despre dragostea fata de puii nostri
Raspunsuri - Pagina 2
Kiara spune:
tora, sa srtii ca si mama mea e genul mai rece, care nu-si arata prea usor sentimentele (cel putin fata de mine, si recunosc ca si eu fata de ea), dar fata de fetita mea e total schimbata, at fi in stare sa faca orice pentru ea. O pupa si o strange in brate si ii zice iubita mea. Banuiesc ca vrea sa retraiasca momentele cand eram si noi mici ca fetita mea. Aasa a fost si cu ceilalti nepoti, iar acum, cand ei au crescut parca nu mai e asa de lipicioasa cum este cu fetita mea. Banuiesc ca acelasi lucru se va intampla si cu fetiota mea, cand va creste va aborda genul mai rece/serios si nu o va mai pupa atata. Dar asa este mama mea si nu incerc s-o condamn sau s-o justific. Fiecare isi exprima sentimentele in mod diferit!
Mitzi spune:
Depinde de felul tau de a fi...Eu sunt, ca si constructie, putin mai rece. Nu ma pot pisici pe langa ea, nu ma pot maimutari atat cat ar vrea ea. Sincer, in fiecare noapte o sarut in somn si nu odata plang de..dragul ei, imi dau lacrimile privind-o si plang. O imbratises atunci cand imi sare in brate, o alint atunci cand se loveste, o ciupesc de fundulet atunci cand ma priceste ghidus dar nu-i spun de o mie de ori ca o iubesc si nici nu alerg dupa ea pentru imbratisari.
Sotul meu este....invers. O pupa si ii cere "plata" in pupici pentru fiecare serviciu pe care i-l face. O sufoca in dragoste si cu dragoste. Am vazut-o de vreo doua ori respingandu-l. Cu blandete, dar se vedea clar ca o sacaie...
Deci depinde de cum esti si de cum e si copilul..
Tango spune:
Am o printesa de 9 saptamani care doarme ziua la mine in brate si noaptea intre noi. Ziua, cat doarme, ii pup manutele intr-una si-i spun ca o iubesc, ca este comoara mea si darul meu de la Dumnezeu. Cand se trezeste iar pupaceli dar de data asta pe burtica si pe picioruse si pe urechiuse...iar noaptea o tin numai lipita de mine si adorm dandu-i pupici mici pe capsor. Cand suge alta portie de declaratii...parca nici nu-mi ajung 24 de ore sa-i spun ce inseamna pentru mine.
http://community.webshots.com/user/tangorezu
bubi spune:
vorba vilmei, multe ar fi de spus la subect!
A propos de stilul a l'americaine, daca putem sa-i spunem asa, dupa ce a fost mama in state la niste prieteni buni a venit hotarata acasa, ca acolo nu e de ramas: oamenii aia atata lucrau, ca isi vedeau copila inainte de culcare si atata apucau sa spuna: I love you, honey! good night, honey! Nu stiu daca asta ai vrut sa spui, tora,dar mama cu asta a ramas, ca din cauza lipsei de timp, li se spune "I love you" de cate ori apuca, dar atat!-nu mai au timp de altceva.
In alta ordine de idei, cred ca trebuie sa comunicam, sa interactionam, sa spunem ce gandim si ce simtim! Asa ca DA, imi comunic si arat iubirea copilului meu, dar fara exagerari patetice.
Te iubesc, Mara!
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=bubi
iubibubi spune:
apropos de "sistemul american", parerea mea este ca tine mai mult de... "procedura" - asa scrie la carte, asa trebuie facut. scrie sa le spuna de 7 ori pe zi i love you, de 7 ori pe zi "trebuie" sa le spuna. chit ca exista si momente cand le-ar veni mai degraba o altfel de "alintatura". sper sa nu jignesc pe nimeni, dar, din ce-am observat eu la ei, boala asta cu "procedura" chiar exista. si zau ca uneori, cand ii aud spunandu-le i love you, suna a... gol ("leave that box on the shelf, honey, mama loves you very much - ?!?!). sau poate pt. ca le-a intrat in limbajul zilnic, acel i love you isi pierde din valoare. sau poate gresesc...
eu sunt de parere ca dragalaseniile, pupicii sau imbratisarile nu au de ce sa duca la "cornite". ele "cresc" din alte cauze: nu le spunem cand si ca au gresit, ii invatam ca totul li se cuvine si e dreptul lor sa-l primeasca de-a gata etc.
andreiusu' meu este un bb foarte afectuos si dornic de afectiune. se joaca el ce se joaca singurel si pe urma vine la mine, in 4 labutze, repede, repede, se tine de fotoliul de la calculator (unde mami sta si scrie la forum), se ridica in picioruse, intinde manutele spre mine si spune ma-ma-ma-ma, "cersind" sa-l iau in brate. acum eu imi dau seama foarte bine ca el nu stie ce-i aia "mama" cu adevarat si ca e doar limbajul lui de 8 luni si trei sferturi, dar ma topesc de tot. si-l iau mereu in brate, chiar daca mi-o "cere" de 87 de ori pe zi. mai nou ii spun "koala" pt. ca se agata de mine si se lipeste srans, strans, precum ursuletul de mamica lui, si ramane asa minute bune. si-l strang si eu in brate, si-i spun o mie si una de alintaturi si combinatii de alintaturi, si-l pup peste tot, si incepem sa ne invartim prin camera, si incep sa-i cant, si, si, si. si pe urma il pun jos, la jucariile lui si apoi iar vine la mine peste 5 minute. si tot asa. si, va spun drept, nu mi-e teama defel c-o sa-l rasfat.
pupici.
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=iubibubi
ungureaa spune:
EU sint contra oricarei proceduri, cred ca depinde de caracterul fiecaruia, eu una sint foarte apropiata de fiul meu si asa au fost si parintii mei cu mine. Am crezut ca sint singura care pling de mult ce-l iubesc, dar vad ca nu numai eu reactionez asa...Trebuie sa ne ascultam inima si sa ne comportam normal cu puii nostri in functie de al nostru caracter ! Si trebuie sa fim sincere cu ei si cu noi insune !
Adina si 
Gabriel