Tinctura de vasc

Ce rol au picaturile de vasc si daca are efecte adverse?

Monica-Elena spune:

Cred ca lectura asta te-ar interesa:
Este din Formula as.
Vascul

Pana in urma cu un secol, in mai toate provinciile romanesti simbolul Craciunului nu era, asa cum s-ar crede, bradul, ci ramurile verzi ale vascului. Simbolismul vascului se pierde in negura mileniilor. Vecinii nostri din Antichitate, popoarele celtice, credeau ca vascul a fost creat de un fulger luminos, care a patruns in stejar, dandu-i astfel proprietati magice. Planta vesnic verde, el era celebrat ca simbol al vietii eterne; lipsa de radacina il facea sa fie considerat de esenta divina, un fiu al cerului. Vascul juca un rol important in ritualurile celtice. El se taia numai dupa solstitiul de iarna, cu o secera de aur, purtata de un preot invesmantat in alb. Grecii si apoi romanii au considerat si ei vascul drept o planta sacra, aceasta credinta ajungand pana in Evul Mediu si fiind extrem de raspandita atat in Europa apuseana, cat si in cea rasariteana.
In toate zonele tarii se stia ca vascul adus in casa de Craciun cheama norocul si belsugul, indeparteaza certurile si ajuta la mentinerea armoniei in familie, speriind bolile, ghinionul si demonii. Verdele plin de viata al frunzelor de vasc, stralucirea proaspata a fructelor sale maturizate in miezul iernii, cand toate celelalte plante dorm, sunt strans legate de nasterea Mantuitorului, care a trezit si a daruit viata vesnica inimilor oamenilor care au primit harul Sau. Cununa de vasc este si o reproducere a aureolei de lumina care inconjura crestetul micului Iisus, inca din momentul nasterii Sale, asa cum este aceasta reprezentata in iconografia ortodoxa. De altfel, cununa din frunze uscate de vasc se pastra tot anul, fiind deopotriva protector al casei de rele si leac pentru diferite boli. Despre bolile tamaduite cu frunze de vasc culese in ajun de Craciun s-ar putea face o carte cuprinzatoare, in care s-ar impleti elemente de fitoterapie concrete cu practici rituale, al caror sens scapa adesea mintii omului modern, dar care in trecut si-au dovedit de nenumarate ori eficienta, aceasta explicand perpetuarea lor prin veacuri. Sa vedem in continuare cateva astfel de leacuri cu vasc, adresate deopotriva trupului si sufletului:
Astmul (suspinul) se vindeca daca se mesteca inainte de fiecare masa cate o frunza de vasc, vreme de un sfert de ceas. Stiintific s-a constatat ca frunzele vascului fluidizeaza secretiile bronsice, calmeaza spasmele si maresc rezistenta la factorii de stres care pot declansa crizele astmatice.
Bolile de inima: ischemia cardiaca, ateroscleroza si arterioscleroza, palpitatiile si hipertensiunea se trateaza cu plamadeala de vasc in rachiu. Se umple o sticla cu frunze uscate bine maruntite, se acopera totul cu alcool alimentar, dupa care se astupa bine cu un dop si se lasa pe langa o sursa de caldura vreme de douasprezece zile, dupa care se strecoara. Se iau din aceasta plamadeala (tinctura) 1-2 lingurite inainte de fiecare masa. Primele rezultate favorabile se vad abia dupa prima luna de tratament, in schimb efectele sunt stabile in timp.
Epilepsia, nervozitatea, isteria - se spune in popor ca toate aceste tulburari sunt cauzate de spiritele rele care patrund in fiinta celui slabit sufleteste. Tratamentul incepea in ajunul Craciunului, cand pacientul era deja purificat prin post, iar frunzele de vasc aveau varful de putere vindecatoare. Se puneau cununi de vasc in fiecare camera si ele erau sfintite de preot, cand venea cu Ajunul. Din aceste cununi pacientul lua cate o frunzulita, pe care o manca inainte de fiecare masa, dupa ce spunea “Tatal nostru” si facea de trei ori semnul sfintei cruci. Cununa de vasc sfintita pusa la capul patului era un protector magic in timpul somnului, impiedicand visele urate si feluritele aratari necurate sa se apropie.
Bolile femeiesti se vindeca numaidecat cu ajutorul frunzelor de vasc. Mai ales tulburarile cardiace si circulatorii, starile de nervozitate si supraexcitabilitate care apar la menopauza (dar nu numai) reactioneaza foarte bine la tratamentele cu vasc. Pulberea de vasc (obtinuta prin macinarea plantei uscate) se ia pe stomacul gol, de 3-4 ori pe zi, cate o lingurita, in cure de lunga durata (2-4 luni). In cazul leucoreei, tumorilor benigne si maligne cu localizare genitala, se fac spalaturi cu fiertura de vasc: o mana de frunze si ramurele de vasc se fierb zece minute intr-o cana de apa, dupa care se lasa la racit si se strecoara. Cu aceasta fiertura se fac spalaturi vaginale de 1-2 ori pe zi.
Accidentul vascular (damblaua) - este prevenit de cura cu vasc. Se iau 1-2 lingurite de pulbere de vasc pe zi, pe nemancate. Este un leac eficace si pentru vindecarea sechelelor postaccident vascular.




Un element important: toxicitatea vascului

Vascul de pe plop, salcie, tei, nuc, frasin, artar, paltin, salcam este foarte toxic, fiind contraindicata utilizarea lui interna. Vascul de pe mar, prun, gutui, par, mar paduret, pin si brad are o toxicitate mult mai redusa, acesta fiind vascul bun, medical. Semnele intoxicatiei cu vasc sunt: scaderea tensiunii arteriale (hipotensiune), rarirea ritmului cardiac, aparitia de frisoane, tulburarile nervoase cu paralizie si pierderea sensibilitatii. De asemenea, vascul este contraindicat persoanelor hipotensive, hipotone si care sufera de anghina pectorala.
De aceea este bine ca pentru uz intern sa achizitionam totusi vascul de la farmaciile si Plafarele autorizate si nu de la negustorii de ocazie din piete. Pentru tratamentele externe poate fi folosit orice fel de vasc, la fel ca si pentru a beneficia de virtutile sale magice.







Monica

Monica-Elena spune:

Sper sa iti fie de folos. Eu iau de 2 luni tinctura de vasc si ma simt f. bine. M-am saturat de dr si tratamente si de asteptari(10 ani). Poate se va intampla minunea.

Vascul

(Viscum album)
De toamna tarziu si pana la mijlocul primaverii, pe crengile arborilor, dar si pe ale pomilor fructiferi se vad niste tufe rotunde, care de la distanta par cuiburi de pasari, lucrate cu maiestrie. Nu sunt cuiburi, ci vascul, o planta care uraste singuratatea, cautand apropierea copacilor.


Istoric

Extrem de popular datorita presupusei sale virtuti de a aduce noroc, atarnat de lampa sau prins pe usa in noaptea de Anul Nou, vascul este un simbol al biruintei vietii. Faptul ca, la fel ca si bradul, nu-si leapada frunzele niciodata, ramanand pururea verde, il face sa fie foarte indragit. Se spune ca vascul aduce sanatate si spor in casa, ca asigura stabilitatea cuplurilor, ca alunga bolile si atrage ingerii.
Acum 2000 de ani, vascului i se atribuiau insusiri magice. La celti, el era adorat ca simbol al feminitatii, care cauta hrana si protectia stejarului "masculin". Celtii credeau ca vascul a fost creat de un fulger luminos, care a patruns in stejar, dandu-i astfel proprietati magice. Planta vesnic verde, el era celebrat ca simbol al vietii eterne; lipsa de radacina il facea sa fie considerat de esenta divina, un fiu al cerului. Vascul juca un rol important in ritualurile celtice. El se taia numai dupa solstitiul de iarna, cu o secera de aur, purtata de un preot invesmantat in alb. La vikingi, vascul simboliza pacea, protectia impotriva spiritelor rele. Grecii credeau ca acea creanga de aur care i-a deschis lui Eneas drumul spre lumea cealalta era o mladita de vasc. Romanii asezau pe capul zeitei Diana, simbol al fertilitatii, o coroana de vasc. In Evul Mediu crestin, se spunea ca lemnul crucii pe care a fost sacrificat Iisus era lemn de vasc, fapt pentru care planta vindeca orice boli.
Departe de a fi apus, faima vascului este astazi in crestere, o reputatie care nu vine insa din mitologie, ci din redutabilele lui virtuti tamaduitoare.

Descrierea plantei

Dupa cum am mai spus, vascul uraste singuratatea si nu traieste niciodata pe picioarele lui. El se agata de cate un arbore primitor, care ii ofera casa si masa pe gratis: o locuinta confortabila, la aer curat, hrana bogata in substante vitale. Ca sa-l fereasca de vanturi si de furtuni, Dumnezeu i-a dat forma de sfera si tulpinite scurte si groase; ca sa ramana puternic, i-a dat radacini ascutite, care se infig in coaja de pe ramurile copacilor, pana in locul unde circula seva; ca sa reziste la iernile in care alaturi de brad e singurul supravietuitor al padurii, are frunze groase, pieloase, strabatute de mai multe nervuri. La subsuoara lor, dar si in varful ramurelelor fragede se nasc flori galbene, ce se transforma in boabe sferice alb-translucide, care contin un suc gelatinos, zaharat.

Recoltarea

Din luna noiembrie si pana in aprilie, se culeg ramurile tinere, cu o grosime sub jumatate de centimetru, cu frunze cu tot. Totusi, perioada ideala de recoltare este toamna si iarna, pana la sfarsitul lui februarie, cand planta incepe sa se preocupe de maturizarea fructelor sale si nu mai are forta pentru a fabrica substantele terapeutice. Din speciile inalte, cum sunt bradul si pinul, recoltarea se face numai in parchetele de taiere, dupa doborarea arborelui. Din pomii fructiferi, cum sunt parul, marul si prunul, recoltarea se face usor.
Frunzele si ramurile tinere de vasc se pot folosi proaspete sau uscate. Boabele sunt otravitoare! Uscarea se face in poduri sau in locuri aerisite, dar la adapost de lumina, pentru ca planta sa-si pastreze culoarea verzuie. Vascul uscat se pastreaza in pungi sau saci de hartie, in locuri ferite de umiditate. Termenul sau de valabilitate este de maximum doi ani.

Toxicitatea vascului

Acest capitol este foarte important, pentru ca vascul este si un medicament, dar si o otrava redutabila. Vascul de pe plop, salcie, tei, nuc, frasin, artar, paltin, salcam este foarte toxic, fiind contraindicata utilizarea lui in medicina umana. Vascul de pe mar, prun, gutui, par, mar paduret, pin si brad are o toxicitate mult mai redusa, acesta fiind vascul bun, medical.
Semnele intoxicatiei cu vasc sunt:

Scaderea tensiunii arteriale (hipotensiune);
Rarirea ritmului cardiac;
Aparitia de frisoane;
Tulburari nervoase cu paralizie si pierderea sensibilitatii.
De asemenea, vascul este contraindicat persoanelor hipotensive, hipotone si care sufera de angina pectorala. De la vasc nu se folosesc fructele, care sunt mai toxice decat restul plantei. De aceea, este bine sa achizitionam vascul de la farmaciile si Plafarele autorizate si nu de la negustorii de ocazie din piete.
Preparate din vasc

In general, vascul nu se prepara la temperaturi inalte (peste 60C) din doua motive:

sunt deteriorate principiile active;
se formeaza substante cu un grad de toxicitate ridicat.
Din acest motiv, preparatele cele mai folosite sunt cele obtinute la rece: pulberea, maceratul in apa si vinul medicinal ori plamadeala in rachiu.
Pulberea
Frunzele si ramurile de vasc uscate se macina fin cu rasnita de cafea; daca mai raman bucati nemacinate, se face o cernere. Modul de administrare variaza in functie de cazul tratat. Doza maxima de pulbere este de 2 g pe zi pentru un adult.

Maceratul la rece
In 200 ml de apa (o cana) se pune o lingurita rasa de pulbere de planta. Se lasa la macerat la temperatura camerei timp de 8 ore. Se filtreaza si se consuma in maximum 8 ore (cu conditia sa nu fie pastrate la temperaturi mai mari de 21C).
Plamadeala in rachiu
Intr-un borcan de sticla se pune pulbere de vasc (nu foarte fin macinata) pana se umple pe trei sferturi. Se adauga apoi rachiu natural (sau alcool alimentar cu concentratia de 50%) pana la umplerea borcanului. Se agita pentru ca alcoolul sa patrunda cat mai bine planta.
Bolile care se vindeca cu vasc

Din cele mai vechi timpuri, vascul a fost folosit pentru bolile de inima si vasculare, fiind un remediu redutabil mai ales in hipertensiune si in ischemia cardiaca in faze incipiente. Tot din batrani se stie ca vascul este un leac bun pentru nervi, fiind un remediu subtil si eficient in tratarea epilepsiei, isteriei, a spasmelor de tot felul. Desi nu a putut stabili cu precizie care principii active ale vascului actioneaza atat de puternic si nuantat asupra sistemului nervos, stiinta a mai adaugat cateva boli pe lista celor vindecate sau ameliorate cu vasc: astmul pe fond de stres, ametelile (vertijul), tusea spastica si tusea rebela. Traditional, vascul se mai folosea si in bolile respiratorii: bronsita, astm (provocat de cauze diverse), leziuni pulmonare provocate de infectii. Medicina actuala nu a confirmat intru totul aceste utilizari, insa a scos la iveala un lucru foarte interesant: vascul stimuleaza extrem de puternic imunitatea, atat imunitatea locala, cat si pe cea generala. Iata in continuare cateva utilizari ale vascului:
Hipertensiune - cea mai eficienta metoda de administrare este 1/2 lingurita rasa de pulbere, luata dimineata, pe stomacul gol. Pulberea se tine sub limba un sfert de ora, apoi se inghite cu putina apa. Rezultatele tratamentului se simt cel mai bine dupa doua-trei saptamani.
In ateroscleroza si arterioscleroza este eficient pentru faptul ca asigura o mai buna circulatie a sangelui in artere. Se consuma doua cani de macerat pe zi, luate in trei-patru reprize, intotdeauna pe stomacul gol. Eficienta tratamentului creste mult daca se trece la o dieta adecvata, saraca in grasimi si bogata in fructe si legume proaspete.
Tuse si tuse convulsiva - se ia un varf de cutit de pulbere de vasc, se tine sub limba un sfert de ora, apoi se inghite cu jumatate de cana de ceai fierbinte de busuioc, maghiran sau cimbrisor. Se repeta tratamentul de maximum patru ori pe zi.
Epilepsie - se fac cure de sase saptamani cu vasc luat sub forma de macerat: doua cani pe zi, dimineata si seara. La copiii intre 3-10 ani se va reduce doza la o treime, iar la cei intre 10-14 ani se va reduce la jumatate. In popor, maceratia se facea in apa sfintita.
Nervozitate, isterie - tratamentul clasic este cu pulbere: se ia un varf de cutit de pulbere, de patru ori pe zi, cu apa. Tratamentul popular este mai interesant: criza de nervi se potoleste cu o ceapa (iute, nu de apa) taiata in doua. Ne apropiem narile de mijlocul proaspat despicat al cepei, inchidem ochii si inspiram cu putere! Aceasta ne calmeaza instantaneu pentru vreo cateva minute. In acest timp, se ia o frunzulita de vasc (probabil de aceea exista obiceiul ca ramura de vasc uscat, cules iarna, sa fie pastrat tot timpul anului la indemana, in tinda sau in bucatarie) si se mesteca foarte bine, tacticos, iar apoi se inghite. Reusita tratamentului este garantata.
Astm (inclusiv astm convulsiv) - in jumatate de borcan de miere lichida se pun patru linguri de pulbere de vasc fin macinata si cernuta, 10-20 de picaturi de ulei volatil de cimbru, 30 de picaturi de ulei volatil de menta si se amesteca foarte bine. Se ia cate o lingurita de patru ori pe zi, timp de minimum o luna.
Sterilitate sau impotenta asociata cu hipertensiune - se ia vasc plamadit in rachiu sau alcool: o lingura in 100 ml de ceai de paducel - fructe, de doua ori pe zi, inainte de masa. Tratamentul se face minimum trei luni.
Tulburari de menopauza - se combina in proportii egale pulbere de vasc, talpa-gastei, cretisoara si sunatoare: se ia de trei ori pe zi cate o lingurita rasa din aceasta combinatie de pulberi, cu putina apa.
Adjuvant in hemoragie si accident vasculat, mai ales la varstnici - se face o cura de doua saptamani cu un varf de cutit de pulbere de vasc, de trei ori pe zi. In paralel, este bine sa se faca si un tratament cu tinctura de ginkgo biloba, sa se bea ceai de rozmarin in loc de apa, sa se consume cantitati mari de linte, hrisca, soia (boabe sau germeni), polen de albine (daca este suportat de ficat).
Imunitate scazuta - se face saptamanal o clisma cu jumatate de litru de apa, in care au fost macerate (8-10 ore) doua lingurite rase de vasc, doua lingurite de seminte de in, doua lingurite de musetel. Apa va fi tinuta in colon timp de 15 minute, inainte de a fi evacuata.
Leucoree - in apa in care se fac spalaturi cu irigatorul se pun doua linguri de vasc, se lasa la macerat de seara pana dimineata, apoi se filtreaza. Nu se pune deloc sapun si nici o alta substanta (bicarbonat, ceaiuri). Pentru o mai mare eficienta, se poate face inainte o spalatura scurta, clasica, o ora mai tarziu facandu-se si spalatura cu vasc. Extractul de vasc se tine cat mai mult in vagin (minimum 10-15 minute). Se poate folosi si apa de vasc proaspat: se taie marunt o mana de frunze proaspete si se lasa la macerat intr-un vas acoperit 8 ore, intr-un loc caldut (25-35C), dupa care se filtreaza.

Vascul si cancerul

Problema aceasta a fost dezbatuta pe larg in revista "Formula AS". Asa cum am vazut, tratamentul cancerului cu vasc nu se face pe cale orala, ci prin injectarea unui extract, cu dublu efect: pe de o parte "mareste" de cateva ori activitatea imunitara, ceea ce duce la fagocitarea (mancarea) rapida a tumorii, urmata de resorbtia ei (evident, nu toate tumorile reactioneaza la fel de prompt la acest tratament, rezultatele depinzand mult si de starea generala a pacientului, dar si de calitatea extractului injectabil); pe de alta parte, vascul are o actiune toxica pentru celulele canceroase, fiind un fel de otrava rapida care contribuie la distrugerea lor. In Romania, tratamentul anticancer cu vasc (Isorel) se face la cabinetul d-lui dr. Eduard Togoreanu din Campina, tel. 092/70.73.06.





Monica

anis spune:

Parerea mea e ca naprasnicul e mult mai bun decat vascul!



AniS

denisa73 spune:

Multumesc mult, Monica!

Monica-Elena spune:

Denisa poti sa iei tinctura de vasc si capsule de naprasnic in acelasi timp. Eu asa iau de 2 luni si este OK.


Monica