al 2-lea divort

Nu credeam ca voi mai trece vreodata prin asa ceva. De primul sot am divortat cand baietelul nostru avea 1 an. La 2 ani dupa divort am intalnit un barbat minunat care ne-a vrut pe amandoi. Ne-am casatorit. Dupa 9 ani si jumatate de casnicie a venit acasa sa-mi spuna ca s-a indragostit de alta femeie. Si aceea are o fetita de 2 ani si este divortata. Ceea ce este grav este faptul ca nu e o relatie pasagera, ci s-a indragostit de ea. Toata seara mi-a vb despre ea de parca eram prietenul lui de bere si nu sotia lui. Nu stiu ce sa fac si ceea ce este cel mai grav este ca nu stie nici el ce sa faca. Spune ca nu poate renunta , deocamdata , la ea. Imi tot spune ca nu e vina ei in tot ceea ce se intmpla, dar... atunci cine? Stia ca este insurat si cu un copil. In telefon are poza fetitei ei ca imagine de fundal. Simt ca s-a prabusit totul in mine. Prima oara am divortat in preajma Sarbatorilor de Paste, acum de Craciun. Spune ca ne iubeste pe amandouasi ca ea i-a oferit in 2 luni tot ce nu i-am oferti eu 10 ani : Siguranta. Ne-am construit casa, avem amandoi firmele noastre , eram o familie fericita. Sau asa am crezut eu pana ieri. N-am inchis un ochi toata noaptea. Nu stiu cum o sa-i spun Lui C ( baiatul nostru ) despre tot ceea ce se intampla. Are aproape 13 ani , dar totusi este un copil.
Ma simt de parca a trecut un uragan peste mine si a lasat totul la pamant.Ce sa fac? Sa-li spun sa plece sau sa incerc sa salvez casnicia asta?

catale spune:

flexi, imi pare rau pentru voi. Din pacate, singurul lucru ar fi sa-i treaca aceasta pasiune. Ai avantajul ca ti-a spus, insa, daca el a cazut in cap dupa alta, orice ai face, s-ar putea sa nu aiba ochi decat pentru cealalta. Eu as incerca totul, sa nu am regrete mai tarziu si sa stiu ca am facut tot posibilul. Abia dupa ce am facut tot ce mi-a stat in puteri i-as spune sa plece.

Hakimela spune:

Imi pare tare rau ca treci prin asa ceva si te inteleg foarte bine. Mi s-a intamplat tot ce descrii tu, cu venit, povestit despre cealalta de parca eram amici, nu sot si sotie, deci... Da, o situatie aproape trasa la xerox. Nu imi permit sa iti dau sfaturi, pentru ca similitudinile se opresc probabil la situatia in sine, personajele sunt evident altele. Eu as zice totusi sa ii spui sa plece. La mine a fost simplu: mi-a zis, am simtit ca pica cerul pe mine, in doua zile i-am facut eu bagajele si a plecat la cealalta. Peste 3 luni voia sa ne impacam, ca ii trecuse pasiunea. E adevarat, nu poti sti daca e o doar o pasiune de moment sau nu. El cu siguranta va spune ca nuuuuuuuuu, e iubirea vietii lui. De un lucru sunt insa sigura: nu vei putea uita tampeniile pe care ti le-a insirat dupa ce ti-a zis de ea. Nu stiu cat se poate ierta asa ceva, dar de uitat sigur nu. Nu e elegant, e complet lipsit de sensibilitate si pana la urma o zic de-a dreptul: e o badaranie fara seaman sa ii spui femeii pe care o parasesti ca cealalta ofera nu stiu ce, luna de pe cer, probabil. Eu cred ca el inca nu realizeaza pe deplin ce face, asa ca e poate mai bine sa se duca sa traiasca putin cu cealalta femeie, asta ca sa nu ramana pururi cu imaginea asta idilica despre ea. Sigur, exista riscul si sa ii placa asa de mult incat sa ramana cu ea, dar... Oricum relatia nu va mai fi la fel dupa ce ti-a spus, oricum ceva s-a pierdut in seara cand ti-a spus si de fapt cu mult inainte, cand el a decis sa inceapa acea relatie, deci... Stii cum e, cand iubesti pe cineva, il lasi sa plece. In plus, distanta ofera o noua perspectiva. Eu, dupa cele 3 luni, am decis ca nu mai are sens sa incercam sa carpim ceva. Acum suntem amici, la modul ca ne mai auzim la telefon din an in Paste, in principal pe motive legate de job. Intre timp, am fost la terapie, mi-am lamurit anumite lucruri, am intalnit pe cineva, m-am recasatorit, am un copil... Da, e greu, dar vezi bine ca se poate si fara un anumit el. Iti doresc mult curaj, pentru ca si linistea va veni curand. Ai grija de tine!

lorelei_19 spune:

Flexi, ai deschis acelasi subiect si la alt topic, te rog continua la celalalt subiect aici.
Multumesc pentru intelegere