copilul nu vrea sa manance,ce facem mamicilor?

Raspunsuri - Pagina 6

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns roli25 spune:

Mofturosul meu cel mic, care ajunsese sa traiasca cu aer...nu vroia nimic in afara de laptele de dimineata...a inceput sa manance foarte bine cand am inceput sa-i dau Propolis glicolic. E bun si pt imunizare in sezonul rece.

Roli mami de Andrei (16 ianuarie 2008) si Marc (9 iunie 2006)

www.flickr.com/photos/14037522@N04/sets/72157603790736786/" target="_blank">ANDREI
www.flickr.com/photos/14037522@N04/sets/72157603794082565/" target="_blank">MARC
www.flickr.com/photos/14037522@N04/2472556291/in/set-72157604930822343/" target="_blank">VACANTELE NOASTRE IN 4
BAIETII MEI IUBITI



Se zice ca doua lucruri sunt infinite pe lumea asta: universul si prostia umana. Īn privinta universului, eu īnca mai am unele īndoieli. (A.Einstein)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Roxxy80 spune:

Buna!

O sa va spun si eu povestea noastra, poate ajuta pe cineva. Matei al meu are 2 ani. Pana la 1 an si 4 luni era cel mai mare mancacios (mai putin in perioadele cand era racit sau ieseau dintisorii). La 1 an si 4 luni au inceput sa iasa caninii si au aparut problemele cu mancatul. Nu m-am ingrijorat pt ca ma gandeam ca aceste probleme vor disparea o data cu aparitia tuturor caninilor. Mentionez ca tot atunci eram gravida cu fetita mea. in casa se vorbea despre bebe mult, lui Matei i se povestea tot timpul, il puneam sa mangaie burta etc. Au aparut si caninii, dar problemele cu papa deveneau din ce in ce mai mari: incepuse sa refuze si mancarurile lui preferate. Cu vreo 3 luni inainte sa nasc sotul meu a fost restructurat si a inceput sa-si petreaca aproape tot timpul cu Matei. Mi imi era din ce in ce mai greu sa ma joc cu el sau sa ies in parc. ca sa scurtez, problema s-a agravat dupa ce am nascut. A avut o sapt in care a baut doar lapte (la 1 an si 10 luni e iesit din comun). In schimb, era din ce in ce mai activ, vesel, nu ai fi zis ca are ceva. I-am facut coprocultura si nu a iesit nimic, l-au vazut 3 pediatri si toti au spus ca e sanatos tun si ca problema e de ordin psihologic. Noi ne centram atentia mai mult pe el decat pe aia mica. Ma jucam mereu cu el, cand alaptam il chemam langa mine sa ne jucam, ii spuneam de n ori pe zi ca-l iubesc. Intre timp aruncam zeci de feluri de mancare. Ajunsesem sa ma bucur cand papa 2-3 lingurite la pranz (in conditiile in care la 9-10 luni manca un castron mare de mancare). Ciudat era ca nu scadea deloc in greutate, dar nici nu lua. La 2 ani are 13 kg si 90 de cm, adica este in grafic. Am incercat siropul Biocin (in urma caruia a papat mai bine cateva zile); Helmiflores (am dat preventiv pt Giardia, desi nu iesise la analiza) etc;
Sotul meu a inceput serviciul in urma cu 3 saptamani. Pot sa va spun ca in ziua respectiva Matei a inceput iar sa pape (adica sa pape la modul serios). Pediatra a tras concluzia ca problema lui era de ordin psihologic, si anume ca nu-si mai petrece timpul doar cu mine (cum era el obisnuit inainte) si fusese pasat mai mult sotului (care incerca sa ma ajute preluand el tot ce tinea de Matei: iesit afara, dormit etc). O data revenit la starea de dinainte (adica sa stea acasa numai cu mine, i-a revenit pofta de mancare. E posibil ca la inceput cauza sa fi fost dintisorii. Asta a fost povestea noastra cu happy end.

Mergi la inceput