Pot simti copilul la 10 saptamani ??!

anna-mama spune:

Giana, offf, te inteleg, dar trebuie sa fii puternica. Si eu am avut colul la fel de scurt inca de la inceputul sarcinii, doctora la care am fost sa fac ecografie mi-a zis sa fac cerclaj, in schimb doctorul care m-a urmarit a fost de parere ca e o trauma in plus, ca nu o sa facem decat daca este neaparat nevoie (ma urmarea constant). Si am mers la munca pana in luna a 9-a si la 4 luni de sarcina am facut si un traseu pe munte, si ajunsesem la termen si nu mai nasteam
Cred ca mai problematic e la tine stare uterului, cu asta trebuie sa ai grija! Cere parerea la 2 medici!
Eu iti doresc muuulta sananate si sa poti duce cu bine sarcina pana la capat!

Ana mamica de Luca-Vlad (09.02.2009)

Poze cu Vladut:
http://picasaweb.google.ro/annavladut

Ayla21 spune:

Offf Giana, imi pare tare rau ca ai de luat o decizie asa de grea. Dar bebe mic e al tau, depinde de tine, are nevoie de tine, tu esti toata lumea lui. Chiar daca va fi greu si sacrificul e mare, chiar daca va fi o sarcina mai grea si va trebui sa faci multe sacrificii... gandeste-te daca erai la prima sarcina, si era asa o sarcina cu probleme. Renuntai la sarcina doar pt ca ar fi fost os arcina grea? Eu am stat la prima sarcina in pat de la 24 de saptamani non-stop (cand am avut iminenta de avort cu dezlipire de placenta), cu perfuzii de 2 ori pe zi. Ma lasasera la un moment dat acasa din spital ca o luam razna, cu tratament, si de la pastile faceam palpitatii, IR mari, tensiune. Si iar mergeam la spital de 2 ori pe zi pt perfuzie. Apoi din sapt 28 numai si numai in spital, si la baie aveam voie foarte putin, ca nu reuseam altfel. La 31 de saptamani am nascut prematur, si acum Luana e bine. A fost o sarcina atat de grea, ca pt mine nasterea a fost floare la ureche cat m-am chinuit saptamanile alea de la 28 la 31, cu injectii, perfuzii, contractii tot timpul, de ma lasa fara aer... si teama, si rugaciunile, offf.
Ma dau cu capul de pereti la propriu imediat cand ma gandesc ca daca va fi la fel si acum.
Sa mai spun? Sotul meu e in spital de o luna jumate a facut al doilea avc, fug in stanga si in dreapta, daca nu clachez psihic, sunt epuizata fizic, si ma culc plangand, si ma trezesc a doua zi sa o iau de la capat. Si am un bebe de 8 luni legat de mine, si un copilas de 4,8 ani.
E drept ca nu am cezariana, si nu sunt riscuri care sa-mi puna viata in pericol. Cred ca asta e cea mai mare problema in cazul tau.
Nu stiu ce voi face daca va trebui sa stau in pat iar, nu stiu cine va mai avea grija si de mine. Eu sunt aia puternica acum, si asta ma oboseste cel mai mult, ca trebuie sa fiu puternica si pt ceilalti.
Dar eu am pierdut deja o viata, un copil...pt mine a fost copil, chiar daca atunci cand a murit avea doar 950g si poate unii l-ar numi altcumva. Pt mine, chiar si asa, atat cat va sta in puterile mele, viata merge inainte! TREBUIE!
Iarta-ma daca e nepotrivit ce am scris. As vrea sa te sustin mai mult, sincer! As vrea sa pot face ceva mai mult pt tine, mai mult decat un cuvant de consolare, un cuvant de incurajare...
Te pup!

Da-mi Doamne, forta de a indeplini tot ce sta in puterile mele, rabdarea de a indura ce depaseste puterile mele si discernamantul de a nu le confunda...
Iti multumesc Doamne pentru ceea ce am, dar si pentru ceea ce nu am, Tie Doamne Iti multumesc!
Monica, cea mai buna mami pentru Claudiu, Luana, Alma
Aprinde o lumanare in memoria Almei.
Viata merge inainte...
Iar apoi ii voi multumi Lui Dumnezeu pentru tine si nu-i voi cere nimic altceva, decat o alta zi

Giana spune:

Nu pot decat sa-mi plec capul in fata ta,Monica. Esti o luptatoare si o invingatoare si te apreciez...si-mi dai putere....putere sa ma pot spera.Poate ca DD vrea ca acest copil sa se nasca.

Bee spune:

Giana, daca ai sa cauti garantii nu ai sa le gasesti. Situatia ta este una foarte dificila. Nici nu vreau sa ma gandesc de cate ori ai fi putut auzi in caz ca cei din jurul tau ar afla ca esti insarcinata "doar nu vrei sa-l tii?". Si totusi exista sperante, au fost si cazuri mai grele si sanse mai putine. POti sa fii sanatos, fara probleme, inarmat cu statistici optimiste si totusi sa te afli de partea celor putini, care sunt fara sansa. SI poti sa ai statisticile impotriva ta si totusi sa fie totul ok. Puterea o poti gasi doar in tine si sprijinul in sotul tau si in cei care vor si pot sa te ajute! Tb sa te gandesti si la lucruri practice, la ce ar fi daca va trebui sa stai in pat, daca va trebui sa ai pe cineva la copii. SI abia dupa ce pui raul inainte sa decizi! Stii expresia aia spera la ce-i mai bine, dar asteapta-te la ce-i mai rau. Iar dupa ce te-ai gandit daca poti sa-ti asumi riscul ca lucrurile sa nu mearga asa cum ne dorim toti, poti sa iei o decizie.
Si noi am fost cu alte circumstante medicale (placenta acoperea colul,era peste operatie, eu sangeram, de la a 2-a cezariana abia trecuse un an cand am ramas gravida), dar in aceeasi "dilema". Inutil sa-ti spun ce am auzit de la toti apropiatii: "Doar nu esti nebuna sa-l tii". Si cu ajutorul lui Dumnezeu (care a vrut neaparat ca cel mic sa se nasca), acum il am in brate pe cel mic si lucrurile au mers toata sarcina muuult peste asteptarile oricarui doctor care m-a vazut.
Multa putere si sanatate!


http://www.dropshots.com/dochia

Ayla21 spune:

...Putere pe care si tu o ai, pt copilasul ce si-a facut cuib in burtica ta, pt ca are nevoie de tine, acum, acum! Si pt ca ti-l doresti. Pt ca e facut din iubire. Sunteti toti niste frumosi, am vazut pozele azi. Si cu sacrificiu, si credinta, si ajutor din partea medicilor, Doamne ajuta, sa mai ai inca un copilas asa frumos.
Luca Serban e super. Ne incuscrim?
Stiu ca exista o cale mai "usoara", sau care poate parea usoara. Scapi mult mai usor, dureaza mai putin...dar... s-ar putea sa nu fie calea cea mai usoara. Pune in balanta ce variante ai: ori/ori. Apoi gandeste-te ce iti doresti mai mult, ce va fi mai greu, ce te va multumi mai mult, si cum te vezi peste cateva luni.
Cum spune Bee, mie nu mi-a zis inca nimeni ca-s nebuna ca fac iar unul, desi juram ca "Eu? niciodata!". Dar toti au ramas blocati, inclusiv dr meu. Nici nu stia, sa ma felicite sau nu.
La prima sarcina, avand gemeni (si nu am gemeni in familie), mi-a zis dr ca e risc sa nasc prematur, fiind mica (bazin mic, uter mic), fiind prima sarcina, aveam sanse nu prea mari sa ajung la termen (37-40 saptamani), dar speram macar 34-35, cand deja plamanii bebelusului este capabil sa respire singur. Asa ca dr, fiind si prieten cu sotul meu, ne-a zis sincer in fata ca el recomanda embrioreducite (adica reducerea unui embrion, cu riscul desigur, de a declansa avort spontan si la celalalt). Si...normal, am refuzat categoric. Apoi, cand le simteam miscand pe amandoua, le vedeam la ecograf, ma gandeam, pe care Doamne sa n-o fi avut? La care din ele sa fi renuntat prin embrioreductie? Din pacate Alma a trait doar 2 zile, fiind afectata de dezlipirea de placenta.
Mi-a zis dupa nastere dr, ca si la alt sarcina e posibil sa am gemeni, am avut gemeni bivitelini (deci am avut dubla ovulatie), si clar sa nu mai risc, sa fac embrioreductie. Ce m-am speriat cand am facut testul si era pozitiv Ma tineam de chiuveta in baie cu testul in mana, sa nu lesin. In baia salonului din spital. Cand am mers la eco, primul lucru am intrebat daca e unul singur. Si primul gand a fost: acum eu ce fac? Pai mai aveam ce face? Cum a zis si sotul meu "de facut am facut deja".
Gandeste-te la ce ti-am spus. Gandeste-te ce vrei tu. Nu noi, nu sotul tau, nu ce-ti dicteaza constiinta. Pt ca daca esti sigura 100% ca-l vrei, vei reusi, vei lupta pt el, vei face tot ce sta in puterile tale, si nu ti se va parea greu. Pt ca vei face ceva ce-ti doresti, nu ceva ce trebuie facut.
Te pup!

Da-mi Doamne, forta de a indeplini tot ce sta in puterile mele, rabdarea de a indura ce depaseste puterile mele si discernamantul de a nu le confunda...
Iti multumesc Doamne pentru ceea ce am, dar si pentru ceea ce nu am, Tie Doamne Iti multumesc!
Monica, cea mai buna mami pentru Claudiu, Luana, Alma
Aprinde o lumanare in memoria Almei.
Viata merge inainte...
Iar apoi ii voi multumi Lui Dumnezeu pentru tine si nu-i voi cere nimic altceva, decat o alta zi

Giana spune:

Decizia este luata deja...mai ales ca am vazut bebele la echo...va dati seama,nu pot renunta.
Numai ca mi-e teama ca nu am sa pot ajunge la final...mi-e teama de o pierdere a sarcinii mai tarziu...nu stiu cum e dar cred ca foarte traumatizant. Apoi ma gandesc la baietelul meu cel mare care de luni de zile ma bate la cap cu o "verisoara" asa-i spune el unei surioare si ma gandesc ca daca apuc sa-i impartasesc si lui bucuria sa nu fie dezamagit in caz ca...

Ma ingrijoreaza tare si intepaturile acestea pe care le simt...in plus am niste foarte slabe crampe ca la menstruatie.Dar sunt atat de slabe incat abea le sesizez.Ca un mic val...pana sa-mi dau seama au trecut.Parca la inceput am simtit si la primele sarcini...chir nu sunt sigura.Oare trebuie sa-mi fac griji?

E drept...asta noapte nu am dormit deloc bine,am stat doar la pranz vre-o ora in pat langa copii cat au dormit ei,in plus...ca-n fiecare zi...

Ayla21 spune:

Giana, hai ca tu dupa doua sarcinii stii cum e mersul treburilor pe aici pe forum. Si eu tocmai ce ma plangeam la odisee, ca ma doare burta jos in stanga si au zis fetele ca si ele au intepaturi. Si eu stau ca pe ghimpi, ca tot asa, nu mi-e teama ca nu ma descurc (am 23 de ani, si unele ma compatimesc, la varsta asta atatia copii ). Mie mi-e teama pana ajung acolo, sa am gradinita mea de copii , nu ca nu ma descurc dupa aceea cu atatia pe cap.
Spune-i dr de intepaturi sa iti dea no-spa, si altceva pt sustinerea sarcinii, fetele de la odisee spuneau ca mai iau ceva recomandat de dr.
Cand vrei, te asteptam la odisee!
Stai cat de linistita poti, stii ca perioada de risc este in primul trimestru. Daca e mai sigur cu cerclaj, aunci fa-l. Si mie mi-a recomandat la prima sarcina cerclaj, fiind gemelara, dar neavand atunci (parca pana in sapt 19 se face) nici un risc, am refuzat (cica preventiv, ei, nah). Dar nici pana in fuinal nu cu colul am avut probleme.
Ai grija de tine acum, stabileste-ti prioritatile (mama ce tare sunt la dat sfaturi, mai ales la cat ma agit eu), ca acum avem alte prioritati.
Te pup!

Da-mi Doamne, forta de a indeplini tot ce sta in puterile mele, rabdarea de a indura ce depaseste puterile mele si discernamantul de a nu le confunda...
Iti multumesc Doamne pentru ceea ce am, dar si pentru ceea ce nu am, Tie Doamne Iti multumesc!
Monica, cea mai buna mami pentru Claudiu, Luana, Alma
Aprinde o lumanare in memoria Almei.
Viata merge inainte...
Iar apoi ii voi multumi Lui Dumnezeu pentru tine si nu-i voi cere nimic altceva, decat o alta zi

Madamar spune:

Giana, te voi pomeni in rugaciunile mele, si alaturi de bebe meu voi pomeni si micutza ta faptura! Sa ai incredere asa cum spune si Ayla (o fata "mica" si plina de suflet care poate fi un exemplu pentru noi toate, cele mai in virsta si primipare la 29 ani, ca mine).

Sa nu incetezi sa ai incredere si ... vorba fetelor, mai cere o parere, sa nu regreti. Sunt convinsa ca si sotul va intelege si va simti la unison cu tine. Cind ar trebui sa mergi din nou la medic?

Ayla21, in cinstea ta si in consens cu campania ProTv-ului iti spun: JOS PALARIA! Esti un exemplu de viata si de curaj! Ai gustul dulce al succesului si amarul suferintei impletit... insa stii a descrie faptele in asa fel incit, ca in povestile cu happy-end binele invinge intotdeauna!
Sa credem fetelor ca si noi vom trai aceleasi povesti cu happy - end! Sa crezi Giana in bunatatea lui Dumnezeu si in energia pozitiva a celor ce iti doresc binele! Nimic nu e mai frumos!

Somnic pufos!

Mary 9+

Ayla21 spune:

Mary jur, ai fost superba, mi-au dat lacrimile.
Hai ca reusim, da?
Sotul meu are o vorba minunata "fiecare e erou in propria viata!"

Da-mi Doamne, forta de a indeplini tot ce sta in puterile mele, rabdarea de a indura ce depaseste puterile mele si discernamantul de a nu le confunda...
Iti multumesc Doamne pentru ceea ce am, dar si pentru ceea ce nu am, Tie Doamne Iti multumesc!
Monica, cea mai buna mami pentru Claudiu, Luana, Alma
Aprinde o lumanare in memoria Almei.
Viata merge inainte...
Iar apoi ii voi multumi Lui Dumnezeu pentru tine si nu-i voi cere nimic altceva, decat o alta zi

mommy_to_be spune:

Doamne... de cand am ajuns acasa de la servici citesc topicul asta... cu sufletul la gura si plang... Giana, imi pare atat de bine ca te-ai razgandit si ca vrei sa duci sarcina pana la capat. Chiar daca e cu risc, eu sunt sigura ca vei reusi in cele din uma. Dumnezeu vrea ca acest copil sa traiasca!!! El ti-a dat un semn ca tu sa nu renunti la sarcina. Crezi ca a facut-o degeaba?
In ceea ce priveste a treia cezariana, un exemplu am si eu sa-ti dau... mama mea a facut trei cezariene si asta pe vremea lui Ceasca, in conditiile in care prima a dezvoltat septicemie iar mama era sa moara atunci (copilul s-a nascut mort). Am urmat eu dupa 7 ani de tratamente intense, iar apoi sora mea, cu toate ca medicii au incercat sa o convinga pe mama in fel si chip sa renunte, pentr ca "a treia cezariana e moarte sigura" (atunci nu se prea faceau mai mult de 2 cezariene). Exemple ai atatea in jurul tau... O sa fie bine! Ma voi ruga pentru tine si pentru copilasul tau!!!

Sa-ti de-a Dumnezeu putere, sanatate si sa-ti lumineze calea spre mai bine. Cand te hotarasti, te asteptam si pe tine la Odisee!!!

Mira 9+

minunea mea