se cumintesc pe masura ce cresc sau din contra?:)
hehe, o sa-mi ziceti "draga mea nu mai visa" ca vin dintisorii, apoi cand umbla trag totul dupa ei si gata linistea.
stiu, stiu si totusi pe la 3 luni aveam un copilash super cumintel care gangurea si se juca ...acuma e o fetitza super super dulce, istetzica, ff energica, zambitoare si care totusi are crize de plans inexplicabile(fiind sanatoasa) mai ales inainte de nani,se plictiseste repede de orice jucarie si vrea numai in brate(desi avand pb cu coloana m-am straduit din rasputeri sa n-o invat asa...)
e un copil extraordinar dar cateodata ma gandesc daca nu am gresit cu ceva sau daca e pur si simplu o etapa, poate vrea numai in fundic, poate ii cresc dintishorii , poate...
gata, v-am impuiat capul dar eu de cate ori am avut ceva ce m-a framantat am venit la voi si am gasit prietenie si intelegere.
deci, cum se transforma copii pe masura ce cresc?
va pupam
cristiana si bb Theodora Alexia
http://photos.yahoo.com/thea_alexia
Raspunsuri
Mitzi spune:
Ioana mea a fost un copil minunat. A ras tot timpul, a plans putin si la tonalitati decente, nu s-a tavalit pe jos, a dormit bine de la inceput. Cand, la doua luni, in urma vaccinului, a plans si ea mai tare m-am speriat ca nu stiu ce pentru ca habar n-aveam ca poate sa planga asa.
Cu timpul insa, si cred ca asta vroiai sa auzi, toate cele s-au schimbat. Ioana nu e un copil rau dar face si ea prostioare, se incapataneaza cateodata de-ti vine sa-ti iei campii, cand e obosita incepe si plange fara motiv...
lexi spune:
din contra.
Pe masura ce cresc, li se deschid alte si alte orizonturi de explorat, iar curiozitatea e in crestere direct proportionala cu inaintarea lor in varsta si invers proportionala cu linistea noastra. Insa e si ceva bun in toate astea, chit ca se maresc cheltuielile mamei la capitolul vopsea de par, dar din aia care sa acopere cel mai bine albul. :-)
As avea tone de scris si uite ca nu gasesc nici macar cateva grame de povestire ca sa-ti raspund la intrebare, de care ma simt de-a dreptul coplesita, pentru ca navalesc o gramada de exemple in cap, iar eu nu stiu pe care sa-l aleg.
alycia spune:
Heeeei Carrie, cum cresc gata cu linistea daca ai avut-o pana atunci!
Li se dezvolta personalitatea...intervine NU VREAU, si alte cele asa ca fato darga nu fi trista dar nu astepa cumintenie ci doar giumbuslucuri, pozne si alte cele...care fac viata asa de apetisanta si plina de satisfactii si...fire de par alb in cap!
Multă sănătate și toate cele bune.Să creșteți mari!Dacă dragoste nu e nimic nu e!
http://community.webshots.com/user/penciu
Cricor spune:
Si eu ma intrebam / speram acelasi lucru.
Deci, sa nu mai sper cu n-am la ce! Nu stiu cati ani are fetita ta, al meu are doi si sper sa ajunga la trei inainte s-o iau eu razna. Astia aici numesc varsta asta "terrible two" - mare adevar!!!
Corina
otau spune:
Pana incep sa mearga e OK. Asezi copilul in patut si sta cuminte, chiar daca se mai invarte el pe o parte si pe alta. Dupa ce a inceput sa mearga se schimba datele problemei: exploreaza tot. Eu imi amintesc ca aveam usile de la dulapuri legate cu elastic, video-ul, casetofonul si altele si-au gasit locul cat mai sus pentru ca deja le butona cu o deosebita placere. Ghivecele cu flori de camera erau maracate de cate ceva astfel ca "inamicul" sa nu poata trece, ca avea "pofte" si la pamant de flori si frunze.
A inceput apoi perioada de mers de manuta prin parc. In sfarsit scapasem de carut. Baga carutul in lift, scoate-l, offf!, groaznic, ba am mai si ramas odata in lift (noroc cu portarul blocului care a reusit sa faca ceva si sa porneasca liftul). Dar greutatile nu au luat sfarsit aici pentru ca a inceput perioada de mers inapoi. Cum? Simplu! Eu o luam inainte el inapoi, eu inapoi el inainte, eu la dreapta el la stanga si tot asa. Nu dorea sub nici o forma sa mergem in aceeasi directie. Eu, mama ascultatoare, incercam sa-i indeplinesc dorinta dar cum o luam in directia dorita de el, brusc isi schimba intentia si tot asa. Asta s-a intamplat pana pe la 2 ani si un pic. Apoi incet-incet ne-am cumintit,dar au inceput altele. Devenise bataus. A trecut si asta, si acum la 5 ani si 3 luni suntem un baietel cumintel, dar au inceput problemele cu temele de la gradinita. Se enerveaza ca nu-i ies liniutele si punctele si ce mai are el de facut asa cum trebuie si mazgaleste caietul etc.
Pana la urma am ajuns la concluzia ca este adevarata vorba: "copii mici griji mici copii mari griji mari"
Aurora
ponicid spune:
Cristina, inarmeaza-te cu rabdare ca te asteapta vremuri grele. Incepand cam de la varsta de 6 luni copilul nu mai este ceea ce a fost. Incepe sa se ridice, vrea sa stea din ce in ce mai mult ridicat in picioare, te foloseste ca pe o trambulina pentru a ajunge la obiecte, devine curios, vrea sa exploreze si toate astea in conditiile in care nici in fund nu sta bine. Devin nervosi din cauza neputintei iar cand sunt obositi intra intr-o agitatie de te si sperie pana te prinzi ce au. Cand merg zici ca mai scapi de chin dar incep sa isi afirme personalitatea. In jur de 2 ani spun NU la orice si trebuie sa stai cu ocii pe ei ca pe butelie pentru ca vor sa se catere, sa traga, sa urce scari in conditiile in care cad si pe drum, drept. Cam pe la 4 ani devin ei mai intelepti un pic.
Daniela, mamica de Ana-Maria
cl spune:
Da, asa spun si eu, rabdarea este esentiala. Ei vor sa cunoasca si sa exploreze lumea. Pot spune ca Alex m-a invatat ce inseamna rabdarea. Cu timpul, inteleg si ei de ce este bine sa faci sau nu ceva. Si cand spui ca scapi de niste probleme, apar altele. Nici mie nu-mi vine sa cred cum s-a schimbat comportamentul lui Alex(4 ani si 10 luni) in ultimile luni, cred ca incepe sa se mai maturizeze si el. Si, ca si baietelul Aurorei, are si Alex necazuri cu gradinita: cu liniutele si "iar ma pun aia sa dau gauri cu acul!". Dar sunt asa de scumpi, curand o sa privim in urma cu nostalgie.
Claudia
korinna spune:
hihi..Cris..ce ai??Unde ai vazut tu sa se cuminteasca...mai rau draga mea...
Tu ai uitat ce-ti pove de Mihai???!!!
Asta e caracterul lui THea....asa ca e in continua dezvoltare.....tot pe latura asta...
Uite Stefu..e cumintel..ca asa-i felul lui..da las ca ma dispera Mihai destul.Pupici..mi-e dor savb..sa vad cum fac poate te sun in week-end.
Si pup-o pe frumoasa de THea.
Salutari lui Mihai!
KORINNA mamika x 2
carrie spune:
hihi, am inteles sa traiti.eu am o bomba de energie in casa asa ca ...sanatosi sa fie si noi sa avem putere:)
multumesc de incurajari
cristiana si bb Theodora Alexia
http://photos.yahoo.com/thea_alexia