somn dependent de suzeta - sfaturi

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

somn dependent de suzeta - sfaturi | Autor: tuchi

Si cit as fi vrut sa nu-i dau suzeta sau sa o refuze...... dar n-a fost sa fie!
Problema e ca in ultimul timp am observat ca ziua doarme mult mai bine si sigur mai mult timp daca il las pe puiul meu de 6 luni cu ea in gura . Asta ma enerveaza la culme pt ca eu tot incerc sa reduc timpul de folosire si nu-mi iese deloc.
Citeodata am senzatia ca e efectiv dependent de "suzi- femeia fatala", fac si haz de necaz ca altfel...

Voi ati patit la fel? Si daca da, cum ati procedat?

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Pag. 2

mirela.mustaciosu spune:

Tudor era dependent de tzitzi - mi s-a recomandat sa-l alaptez la cerere si asa am ajuns sa-i dau sa suga din ora in ora. Doar ca plangea tot timpul, incepuse sa ceara sa suga (a se citi incepuse sa planga pana se invinetea) tot timpul. Asa ca am optat pentru suzeta si am rarit mesele la o ora si jumatate. A fost dependent de suzeta pana la 6 luni dupa care a inceput s-o refuze. Nu am depistat niciodata de ce a renuntat singur la suzeta, chiar am suferit din cauza asta, pentru ca la varsta aia inca nu era intarcat si noaptea m-am cam chinuit. Sugea de 3 ori de la ora la care il bagam in pat pana dimineata, in conditiile in care, avand in vedere ca lua in greutate mai mult decat suficient si deja incepusem diversificarea alimentatiei, puteam sa renuntam fara probleme la mesele de peste noapte. Nu stiu daca e cazul sa-ti faci probleme inca. E posibil sa renunte singur la suzeta la un moment dat. E inca mic, are voie. Ai incercat sa-i dai un biberon cu ceai in somn, cand se foieste si e momentul sa-i dai suzeta? Dupa ce l-am intarcat, asa am scapat de trezitul din somn noaptea cand se facea ora sa suga. A acceptat imediat ceaiul si pare multumit asa.

crissy spune:

da, am patit. nu procedez in nici un fel - ma bucur ca macar asa doarme...

foto: http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=crissy

lilach spune:

Andra si Andrei au refuzat suzeta...Laura insa a folosit-o doar inainte de culcare...dupa ce adormea o scotea cu limbuta.
La 1 an nu a mai vrut-o...a trecut de atunci 1 an si citeva zile

"Un sfirsit e un inceput..."

ella& laura,andrei,andra

Milia spune:

Nu te speria, si eu credeam ca-mi va fi greu sa-l dezobisnuiesc, dar n-a fost deloc asa... Oricum nu exista adulti sau adolescenti dependenti de suzeta, asa ca tuturor le "trece"!

Baiatul meu a refuzat cu indarjire suzeta la inceput. Nu ca eu as fi vrut musai sa i-o bag in gura, dar macar noaptea, sa mai pun si eu geana pe geana... Cand a inceput s-o accepte nu i-o dadeam decat noaptea, cand incepea sa planga in somn. Se linistea si adormea imediat. Ziua nu i-o dadeam aproape deloc. Dupa ce a implinit un an, am hotarat ca s-a terminat cu suzeta si am folosit-o din ce in ce mai rar. Mi-a fost greu, pentru ca noaptea, in loc sa-i bag suzeta in gura si gata, trebuia sa ma scol sa-l linistesc. Dar hotarasem ca nu i-o mai dau si asa a ramas. Nu cred ca plangea fiindca era dependent de suzeta, asa plang majoritatea copiilor in timpul noptii (din motive numai de ei stiute). Si a plans noaptea pana pe la doi ani, dar suzeta nu i-am mai dat-o.

Stai linistita, ca se va rezolva. E mai bine totusi decat sa-si suga degetelul, la varsta asta oricum ar "roade" ceva. Mai lasa-l pana pe la un an, apoi scoate-i-o treptat, asa ca sa nici nu-si dea seama. Dar eu totusi nu i-as da-o ziua. Ziua lasa-l sa mai si planga, si sa inteleaga ca nu totul se face cum vrea el.

Cary spune:

Si Axel tine la suzeta.
El o tine intr-o anumita pozitie,deoarece il mananca gingia de la dintisor,dar cand vad ca a adormit profund i-o trag din gura si nu protesteaza,doarme mai departe.
De multe ori vede ca-l incomodeaza,ca doarme pe burta si o scoate singur.

romana spune:

Lasa-l sa adoarma cu ea si dupa 5 min. scoate-o afara si in acest mod nu vor fi urmari neplacut.

Cu drag Romana

Marina spune:

traiasca suzeta! ce aveti cu ea?
Maria o foloseste strict sa adoarma dar in ultima vreme isi aduce aminte cu greu de ea (are 10 luni). Iar la 7 dimineata cand eu am chef sa o fortez sa doarma mi-o scuipa de nu ma vad!

marina

Simonna spune:

Radu avea citeva saptamini, noi o colectie intreaga de suzete: toate marimile, modelele, materialele, culorile, doar-doar accepta una, oricare, si dezvoltam cu succes ritualul: uite-suzi-vine-somnul-nu-mai-urla-dragul-mamii-cind-te-las-din-brate! Odrasla: nu si nu!
Pina in ziua cind ne-am prins ca tetina de la biberon e meseriasa, poti s-o sugi, poti s-o molfai, poti sa faci si muzica daca te concentrezi! Asa ca tetina s-a transformat in suzeta, era o tetina de-aia vad prin pozele de cind eram eu mica, sa mor daca stiu de unde o aveam, dar era infecta. Asa ca toate bunicile de prin parc imi aduceau suzete: "Doamna, daca n-aveti bani, o are fiica-mea/fiu-meu pe asta, uitati, e nefolosita, e in tipla". Degeaba explicam eu ca am colectie acasa, ele insistau, asa ca ne-am imbogatit colectia de suzete in timp ce Radu isi molfaia, cu spor, tetina.
Sa fi avut odrasla mea vreo 4-5 luni cind am vazut, in piata, o suzete chinezeasca, ordinara, cred ca stiti de ce vorbesc, cu tetina de cauciuc si lant de plastic colorat, floricica aia care sta pe gurita era, de preferinta, intr-o culoare cit mai contra culorii lantului. Na, de-asta n-am incercat, mi-am zis, hai si-om vedea! Si i-a placut, sa mor, a scuipat vechea tetina cit colo! Am fugit inapoi la piata, am cumparat toate suzetele aleia, nu-i venea sa creada, ca de-alea nu cumpara nimeni, m-a si intrebat daca sesizez Protectia Consumatorului, ca nu-si putea imagina ce fac cu atitea suzete!
Am bagat o avere in suzetele alea :) se stricau intr-o viteza ametitoare, Radu le recicla, la un moment dat dormea cu o suzeta in gura si cite una in fiecare mina, daca nu le avea e toate trei la culcare era scandal! Dar a meritat, vedea suzetele si-l apuca somnul!
Am trecut prin toate perioadele: of, ce miracol, uite, a adormit singur, cu suzi! / Of, la naiba, sta non-stop cu suzeta in gura / ascuns suzetele si balamucul de rigoare / copil maricel si hi-hi-hi, nu ti-e rusine, se uita lumea la tine, caraghiosule! / mami, te rog eu sa-mi dai suzetele de cind e limba mare la doi si pina la sase ca sa vezi ce cuminte sint dupa aia... Ca sa nu spun ca am emigrat cu o punga de suzete de-alea pacatoase la mine, de cite ori refaceam lista cu ce TREBUIE sa luam cind plecam, ele erau in frunte, puteam sa ne intoarcem din drum daca le uitam acasa!
Adevarul e ca incepea sa ma enerveze si pe mine, plodul avea un metru inaltime si defila peste tot cu suzetele lui, parca erau frati siamezi! Dar se si ducea la culcare, venea dupa mine spre dormitorul lui cind scoteam obiectele de pe unde erau ascunse peste zi ca soriceii dupa vrajitorul ala cu fluierul!
Intr-o seara, si-a gasit suzetele de pe unde erau ascunse, a bagat una in gura triumfator, pe celelalte le-a strins in pumnisori, eu l-am certat iar el, intr-un elan de dragoste pentru suzici, le-a ascuns de mine, il auzeam cum bombane din sufragerie :"Uite, suzicile mele iubite, va pun eu bine, nu va gaseste mami sa va ascunda!", ceva de genul asta. Urit a fost la culcare cind, stupoare - stupoare, nu-si aducea aminte unde le-a pus :))
Era vineri seara. L-am dus cu presul, i-am promis luna de pe cer, i-am spus chiar si un supliment de poveste, iar eu nu spun suplimente ca altfel ne prinde dimineata cu "MAmi, numai una, mica-mica, scurta-scurta sa-mi mai spui!" si a adormit. Tati si cu mine am intors sufrageria cu fundul in sus, cu gindul sa le gasim si sa le facem vint, inainte sa le depisteze el, din greseala. Nici urma de blestematele alea de suzici. Am lasat-o balta, le-om gasi miine dimineata.
Copilul Atomic a facut ochi in zori de zi, nici n-a pomenit uriteniile alea de suzici, noi am sperat ca-i trece subit.. Da' de unde! Era la masa, concentrat la ceva desene animate, noi vorbeam pe balcon. "Iu-hu!!!!", a razbit pina la noi strigatul de lupta al Mostenitorului. N-am spart cana de cafea pe care o aveam in mina, dar nici mult n-a lipsit. Ne-am ingramadit amindoi spre sufragerie, de unde racnetele victorioase continuau sa se auda. Am ajuns la timp sa-l vedem pe el ingenuncheat linga o comoda unde tati avea cartile lui, smulgindu-le de la loc, scotocind in spate. Urmatorul lucru pe care l-am vazut a fost un zimbet de la o ureche la cealalta, impodobit cu minunea de suzi.
Am oftat, ne-am intors pe balcon, sa ne terminam cafelele, el s-a intors la desenele lui.
A venit si zapada, a venit si bradul, cu globulete, stelute, artificii... Mosul, dragutul de el, tare-l mai iubesc!, a venit cind noi ne imbracam, in dormitor, la tol festiv, sa-l primim. Am auzit doar usa de la intrare cum s-a inchis dupa el. Radu a navalit afara din camera, cu nadragii tiris dupa el si tricoul in cap, s-a izbit de usa, a tras de tricou, sa intre o data pe git, ca altfel nu vede ce cadouri sint acolo, sub brad.
Tati il astepta solemn, ca la biserica :), linga brad. Si cuvintele au picat ca toporul: "Mosul a adus cadourile si a plecat cu suzetele! A zis ca poti sa te joci cu cadourile daca n-o sa mai ceri suzicile de-acum!" Copilul Atomic a cumpanit pret de o clipa, dupa care l-a ocolit pe tati si, luindu-si avint spre cutiile lucitoare, ne-a imbirligat: "Ah, si-asa erau cam rupte si cam urite, mai bine ca le-a luat!"
Avea trei ani si jumatate. Nu intreaba de suzici niciodata. Numai eu, in accese de nostalgie materna, mai scotocesc din cind in cind in debara, rotesc in miini stocul adus din Romania si ramas nefolosit si-mi aduc aminte cum era puiul meu cit o franzela de mare si cum mai molfaia tetina aia...
Cu mare drag,
Simona