stelle. Dante
Iubirea misca soarele si celelate stele