Probleme cu treaba mare - 5 ani

Fetita mea de 5 ani face foarte des treaba mare pe ea, in cantitati mici (cam cat o pruna) si de densitate mare. Problema a inceput sa se manifeste dupa o enterocolita facuta la varsta de 3 ani, inainte neavand nicio problema, mergand singura la olita. Se intampla asa doar cand este acasa, la grandinita sau in parc neavand nicio problema, cand chiar daca ii vine, se tine.

Am intrebat medicul ei de familie si mi-a recomandat un tratament cu Debridat, insa singurul efect al acestui tratament a fost schimbarea consistentei materiilor fecale.

Mentionez ca am incercat sa discut cu ea, sa o santajez, sa ii ofer recompense in cazul in care totul ar fi fost ok. Am incercat sa o si ignor, insa, de teama sa nu se opareasca, cedez si o schimb.

Va rog frumos sa ma ajutati cu un sfat sau cu o parere! Va multumesc

Ana

fiona67 spune:

Poate ar fi bine sa consulti un pediatru! Fetita ta e cam mare pt situatii de genul asta.

spic de grau spune:

De ce face pe ea? Se ia cu joaca si uita sa mearga la toaleta?

Ii e teama sa faca la toaleta? Fiind constipata, s-a ranit la funduletz si ii e frica sa faca, asa ca asteapta si amana pana face pe ea?

Ea ce spune? Cand o intrebi de ce nu a mers la toaleta ce iti raspunde?

ana_mama spune:

Raspunsul ei e ca nu suporta sa o atinga nimic pe fundulet (adica olita sau capacul WC)...

ana_mama spune:

Am uitat sa precizez ca pipi face la olita fara nicio problema...

Bebe Beca spune:

Face tot timpul caca? sau doar uneori? se poate asocia facutul de caca cu situatii in care v-ati certat, ati certat-o?

Ioana, Rebeca (16.05.2004) si Sara (17.04.2009)
Creste fata mica... Creste si minunea Rebeca
http://community.webshots.com/user/bebeca2004
http://community.webshots.com/user/Berecutza
http://community.webshots.com/user/bebebeca

ana_mama spune:

Face tot timpul cand este acasa sau la parintii mei, deci intr-un mediu familial, indiferent de starea pe care o are.

spic de grau spune:

Al meu a avut o perioada la 3 ani, cnd, din cauza constipatiei se zgariase la poponetz si ii era teama sa faca kk. Ptr el, sa faca kk la toaleta era un cosmar. Si cu cat refuza sa faca, cu atat se pietrifica, cu atat il durea mai rau. Eu ii bagam glicerina supozitor sa il ajut.
Pana la urma, ii puneam pampersul, si acolo facea.

D-asta intrebam daca ii e teama. Mai ales ca zici ca a fst constipata.

Ar putea fi altceva: kk ptr copii poate fi perceput ca o parte din ei care se desprinde si se duce... Si asta ar putea sa ii panicheze.
Vorbeste cu fetita ta. Eu ii spuneam la al meu ca kk ii pleaca pe conducte pana la mare, si acolo se intalneste cu vapoarele...(lui ii plac mult vapoarele).
Altadata ii spuneam ca ajunge afara, la floricele, si le face sa creasca mari.
Eventual ia-o in baie cnd faci tu, si arata-i ca si tu faci, si ca e ok.
Pune-o sa traga apa, sa fie ca un joc.

iulia_b spune:

Eu stiu ca exista o tulburare numita encoprezis, adica murdarirea chilotelului de kk la varsta cand controlul sfincterian s-a instalat. Am citit ca poate avea cauze functionale (constipatia de ex) sau emotionale. uite un link;
http://acest topic este si pe site-ul Desprecopii/dictionar-medical/encoprezie-sau-encoprezis_3282

Am copiat pt ca nu merge linkul.
"Emisie voluntara si repetata de materii fecale in afara locurilor rezervate acestui scop, la un copil mai mare de 4 ani indemn de orice boala organica. Calificata ca encoprezie primara daca e vorba de un copil care n-a deprins curatenia fecala, si secundara daca ea survine dupa o perioada de curatenie, boala afecteaza in principal baietii. Encoprezia secundara este forma cea mai obisnuita. Ea dovedeste, in general, persistenta unui comportament foarte infantil si profunde dificultati afective. Atunci cand debuteaza in jurul varstei de 6 ani, ea este cauzata, de cele mai multe ori, de unele perturbari provocate de inceputul scolaritatii.

Diagnostic si tratament - In toate cazurile, o consultatie medicala este lucrul care se impune. Ea va permite eliminarea eventualitatii unor boli digestive care pot antrena anomalii ale emisiei de scaune. Consultatia va permite, de asemenea, sa abordeze probleme psihologice susceptibile sa influenteze asupra comportamentului unui copil: dificultati in relatiile cu parintii, depresie, tulburari anxioase.
Spalaturi, practicate adesea in timpul unei scurte sederi in mediu spitalicesc, sunt recomandate in timpul episoadelor de constipatie. De altfel, tranzitul intestinal poate sa fie usurat prin modificari ale regimului alimentar (fibre in mod deosebit). Se impune, de asemenea, uneori, sa se asigure o reeducare a defecarii pentru a regulariza ritmul scaunelor. Aceasta reeducare trece indeosebi printr-o mai buna constientizare a senzatiei de necesitate si prin incurajari punand in valoare, in mod sistematic, progresele copilului. In sfarsit, recurgerea la o psihoterapie individuala sau la o terapie familiala se dovedeste, in general, indispensabila pentru incetarea encopreziilor celor mai tenace."