in genunchi din nou...

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns tora97 spune:

buburutza, tatal teodorei este genul care o cauta cind isi aminteste de ea... trec luni si luni pina sa i dea un telefon macar. pe de alta parte, Thea sufera ff mult de lipsa unui tata, inca de acum 2 ani ma ruga sa i gasesc un tata "unde sa l gasesc puiule", "nu ciu, pe stada, in autobuz"... eu m am straduit din toate puterile sa nu i dau sperante desarte, astfel incit nu a cunoscut pe nici unul din cei cu care as fi putut avea o relatie... suferea atit de mult dupa tatal ei, incit la un moment dat i a spus bunica sii "am sa merg la iata ma sa i cer iertare tatalui meu, ca sigur este suparat pe mine de nu ma mai cauta" , apoi, incercind sa vorbesc cu ea despre acest subiect se eschiva. la intrebarea mea de ce nu vrea sa vorbim imi raspunde cu durere palpabila, ca un om mare: "poate daca nu vobesc o sa uit" mi s a frint inima... se considera un copil parasit.. numai pt ca tatal sau nu i dadea nici un semn. am incercat sa vorbesc cu el (tatal natural) macar un telefon pe saptamina sa i dea, aiurea, ti ai gasit...

de asta sufar! intr un fel ma simt responsabila pentru suferinta ei ce va sa vina, caci in mod sigur va suferi. a intrebat de omul asta si aseara si azi diineata si tot ea i a gasit scuza vis a vis de disparitia lui "l a timis sefu lui in misiune"

ce pot fetelor sa fac.. eu traiesc prin ea... fara ea sint un nimic... o iubesc mai presus de cer... poate, nu, sigur si de asta incerc sa nu o fac sa sufere, sa aibe complexe, caci se va invinovati pe sine insasi de aceasta lasitate a lui, se va considera iar parasita... chiar daca ma are pe mine

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tinatache spune:

am citit si eu ce scrii pe pagina ta despre micuta si m-a impresionat tare mult! Imi pare rau ca tb sa treceti din nou prin asa ceva, chiar ca nu meritati!
Am citit aici decurand o poveste a unei mamici care toata viata ei a "fabricat" un tatic in Germania pt copilul ei, un tatic care ii trimitea cadouri, felicitari, era prezent prin cate "ceva" la fiecare moment important din viata copilului. ea a facut asta pt ca lumea sa nu zica ca e copil din flori.
Acuma, sa nu te superi daca e o idee proasta, poti sa razi daca ti se pare de-a dreptul amuzanta, dar sa nu te superi: eu i-as lua 1 data pe luna sau mai des, sau mai rar, nu stiu cand, cate un "ceva", care sa fie de la tati al ei, macar asa sa stie ca tati nu e suparat pe ea. Macar sa nu mai sufere din cauza lui. Cu siguranta cand va creste te va intelege, acum e doar un sufletel micut care nu intelege ce tot fac astia maturii de tot incurca itele.
Mult curaj, tora!

Cristina, mamica cu burtica

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Sinaia spune:

Imi pare rau, imi pare rau pentru cea mica, tu esti fata mare, trecuta prin viata si stii cum sa iei lucrurile dar cea mica...
Sincer sa fiu, cind vad un copil trist mi se rupe inima si nici Pol Pot, nici hitler nici stalin , nici un alt criminal singeros nu mi-ar ajunge nici pin' la glezna daca as avea mina libera sa ma ocup de cei ce fac sa sufere un copil...
Imi pare rau pentru ea, nici nu-ti inchipui cit. Poate ar fi bine sa-i spui ca nenea ala era de fapt un bou si sa nu-si faca probleme ca mamica ei e destul de tare ca sa faca si tot ce ar fi vrut ea sa faca un tatic!!!
problema nu e ca n-a dat telefon sau explicatii, asta tine de fiecare, problema e ca s-a jucat cu sentimentele celei mici si asta nu e de iertat...
ce misiune secreta??? asta-i in filmele sovietice cu spioni...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lorelei_19 spune:

Imi pare asa de rau pentru tine, Tora... imi dau seama cum te simti, tradata, inselata, terminata. Sa stii insa ca poate e mai bine asa. Daca ti-o facea asta mai tarziu, cand fata s-ar fi atasat din toata inima de el, cand ar fi durut-o la infinit una ca asta? eu in locul tau i-as spune micutzei despre el ca e in misiune in alta tara o perioada lunga si de fiecare data cand aduce vorba despre el, as schimba-o cu o povestioara, etc... Cu timpul o sa-l uite...
Sper sa-ti dea Dumnezeu puterea sa depasesti toate astea si sa-ti gasesti barbatul care sa te iubeasca pe tine si pe fetita ta!
Lorelei

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns buburutza spune:

"iubeste ti existenta ta monotona si ai grija ce ti doresti.. se poate indeplini si sa te dai apoi cu capul de pereti.

eu am avut o experienta absolut neplacuta, in urma careia am cerut Celui de Sus : da mi existenta mea, aia plictisitoare, in care nu se intimpla nimic inapoi.. si promit sa nu ma mai pling niciodata de ea." ACESTE AU FOST VORBELE TALE TORA....

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns JuliaGrace spune:

Draga Tora, imi pare foarte rau de ceea ce s-a intimplat cu voi...e ingrozitor si cred ca asta e teama cea mai mare pentru oricare dintre noi... daca se v-a intimpla data viitoare la fel? Sint alturi de tine si de fetita ta cu toate gindurile.
Un singur lucru incearca daca poti... dac se intoarce la tine peste 'o vreme' cu o oarecare scuza ( cum majoritatea barbatilor gasesc), ai puterea si nu-l accepta din nou in viata ta. Incearca sa te focalizezi pe fetita ta.

Mult curaj si putere sa treceti peste toate necazurile.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tora97 spune:

sint si le sustin... buburutza

nu eu am dat iama in viata lui, nu eu l am chemat... el a intrat, oarecum cu fortza, el s a instalat la mine si in viata mea, inciuda protestelor mele (e, drept nu foarte ferme)... asta este unul din lucrurile care ma deranjeaza: nu i am cerut nimic, nu l am chemat.. intr un fel am vrut sa l ajut, trecea printr un divortz

cit despre existenta mea plictisitoare, imi era/este bine acolo, in ea.. eram eu cu mine si cu micutza si asta imi ajungea, este ca un turn de fildesh... nu intra nimic.. si nimeni.. pina intr o zi...

apoi, acum sint suparata pe mine... trebuia sa mi impun punctul de vedere cu mai multa forta.. trebuia...

va voi scrie o poezie, o stiu de cind eram mica si nu stiu a cui este, dar al naibii de bine mi se potriveste uneori

Minunea unui piersic inflorit,
Sau vintul cu miros primavaratec
In inima mi inchis au rascolit
Dorinta crud-a dorului zanatec..

Ti-as aminti de dragoste, de flori
Dar rid, jucind in glas un pumn de glume
Si imi ascund privirile anume
Cu straluciri de lacrimi uneori..

Draga nu-ti sint...
Poate-i mai bine-asa
Sa nu simti dorul meu in preajma ta.
Ma arde uneori, imi este greu
Si ca strabunii-n codru-as blestema


Am fugit de dragoste, dar ea m-a-nvins... mi-a pus talpa pe grumaz si m-a silit sa ingenunchez... m-a impins cu botul in tzarina... mi-a calcat inima-n picioare... Si vin sa va intreb, cum sa mai am curajul sa iubesc din nou?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Danna spune:

Asemenea momente din viata sunt foarte grele pentru oricine, mai ales atunci cand simti ca ti-ai gasit fericirea. Daca acest barbat nu a avut simtul raspunderii si puterea sa raspunda apelurilor tale, sa te priveasca in ochi si sa iti spuna care sunt motivele pentru care prefera despartirea, Tora draga, eu cred ca nu merita sa suferi pentru el.
Urat din partea lui ca s-a jucat cu sentimentele tale, cu increderea acordata de tine si mi se pare ingrozitor sa te joci cu un suflet candid si fragil de copil. Tu iti cunosti foarte bine fetita si cred ca vei gasi o cale sa ii explici de ce acest om, a fugit ca un las de langa voi.
Sunt convinsa ca tu esti o femeie puternica si ca vei reusi sa treci peste aceasta lovitura a vietii. Fii alaturi de micuta ta, daruieste-i dragostea si caldura ta.
Nu uita ca si maiine este o zi si nu poti stii ce iti va oferi viata.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mmihaela spune:

Hai sa ne-ntalnim!
Nu la discutii, la o joaca. Tu trebuie sa uiti, micutza ta la fel. Daca nu weekendu' asta, cel viitor!
Pupicei, si ai grija de tine si de Thea.
Miha

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tora97 spune:

multumesc, cu draga inima... mai ales ca simbata ar cam fi ziua mea de nastere... cica fac 35, da am mintea de 16....

Mergi la inceput