Vrea sa plece!

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Flavia spune:

Dragele mele ,
eu sunt o mamica de 2 baieti al caror tata lucreaza in alta tara si vine acasa in Romania in delegatie cam 1 luna la 3 luni plus sarbatorile legale si 2 saptamani concediu vara. E plecate din ianuarie deci sunt deja 9 luni .E adevarat e foarte greu mai ales seara dupa ce culc copii si as mai schimba si eu o vorba cu el si altele , inclusiv la ce va ganditi voi.
partea buna :
-nu mai imi fac griji cu ce platesc intretinerea
- am avut un concediu de vis si nu cu scarpinat in buzunare
- nu am mai facut infarct cand am vazut lista de rechizite pentru scoala
- nu am mai vrut sa omor farmacista ca nu avea pe reteta gratuita un sirop de 98 000 de lei
- am reusit sa iau o masina la mana a doua si nu mai inghet cu piticii in brate prin statii
-imi permit o femeie la cel mic
- merg la coafor
- pot merge la fitness
-pot visa la o casa mai mare
- pot scapa de datorii
- imi pot ajuta sora si mama
si multe alte chestii care pleaca de la nu am,
parti rele
- nu prea am viata sociala
- ma lupt singura cu misoginii care parcheaza pe locul meu
- ma injur singura cu administratorul
-si mai am putin si fac pipi din picioare

acum sa fim realiste daca atunci cand eram doar 2 eu si el si mancam cartofi o saptamana nu era o problema cu 2 copii nu te lasa inima sa le dai doar cartofi. ( deci financiar e mai bine)

sex:pai inainte de muncita si obosita si stres nu imi mai ardea de nimic putea sa -mi aduca striperi , acum insa dupa posturile impuse de plecarile lui depasim cu mult media anterioara cand vine acasa ( tot raul spre bine )

comunicare: discutiile dela "cum platim intretinerea au evoluat la pot visa la o casa mai mare" plus ca daca au disparut atatea griji parca si tonul e mai bland

te inteleg ca o sa-ti fie greu dar crede-ma mai greu e sa te gandesti ca puiul tau are nevoie de ceva si nu ii poti oferi.
Nu mai sunt vremurile de altadata cand se mergea la servici si veneau ei 2 bibilica bibiloi la 4 acasa si mergeau apoiu la 6 la teatru.Forget it!

Cat despre casnicii destramate m=am holbat pe forum in lung si lat si nu am vazut ca vreuna din noi sa fii scris ca a divortat din acest motiv, ba as putea zice ca daca e sa fie motivele ar fi altele mult mai serioase.

Oricum tinand cont ca devi mama ar fi cazul sa te gandesti ce ar fi mai bine pentru puiul tau si tine.
Despre ideea de a merge cu el. as fi putut sa fac acest lucru dar am tinut cont de urmatoarele aspecte valabile in cazul meu:
1. copii are trebui sa se adapteze la sistemul scolar de acolo
2. ar trebui sa invete limba ( am avut 3 luni bursa de master acolo si am fost cu cel mare care a mers la gradi si cel mic era in burtica )
3. chiria ar creste substantial
4 am avea aceleasi griji din Romania dar printre straini ( adica uiti de faza cu sunatul la usa la vecina pentru o ceapa)pentru ca salariul lui nu ar ajunge pentru toti
5 nu as gasi un servici pe masura experientei si studiilor si as fii fustrata din start
asa ca ia in calcul toate variantyele desi te sfatuiesc sa stai acasa si sa il astepti si mai ales nu iti face griji la modul cum se munceste afara nua au timp de altele mai ales romanacele sunt mult mai frumoase decat multe natii din Europa.

Pupicei.
Si sper ca te-am ajuata cu ceva.






Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxij spune:

Sa gasesti si tu ceva de munca dupa un timp? Foarte posibil, dar copilul? Cine sta cu copilul? Eu va spun ca sunt aici cam intr-o astfel de situatzie. Doar din banii lui nu putem trai totzi trei sub nici o forma (doar casa costa 900$/luna din 1300$ ai lui) si eu muncesc prin urmare de cand avea bb 2 saptamani, dar am epuizat toate resursele financiare oricum si am ajuns in situatzia de a trimite copilul in Romania ca nu ne mai descurcam, nu mai am cu cine sa il las. Nu mai pot dormi de griji, chiar daca avem ce manca. Nu e ushor de luat o decizie. In strainatate nu e asa usor cum s-ar crede, dar intr-adevar trebuie sa fii un om f. curajos si rezistent, sa nu te gandesti prea mult la riscuri si sa mergi inainte daca vrei sa emigrezi.
Cu destramarea familiei, vreau sa mai adaug ca f. multe familii au avut probleme de cuplu dupa nasterea copilului. Sotzul s-a simtit neglijat, plans de copil, biberoane, sotzia obosita, deprimata, nu sunt bani etc. Asa ca nu se stie cum e mai bine.

Succes si sa ne tzii si pe noi la curent cu ce decizie ai luat.



ruxij

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lorelei_19 spune:

Flavia, ai fost fantastica! am ras cu lacrimi! tare frumos ai scris si tare multa dreptate ai! deci subscriu celor scrise de Flavia! Lorelai, in romania ai parinti, rude, prieteni, acolo n-ai avea pe nimeni. stii cat de greu e sa n-ai pe nimeni, si un bb mic in bratze??? mai ales cand n-ai avut perioada de acomodare inainte... mai gandestte-te si fie ca bunul Dumnezeu sa te lumineze!
Lorelei

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns liliana csaki spune:

Lorelai,
o prietena de-a mea a fost intr-o situatie asemanatoare, stateau cu chirie, ea insarcinata, sotul a plecat sa munceasca, si in ziua in care a plecat sa nasca l-a sunat sa-i explice cat e ea de disperata si ca nu stie cum se va descurca.Urmarea? omul s-a pus in primul avion, a venit s-o salvaze dar dupa primele 3 zile(atat dureaza orice minune,nu?) si-au dat seama ca au o gramada de probleme si incet, incet si-au mai fabricat altele astfel incat au fost la un moment dat la un pas de HOTARARE.I-am tot explicat ca trebuie sa aiba rabdare, ca lucrurile se vor aranja, am ajutat-o de o gramada de ori si acum pare ca totul merge spre bine intre ei. Le doresc din tot sufletul! Gandeste-te ca daca pleaca o face pentru voi 3 nu doar de dragul de a-si lua lumea in cap. Mai bine stati si analizati bine situatia inainte sa luati o decizie.Oricum nu cred ca ar fi bine sa pui problema de maniera - nu pleca pentru ca nu vreau s-o faci.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns micosi spune:

Sunt de acord cu Flavia. Lasa-l sa plece. E spre binele vostru!
Nu este usor sa gasesti un contract bun, asa ca nu pierdeti ocazia.
Pt tine e mai bine sa nasti bb acasa daca ai ajutor din partea familiei, decat printre straini. Chiar daca vei fi alaturi de sotul tau, el va lipsi mult de acasa ca sa aduca bani si daca te apuca depresia postnatala ce te faci e mai bine sa ai niste prieteni in jur
Mult noroc
Nu, nu e bine, mi se pare ca scriu niste idiotenii, pana la urma tu faci cum crezi este mai bine ! Nu poate nimeni sa dea sfaturi, fiacare cu norocul lui. Fa asa cum simti tu

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Milia spune:

Draga mea,
Si eu am trecut prin asta, cand copilul era ceva mai mare, e adevarat. De fapt barbatul meu era hotarat sa plece, (mi-am dat seama ca m-a intrebat doar de forma daca sunt de acord) si am realizat ca daca-l opresc, o sa mi-o reproseze TOATA VIATA. De cate ori as fi indraznit sa spun ca ne lipseste ceva, as fi auzit acelasi lucru, pe drept sau pe nedrept. La sotul meu nu a fost vorba de plecare definitiva, ci doar sa lucreze o perioada in strainatate. Asadar, a plecat.
Chestia cu destramarea casniciei nu trebuie privita neaparat prin prisma ca-si va gasi pe altcineva. MENTALITATEA LUI S-A SCHIMBAT. Desi la plecarea lui o contributie esentiala a avut tatal meu, el pe urma a uitat. Dupa ce s-a intors a inceput sa-mi spuna in repetate randuri ca tot ce e in casa e rezultatul muncii lui. Ma trateaza ca si cum m-ar tine din mila. Inainte de plecarea lui, am avut mult timp salariu mai mare decat el, si niciodata nu ma gandisem la asta. Acum, a ajuns sa-mi spuna intr-o seara cand am indraznit sa ma revolt "Inchide televizorul, ca e cumparat DIN BANII MEI!!!" De parca nu as avea si eu un salariu (bunicel), ar trebui sa-i spun oare cand mananca "ai mancat din banii mei???". Nu ma mai simt bine in casa mea, noroc ca apartamentul in care locuim este al tatalui meu, altfel nu stiu daca intr-o zi nu m-ar fi alungat din casa.

Asta s-a intamplat la mine, nu inseamna ca vei pati la fel, dar iti spun ca se poate intampla, fiindca mie mi s-a intamplat!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns rs-143 spune:

Buna fetelor
Subscriu celor care au spus ca este bine sa plece ....si sincer cred ca o face ptr un trai mai bun special ca vine si bb-ul ....Verisoara mea are 2 copii si este divortata si ajunsese la faliment acum este cuplata cu un grec care o iubeste si caruia ii plac copii si care o ajuta financiar ..chiar daca se vad 1 luna pe an sa stii ca tot se iubesc si nu vreau sa iti spun ca acum are mobil copii sunt imbracati etc o gramada de avantaje ....este adevarat ca este nasol sa stai fara persoana iubita mai ales acum cand se va naste bb-ul dar nu credeti ca ptr tot platim cu un sacrificiu fie el cat de mic ?
Si inca ceva eu cred ca este o usita care vi se deschide catre un viitor mai bun ....
Oricum decizia va apartine oricum va doresc tot bine din lume


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxij spune:

quote:
Originally posted by Milia

Draga mea,
Si eu am trecut prin asta, cand copilul era ceva mai mare, e adevarat. De fapt barbatul meu era hotarat sa plece, (mi-am dat seama ca m-a intrebat doar de forma daca sunt de acord) si am realizat ca daca-l opresc, o sa mi-o reproseze TOATA VIATA. De cate ori as fi indraznit sa spun ca ne lipseste ceva, as fi auzit acelasi lucru, pe drept sau pe nedrept. La sotul meu nu a fost vorba de plecare definitiva, ci doar sa lucreze o perioada in strainatate. Asadar, a plecat.
Chestia cu destramarea casniciei nu trebuie privita neaparat prin prisma ca-si va gasi pe altcineva. MENTALITATEA LUI S-A SCHIMBAT. Desi la plecarea lui o contributie esentiala a avut tatal meu, el pe urma a uitat. Dupa ce s-a intors a inceput sa-mi spuna in repetate randuri ca tot ce e in casa e rezultatul muncii lui. Ma trateaza ca si cum m-ar tine din mila. Inainte de plecarea lui, am avut mult timp salariu mai mare decat el, si niciodata nu ma gandisem la asta. Acum, a ajuns sa-mi spuna intr-o seara cand am indraznit sa ma revolt "Inchide televizorul, ca e cumparat DIN BANII MEI!!!" De parca nu as avea si eu un salariu (bunicel), ar trebui sa-i spun oare cand mananca "ai mancat din banii mei???". Nu ma mai simt bine in casa mea, noroc ca apartamentul in care locuim este al tatalui meu, altfel nu stiu daca intr-o zi nu m-ar fi alungat din casa.

Asta s-a intamplat la mine, nu inseamna ca vei pati la fel, dar iti spun ca se poate intampla, fiindca mie mi s-a intamplat!



Imi pare rau sa aud ce ti s-a intamplat. Trebuie insa sa spun ca o astfel de atitudine tzine pur si simplu de caracterul omului. Probabil ca daca ar fi avut un job bine platit in Romania, din care ar fi fost capabil sa cumpere "televizorul" tot asa s-ar fi comportat. Daca nu ar fi avut bani si ar fi fost foarte sarac, tot isi dadea el in petec cumva, daca asa ii e felul. Nu as da vina pe plecarea cu contract de munca.
Relatziile se pot strica pur si simplu din cauza distantzei. Poate sa fie si la Mizil si tu la Bucuresti, relatziile la distantza au putzine sanse de reusita. Totusi nu cred sa fie asta cazul de fatza, cand cei doi au un scop comun si pe termen limitat, pentru binele familiei.

Scuze ca am scris pana acum 3 raspunsuri la acest subiect.

ruxij

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns rs-143 spune:

Millia draga
Scuze dar tu chiar nu ai nimic de comentat la faza asta ....eu stiu ca atunci cand te casatoresti nu mai este al meu sau al tau ...este AL NOSTRU ....
Ar cam trebui sa pui un pic piciorul in prag sa ii explici cum sta situatia nu-l lasa sa devina un egoist .
Iarta-ma ca intervin pri a-ti da un sfat ....eu am fost toata viata o posesiva si am avut un simt al proprietatii prea mult dezvoltat dar cand m-am casatorit am primit o lectie de la viata incat imi este nespus de greu sa spun "al meu "special ca eu acum sunt casnica si sunt la manuta lui ..daca ar fi fost si el ca mine ...ce m-as fi facut .
Pupici si bafta ...sa auzim de bine

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns osolita spune:

Eu zic ca mai intai trebuie sa va interesati cum e viata in Irlanda si cat i-ar ramane in mana din cei 1000 euro. Daca ii ramane o suma la fel cu cea pe care o castiga acasa, nu cred ca are sens sa plece.
Varianta cu plecatul tau acolo nu cred ca e buna, impreuna nu v-ati descurca prea bine cu 1000 euro iar copilul nu e sigur ca primeste alocatie(presupun ca 150 euro/luna nu pe saptamana!) pentru ca depinde de ce drept de sedere primeste sotul tau. Iar apoi cu un copil atat de mic intr-o tara straina e foarte greu, gandeste-te de ex. ca micutul se imbolnaveste si trebuie sa te duci in miezul noptii cu el la un spital: trebuie sa stii la ce spital sa suni, sa explici ce are, sa gasesti farmacia care are program de noapte, etc.
Pe de alta parte si singura iti va fi foarte greu chiar daca-i ai pe ai tai langa tine. Iar sotul tau va pierde unele dintre cele mai frumoase momente din viata bebelusului.

Decizia o puteti lua numai voi pentru ca voi stiti ce e mai bine, presupun ca noi avem rolul sa te ajutam sa vezi mai bine care sunt avantajele si dezavantajele. Oricare ar fi decizia voastra va doresc numai bine, nastere usoara si un bebe sanatos!

osolita

Mergi la inceput