Colectia de toamna-iarna 2005 (191)
Raspunsuri - Pagina 11
corap spune:
cuscra lavi, plizzzzzz, unde stati voi in barcelona? ca merg si io cu mama personala - si la ea nu se pune decat buricu' targului
mesajul legat de parinti mi l-a sters mandra cu o miscare subtila din taste - o sa-l reiau, da' mai incolo. va las ca a venit gabi de la sivici. si vrea sa instaleze draci baltati pe calc
c & andrei-ardei 
14.11.2005 & cireshik anais 
07.05.07
margele, zorzonele si briz-brizuri
lavi02 spune:
Corap
http://www.hotelturin.com/eng/fotos.htm
Hotelul e proaspat renovat din 2006 sau 2007, asa ca unele alte site-uri il prezinta cu poze mai vechi.
Acum vad ca micul dejun e 11 EUR de persoana - Brr! Noi la 5-8 eur amandoi luam un super m.d. prin cafenele...
E aproape La Boqueria, am inteles ca si pe acolo poti gusta diverse bunataturi...
Prima mea optiune era hostalul asta (langa Pl Catalonia):
http://www.hostalgoya.com/el_hostal.php?l=es
Dar din pacate are f f multe comentarii (si rating f bun) pe tripadvisor asa ca se fullbook-ueste f repede.
In ce perioada mergeti? Septembrie?
pumba spune:
lavi - incearca sa porti o banda elastica pt inchietura .prietena mea avea carpet tunnel si purta asa ceva.
Adeline( 16.12.2005)Claire(7.12.2001)
Siminaf spune:
Lavi, nu trebuie sa fie rosu ca sa ai inflamatie. Oricum e bine sa imobilizezi articulatia in ceva elastic, cum a zis si Pumba. Dar doar pina mergi la un consult. 
ioana_77 spune:
Nu am avut un tipar dupa care sa-mi aleg sotul, am avut pur si simplu un IMENS noroc sa dau peste George, care nu seamana cu tata.
Maica-mea a fost o persoana care a pus si pune in continuare mult pret pe partea materiala a vietii. AM fost marcata de treaba asta in copilarie, cand mi se servea ca "nu sunt bani", iar in ziua urmatoare aparea un nou bibelou care sa intregeasca colectia in formare. Si acum prefera sa mearga la cumparaturi decat sa stea cu nepoata. Si pe bune ca am sperat din tot sufletul ca macar nepotii sa o sensibilizeze.
Mi-e ciuda ca de multe ori imi dau seama ca seman cu ea, mai ales in ceea ce priveste nervii si atitudinea morocanoasa, cu care ma lupt deseori. de-aia imi doresc foarte mult ca ambii copii sa semene cu george.
nu-mi inchipuiam cat de mult ati suferit unele dintre voi.
Mai stiti ceva de Joy? ca nu a mai scris demult.sper sa fie bine. Anda, Buluci, Ina, Fee, ce faceti?
Maria (29.11.2005), Stefan (31.10.2007) si Ioana
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=1ea9815662d7c2a948441b&skin_id=0&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">1 an
martie 2008
maria_alexia spune:
Hehe, eu sunt cu cel putin un subiect in urma 
, inca la cum e cu 2 copii, pe cand voi deja discutati despre relatia cu parintii... Am inceput sa ma gandesc si eu la asta, inca mai am de lucru 
Ioana, tu cand ai tip si de gatit? Ce fac puii tai in timpul asta? Si ce face Maria cat timp il alaptezi pe Stefan?
La noi e haos total, si mi-am amintit de fazele povestite de Corap, inclusiv poznele lui Andrei in timp ce ea o alapta pe Ana 
. Ma rog, cand sunt eu in situatie, nu-mi mai vine sa rad
Vazut si placut mult pozele cu margelutele - sunt tare dragute si m-au impresionat mult si pozele in sine, le pun fff bine in valoare. Nu stiam ca se poate face asa ceva si acasa, de unde se cumpara ingredinetele?
leea_cv spune:
Fetelor multumesc pentru grija si compasiune!
Feli mare dreptate ai.Daca pe vremea copilariei mele existau serviciile sociale,numarul ala tel verde unde se raporteaza abuzurile,eu clar l-as fi "parat".Si nu numai ca ar fi fost decazut din drepturimdar io cred ca ar fi stat si la mititica...asa ceva nu-i posibil...oooff! Si la fel,cind avea de reparat ceva,toti cristosii si sfintii erau insirati pe pereti.Candele,biserici si alte aratari...
Lavi la mine e clar.Imi doream f tare fetitza.Si acum imi doresc foarte tare sa nu rasfring aceeasi atitudine tiranica asupra lui T,caci dau semne reale de nebunie uneori.Si...nu-s nefericita,dar nici pe departe fericita...si poate nu-s nici victima desi uneori(cred ca imi place asta) ma victimizez.Am impresia ca trec mai usor peste cite-o napasta.De barbat,ce sa zic.Nu-l am.Dar sub nicio forma,constient desigur,nu-mi doresc linga mine vreo copie a lui tata.Subconstientul dracu stie ce face.Cred ca el cauta cele mai complicate situatii,ceea ce nu se poate obtine.
Tania am ramas gura casca.Tu esti asa echilibrata,sau,ma rog,asta razbate din postarile tale...N-as fi zis in veci ca ai fost o rebela, ca ai avut "probleme" de dialog cu ai tai. Un exemplu clar ca oamenii se schimba.
Ioanaasa imi doresc si eu,ca T sa semene cu ta-su.Care e f ambitios, foarte descurcaret si de un calm ireal.Dar nu cred ca am sanse.Traind linga mine,copilul va prelua elemente din comportamentul meu care, nu pot sa ma mint,...lasa de dorit.
Maria bine ca sinteti bine.Gindeste bine povestea despre relatia cu ai tai.Poate ne uimesti tu.
Concluzia e ca pe celalat taler al balantei nu vine nimeni (inca) sa aseze o poveste frumoasa, ca s-o puna intr-un echilibru, fie el si foarte fragil.
=========================================================================
Vllleau si eu un vot...doua... la www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=clipe%20de%20viata%202007&page=41" target="_blank">stralucire si www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=clipe%20de%20viata%202007&page=33" target="_blank">picaturi...chiar daca mi-au fost inversate pozele...
Leea si Tudor David (19.12.2005)
iubire…in imagini
............................................................................
Vrei, te rog, sa iei putin mina de pe umarul meu?...Poate reusesc sa zbor.
Ce pacat!Intr-o zi,fiecare copil va invata ca nu tot ce se clatina e leagan...
corap spune:
lavi, multam. am facut si io o intrebare la goya, desi nu ma atrage, asa ca n-o sa fiu suparata daca-mi spun ca n-au locuri.
plecam pe 27 iunie, de fapt la o nunta in franta, la toulouse sau pe-acolo, intr-un sat ceva... si cum era bcn pe-aproape am zis s-o fac pe ghidu' cu ele.
si ca tot veni vb de mama, ea e o persoana f bine intentionata, da' care crede ca ea le stie cel mai bine pe toate. si vrea sa-ti faca binele cu forta, si e foarte greu sa i te opui...si uneori imi vine s-o iau razna, pentru ca stiu ca daca o refuz se supara si se amaraste f tare, iar daca nu-i tin piept ma amarasc io. ea e intruchiparea chestiei aleia cu mai binele care e dusmanul binelui.
si eu tin foarte mult la ea, dar sunt o persoana extrem de libera, nu stiu cum sa spun exact, ma omoara cu zile numai ideea de a fi ingradita si restrictionata, desi probabil ca n-as face in veci vo tampenie extrema. imi ajunge faptul ca stiu ca pot s-o fac...
or autoritatea mamei ma calca pe nervi, desi, v-am spus, tin taremult la ea.
in plus face sacrificii pe care nu i le cere nimeni si se enerveaza cand nu i le apreciem, sau daca nu-i iese cum a vrut (de ex: "am facut curat in casa de la tara, sa veniti sa stati in we." "pai noi nu venim in we, plecam la x" "a... pai si io m-am muncit degeaba" - si multe alte asemenea)
in schimb stiu ca ma pot baza pe ea oricand.
o relatie deschisa n-am avut cu niciunul din parinti pentru ca n-am considerat necesar sa-mi fie prieteni. (si nici ei. mama acum incearca, dar cam degeaba si imi pare rau pentru ea). am avut o relatie super-buna cu sora-mea (dupa ce ea a depasit adolescenta - o adolescenta de-aia nebuna, in care m-a urat profund pentru ca i se parea ca parintii nostri nu tin decat la mine)
cu tata n-am prea avut discutii, a fost mereu mai rece in relatia cu noi, in plus aveam mereu impresia ca ma considera cam prostuta, incercam sa fac chestii inteligente ca sa-l impresionez si, bineinteles, o dadeam si mai tare cu bata-n balta. abia cu prea putin timp inainte de a muri ne-am clarificat sentimentele, am discutat si l-am inteles in multe privinte. oricum, a fost un tata ok, cam distant, dar care a tinut extrem de mult la noi si ma bucur ca am aflat asta inainte de a fi prea tarziu.
asa, maria, las' ca te descurci tu, dupa ce face vo 4-5 luni pitica o sa se joace impreuna si o sa vezi altfel lucrurile. pentru zorzoane sunt magazine pe net. pe mine ma distreaza cel mai mult sa le fac eu (din pacate nu pot sa modelez dupa miezul noptii, ca n0am unde, n-am masa, imi trebuie spatiu), dar cumpar si margele. dupa cum am spus, e un hobby scump, de-aia le si vand, sa-mi responsorizez hobbiul
imi pare bine ca v-au placut, cand mai produc marfa proaspata va mai arat
pupici si noapte buna
c & andrei-ardei 14.11.2005 & cireshik anais 07.05.07
margele, zorzonele si briz-brizuri
Gandacel spune:
BUna!
Incerc sa nu raman in urma cu subiectul fierbinte, relatia cu parintii, desi nu am timp sa respir la serviciu, iar acasa nici atat. Azi am si zi de gatit, ieri nu am putut face decat o parte, pentru ca am fost in parc! Asa am promis, asa am facut! Ma duc si la dentist!
AM citit povestile voastre, a mea nu e foarte lunga si seamana ca doua picaturi de apa cu a lui Lavi. Ca sa zic ceva in plus: am fost extrem de fericita, mi-am iubit amandoi parintii, am avut o singura frustrare, ca mama m-a considerat mereu "rea", nu stiu de ce. Si in fiecare moment al vietii mele nu am facut altceva decat bine tuturor, m-am purtat frumos, atent etc., dar pentru un motiv care imi ramane in continuare ascuns, m-a considerat mereu rea. Altfel, amandoi ne-au incurajat in fiecare moment, mereu ne-au spus cat de mandri sunt de noi, radeam impreuna, mergeam impreuna peste tot, faceam treaba cu multa veselie, orice de la sapat in curte, plantat, udat gradina, pana la confectionarea de mobila pentru casa sau cotete pentru caini, de la gatit si curatenie, la teme... Domnea buna dispozitie, cheful de treaba, apoi stiam ca mereu luam pauze cu totii. Bataie nu am luat mai deloc, din cauza asta imi amintesc cele 2 batai de la mama (bataie e mult zis, adica o linie peste picioare si un bat peste haina de iarna!) si o palma mica de la tata, de parca au fost ieri. Ce ne-a facut pe noi atat de cuminti a fost voiosia permanenta, cheful de viata si increderea parintilor in noi, pe care nici in ruptul capului nu ne-am fi dorit s-o schimbam pe neincredere. Am doar amintiri placute legate de realtia cu parintii, la fel de cea cu bunicii. Pe cei din partea tatalui nu i-am cunoscut, tata a fost orfan de la 11 ani. Ai mamei erau oameni de pus la rana, de o bunatate nemaivazuta, voiosie, inteligenta, mamaia facea o mancare buna-buna ca si mama, se purta cu noi la fel ca si mama, deci ne simteam minunat la ei in vacante, cele cam doua saptamani pe care le petreceam la ei.
Imi pare rau de tine, Leea, am plans la povestea ta, e dureroasa.
Tania, nici eu n-as fi crezut ca ai fost asa... in plus m-ai facut sa ma gandesc ca si copiii pot fi nedrepti. De ce crezi ca parintii tai voiau familia perfecta doar de fatada, de ce nu ai crezut in sinceritatea lor? De ce credeai ca se forteaza? Of! Sper ca eforturile noastre de a avea o familie frumoasa nu vor fi puse sub semnul indoielii de catre puii nostri... sper sa nu ne considere falsi.
Lavi, am incercat discutii cu soacra, nu pot avea loc in mod firesc, se ajunge dupa doua fraze la acelasi ton incredibil de nemultumit, in care ea isi spune frustrarile vietii ei ingrozitoare, pline de sacrificii, de greutati de..... nu stiu. Un om la sfarsitul vietii, care a fost mereu nemultumit de tot si toate, inrait de prea timpuriu, nu se poate schimba doar pentru ca vorbeste cu o femeie pe care o uraste. Si femeia asta e capabila de ura, cum eu nu am crezut ca se poate. Eu am sentimente profunde de dragoste si sentimente de "nu-mi place cutare", pe care il evit, nu sta in cercul meu... si atat. Dar o inteleg ca nu are chef sa auda de la femeia pe care o uraste cel mai mult in viata ce sopilarie fericita am avut, ce au facut ai mei pentru mine, ce amintiri minunate am. Cand ea stie ce a facut la viata ei, ca la o luna dupa ce a nascut s-a intors la serviciu, ca a adus femei "interne" sa aiba grija de sotul meu, cand stateau la doua camere... ca in vacante, Gabi statea la bunici, la veri, numai cu parintii acasa nu... ca ai lui plecau fara el in concediu si il lasau in grija rudelor. Ca atunci cand era acasa il batea mereu cu ce nimerea, il punea cu genunchii pe coji de nuca etc. I-a reprosat o viata zi de zi ca s-a sacrificat pentru el, l-a facut sa se simta mereu un copil nedorit, i-a bagat in cap ca tatal lui il uraste (si nu-i asa, dar acum nu au o relatie ei doi...). Ea mai are o fata mai mare, a nascut-o la 18 ani si a dat-o in grija socrilor ei (sau i-a fost luata de ei) imediat dupa nastere... Edit: nu erau socri, ca relatia cu acel barbat a fost perfect clandestina! Noi doua nu avem ce sa discutam impreuna. Chiar nu are rost.
Cat despre articolul din revista de care zici, in cazul meu nu stiu cum este. Mi-am dorit fata, m-am obisnuit cu gandul ca voi avea baiat, apoi l-am iubit ca pe ochii din cap! De ce mi-am dorit fata? Pentru ca eu si sora mea am fost cuminti de nu se poate, nu ne-am certat, nu ne-am batut... iar baietii vedeam pe strada ca sunt altfel... mai agresivi, mai neascultatori, mai animalici si nu voiam asa ceva. Asta a fost motivul. Poate daca unul din parinti mi-ar fi fost rau, lucrurile ar fi stat altfel, dar asa...
Acum ma intorc la treaba. Datoria ma cheama.
tania-z spune:
GANDACEL... parintii mei, mai ales mama, asa au fost crescuti, asa li s-a inoculat in educatie, ca imaginea conteaza. In satul de unde e mama, mandria e o calitate, sunt multi oameni sfatosi pe acolo, ca au sau ca nu au cu ce. Copilaria mi-a fost marcata de "ce zice lumea" de "te vede lumea" de "cand iesi pe afara trebuie sa fii ca scoasa din cutie" si de alti "1000 de trebuie" pe care eu nu reuseam sa-i interiorizez, pentru ca nu erau ai mei, erau ai lumii! Cred ca noi, acum, suntem mai deschisi, luam in calcul individualitatea copilului cand aplicam principii de educatie, nu trebuie sa te temi ca vom repeta aceleasi greseli. Dupa cum am spus, eu am fost un copil independent, dar cuminte. Insa imi placea sa mi se de-a libertate, sa am posibilitatea de a alege, sa fiu lasata sa creez. Mi-a placut pictura, creatia, in general si muzica. Invatam foarte bine dar fara sa tocesc, doar ce "prindeam", imi placea sa gasesc solutii ingenioase la probleme de mate/fizica/chimie, diferite de cele date in manuale sau culegeri. Asadar as fi fost usor de "castigat" de catre parinti, daca nu s-ar fi cramponat de toate conventiile sociale posibile. Dar alea au fost vremurile...
si acum am un mesaj destul de urgent, sper sa citeasca si ANDA!
Pe Sergiu nu-l mai tin mult in spital in Bucuresti, va fi trimis la Sibiu, fara sanse de recuperare . Bunica lui, care e cu el, e vai si amar, se chinuie sa-i faca macar ultimele zile mai usoare. De aceea v-as ruga, daca s-au strans ceva bani pt el, acum ar fi momentul sa ajunga la bunica lui. Eu nu am mai trimis banii in contul Andei, ca am colectat de la mai multe persoane din Sibiu si am trimis prin cineva saptamana trecuta. Cu o parte din ei s-a obtinut realizarea unei tomografii, dar care a relevat, din pacate, rezultate proaste 
.
JOY ce mai faci? esti bine?