Daca am putea intoarce timpul .......
Raspunsuri - Pagina 2
tlaura spune:
quote:
Originally posted by cici
Si motivul pentru care in final am concluzionat ca n-as schimba nimic,este venit din frica ca orice schimbare ,mi-ar lua-o din tablou pe fetita mea scumpa.
cum spuneai si tu, pentru unii e cam tarziu...
casuta cu pitici
Exact! pana sa-l am pe baiatul meu, as fi raspuns ca da, as fi schimbat cate ceva; dar acum, nici nu se mai pune problema; asa cum spune cici: orice schimbare, ar face ca puiul meu sa nu mai existe! iar asta nu concep !
De fapt ce as fi schimbat e caracterul meu; as fi vrut sa fi fost un pic mai indrazneata cu viata, sa lupt mai mult pentru ce imi doream! Si sa ii fi aratat mamei mai mult iubirea si pretuirea mea!
In rest totul e ok!
Tethys spune:
O.K. Hai sa raspund si eu 
... sa - mi dau cu parerea...
Deci: - cei fericiti, impliniti nu vor sa schimbe nimic sau vor sa schimbe lucruri minore... adica, pe ici - pe colo... ceva modificari...
- cei nefericiti, neimpliniti vor sa schimbe totul sau macar greselile majore ce le-au schimbat viata in rau... adica, totul... sa porneasca de la zero, de la capat...
- iar cei nefericiti, dar impliniti vor sa schimbe ceea ce le-a provocat nefericirea fara sa piarda implinirea... daca se poate asa ceva...
- daca mai sunt si altfel de situatii... va rog sa completati...
alra spune:
fericiti dar neimpliniti
da' zau ca nu as putea sa zic astia ce vor sa faca.
Vacanta cu Laura in Romania
dana d spune:
As schimba multe, as face multe pe care nu le-am facut pentru ca am fost comoda sau pentru ca nu am avut minte. Nu stiu daca mi-as schimba sotul, dar in primul rand nu as renunta la copiii pe care ii am.
Si tot in primul rand as pleca in Canada atunci cand a fost vremea si am pierdut trenul. Si pentru ca sotul meu nu vrea sa plece si nu a avrut niciodata, atunci da, pentru asta nu m-as mai marita cu el, dar asta numai in conditiile in care as putea obtine aceiasi copii.
Desi daca ma gandesc mai bine, nu stiu daca as fi in stare sa le fac asa ceva parintilor mei, cred ca pentru ei ar fi prea mult sa le plece ambele fete si cu pretul suferintei lor n-as pleca, as renunta la visul meu inca o data si as trai cu o durere in suflet asa cum fac acum, durerea ca orice as realiza, oricate as avea... nu sunt acolo unde vreau sa traiesc si sa mor.
Daca s-ar putea sa-i iau pe toti acolo si sa pot sa-i intretin.... asta i-as cere lampii lui Aladin.
In alta ordine de idei si eu traiesc cu durerea trecerii iremediabile a timpului. Si eu am postat subiecte de genul asta si ma plang pe unde pot ca nu se mai intoarce copilaria, adolescenta, tineretea. La un moment dat credeam ca nu sunt normala pentru ca nu prea gaseam adepti. Si m-au sfatuit multe persoane sa nu mai privesc in urma, sa nu mai traiesc in trecut ca asa nu pot merge inainte. Asa ca ma straduiesc sa privesc inainte si sa-mi port cei 40 de ani ca pe 20, sa-mi pastrez macar spiritul tanar ca doar acolo pot sa opresc timpul, trupul, orice i-as face tot imbatraneste.
Fetele mele
Iremediabil indragostita de CANADA
adra_bell spune:
Aceeasi casatorie, alta meserie!
Poate as face un copil mai devreme...
Inimioara mea
adra_bell si 
Eva-Elena (14 nov 2007)
danutz spune:
quote:
Originally posted by mathilda
acum cativa ani aveam si eu ceva regrete si gandeam:daca as putea sa dau timpul inapoi....apoi am citit din filozofia de viata budhista si mi-am dat seama ca viata e ca acele ceasului-merg inainte nu inapoi. nu-mi ramane decat sa accept trecutul si sa merg inainte. anul trecut un prieten f bun al fratelui meu a murit pt ca a pus din greseala antigel in visinata iar doctorii au crezut ca e drogat si nu i-au acordat 1 ajutor, nici macar trimitere la bucuresti n-au vrut sa-i dea. l-au inmormantat de ziua lui de sf marie cand implinea 21 ani.a baut impreuna cu un alt baiat. baiatul acela s-a dus apoi in alta parte si a baut bere. se stie ca daca bei alcool dupa antigel e bine. baiatul traieste. dupa ce baiatul care traieste a plecat sa bea cu altii, cel care a murit l-a sunat pe fratele meu iar fratele meu i-a zis- hai la o bere ca e cald(erau f multe grade). din pacate nu s-a dus.nu va spun ca initial el a vrut sa bea visinata cu fratele meu iar fratele meu era nesigur si pana la urma a zis- ma duc sa beau o bere pe terasa ca e cald.acelasi intrebari- daca se ducea sa bea o bere, daca tatal nu lua antigel(tatal a spus in familie inainte ca vrea sa cumpere alcool pt visinata), daca doctorii ii acordau primul ajutor.... prea multi daca. din pacate tanarul nu se mai intoarce nicioadata, prietenii nu or sa-l mai vada nicioadata.....daca as intoarce timpul inapoi? as reinvia-o pe bunica, pe matusa,pe unchiul,pe prietenul fratelui ....
Prea multi de daca...si din pacate nu puteti face nimik. Asta i-a fost soarta!
Mie mi-a luat mult timp (si consiliere)sa pricep ca unele lucruri se intampla fiindca pur si simplu asa se intampla (sau asa sunt menite sa se intample!!!)
In 1999 am cumparat o masina, rara si in care am bagat o groaza de bani ca sa o restauram. De condus mai mult a condus-o sotul, chiar daca o cumparasem mai mult pentru mine. Si sotul, intr-o seara, a luat 2 tineri, o fata si un baiat, sa-i duca la cea mai apropiata statie de metro (fosti elevi de ai lui care i-au ramas apropiati). Era o seara de noiembrie, ploioasa, cu multa apa de jos, masina a derapat si s-a izbit de un parapet si apoi de un stalp. Baiatul care statea in fata, a intrat imediat in coma si dupa 2 zile a fost deconectat de la aparate. Sotul meu si fata nu au patit nimik. Acest accident a amplificat multe tensiuni existente deja in relatia noastra de cuplu si in 2003 ne-am separat, iar in 2005 am finalizat partajul!!!
Ani de zile m-am tot intrebat ce ar fi fost daca eu nu as fi cumparat aceea masina, daca as fi condus-o eu si nu el, daca as fi mers cu el in aceea seara, daca tinerii aceia nu s-ar fi urcat in masina,daca...daca...daca!!!
Un om intelept mi-a explicat ca probabil ca destinul ar fi gasit o alta cale ca acel baiat sa moara oricum...ca probabil parintii lui, donandu-i organele, au salvat niste vieti care trebuiau salvate, ca daca nu as fi divortat de sotul meu nu l-as fi cunoscut pe acualul partener si nu l-am fi avut pe cel mai minunat copil din lume!!!
Si am incetat sa-mi mai fac mustrari de constiinta si sa ma intreb de ce tocmai mie si de ce nu pot intoarce timpul...
Raspunsul la acest topic este: NU, nu as schimba nimik, ceea ce am devenit este rezultatul alegerilor mele, iar viata trebuie traita in prezent si cu gandul la viitor, in nici un caz la trecut!!!
Tethys spune:
Da. Este foarte adevarat 
ca trecutul tebuie lasat in urma si ca trebuie trait prezentul privind spre viitor! Dar... ce faci atunci cand trecutul isi lasa, in tine, rani adanci, poate nevindecabile, te marcheaza prin traume si sechele de care, oricat ai vrea, nu poti fugi, scapa... nu le poti trata bine, vindeca cum trebuie... Si asta numai pentru ca, in prezent, trebuie sa se iveasca mereu cate ceva, cate cineva, care sa-ti zgandareasca trecutul cu amintirile lui dureroase, cu tot... Si atunci... nu-ti mai ramane decat sa te intrebi retoric : "cum as putea intoarce timpul?"... Sau sa te resemnezi... sa nu mai bagi in seama persoanele "binevoitoare", evenimentele "binevoitoare", etc. ... ca sa poti trai prezentul privind spre viitor .
mariamunteanu spune:
As vrea sa nu fi fost atat de ingaduitoare cu cei care mi-au facut rau - cei din familie (rudele de sange, n-as vrea sa intru in amanunte) si din afara ei - ar fi trebuit sa fiu mai indrazneata si sa-i pun la punct fara sa astept ani la rand ca ei sa-si dea seama ca nu merit sa fiu tratata asa. Din pacate ei nu si-au dat seama, iar eu am ramas cu o suferinta indelungata care-mi dau seama ca nu mi-a adus decat traume.
In rest, n-as schimba nimic pt. ca sunt foarte fericita cu sotul si copiii mei, intrr-o tara straina in care am liniste si traiesc printre oameni civilizati si normali.
Maria
cici spune:
quote:
Originally posted by analessya13
Sunt sigura ca Monica se referea la altceva si poate nu ar fi vrut sa primeasca un raspuns dpv al unei mame.
Cred ca o data cu trecerea timpului, privim spre trecut si ne dam seama de anumite situatii, experiente care intr-o oarecare masura ne-au marcat sau ne-au schimbat. Privind acum, cu mintea mai matura, ne pare rau de anumite chestii sau de ceea ce am facut, insa nu mai putem face nimic.
Ar fi mai bine cu fruntea sus sa privim spre viitor cu serenitate si sa nu ne mai incarcam negativ cu ceea ce a fost in trecut, din pacate nimeni nu-l poate schimba. Ce e mai important e ca acel trecut n-a lasat urme acum.
Nici nu am vrut sa para o opinie a unei mame.
Din pacate am vrut sa fiu profunda dara neavand timp sa dezvolt ,s-a inteles altceva>
Se spune ca o bataie de aripi a unui fluture din Australia poate genera un cutremur in Europa.
Tot asa si un pas schimbat in trecutul nostru,doar un singur pas ,ar fi schimbat si destinele noastre.
Asta am vrut sa scriu
kariguld spune:
spre regretul nostru si fericirea lui Dumnezeu, acest lucru e cu neputinta de realizat! caci daca ne-ar fi permis accesul la cheita....imaginati-va ce ar fi pe lumea asta! stia bine Cel de sus cand nu ne-a dat acest drept!
nici eu nu as schimba nimik, chiar daca ma uit in urma si poate mi-as fi dorit ca unele lucruri sa fi fost altfel, dar nu as vrea sa schimb nimik. acelasi sot l-as vrea, aceiasi copii trasniti si mancatori de energie, aceasi casa, totul la fel!
ma concentrez pe viitor, trecutl nu-l pot schimba, dar viitorul il pot avea asa cum vreau, asa cum mi-l planific acuma in prezent!
de fapt nici viitorul nu imi apartine, doar ziua de azi! asa ca de aceasta zi ma voi bucura si voi profita din plin de ea!!! si daca maine ma voi trezi, voi multumi cerului ca mi-a daruit o noua zi!!!
Kari