Sunt in fata celei mai grave dileme din viata mea

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns magduta-sv spune:

Mihaela, in primul rind condoleante pentru tatal tau!
Am citit raspunsurile pe care le-ai primit si recunosc ca sintem o comunitate tare iubitoare.... Felicitari pentru sufletelul pe care il ai si sa fiti sanatosi, asta e cel mai important.
Mama ta poate n-a putut sa se bucure de sarcina ta, pentru ca trece printr-o mare durere, pe care tu o poti estompa cu bucuria maternitatii. Cind dispare o stea, tot timpul se inalta alta in locul ei...
Eu imi doresc sa fiu mamica de 9 ani si nu disper.Ma bucur de toate reusitele de aici si din jurul meu si sint convinsa ca voi fi cindva, dar timpul trece si probabil ma voi lovi si eu cu prejudecatile lumii cind voi fi mamica. Ma apropii deja de 34 de ani. Nu te mai lasa influentata de prieteni, cunoscuti, ca nu-ti vor creste ei copiii...
Si eu sint copil unic si n-am visat niciodata cai verzi pe pereti pe care sa mi-i ofere familia( locuinta, bani,etc). Nu cred ca exista persoana care sa nu aiba credite, care sa nu lupte si sa se bucure de realizarile individuale.
Indiferent cum gindeste fetita ta acum, in viitor se va bucura mult ca are un frate sau o surioara alaturi de ea. Eu la acest capitol am suferit mereu...
E normal sa ai incertitudini, dar timpul le va rezolva pe toate. Si nu uita ca ai dorit acest copil.
Multa sanatate va doresc!


scumpii mei

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Marilena12 spune:

Mai mamico, pai tu ar trebui sa-ti aperi puiul din burtica de reactiile nepotrivite ale celorlalti...Nu trebuie sa astepti pareri de la oameni, e treaba lor daca le convine sau nu. Te inteleg ca ai fost dezamagita de reactiile mamei si fetitei mai mari, si mie mi-a picat greu cand am citit. Diana trebuie sa inteleaga ca nu este corect si uman sa recomande chiar ea chiuretajul fratiorului/surioarei, cum ar fi fost sa fie ea in locul noului venit?
Imi pare rau de taticul tau, Dumnezeu sa-l odihneasca! Insa asa cum viata lui a apus, Dumnezeu a randuit sa primesti in dar o noua iubire, poate chiar va semana cu bunicutul! Eu cred ca s-ar fi bucurat sa-l cunoasca pe bebe 2...
Cand vei naste, totul se va schimba: bunica va fi cea mai mandra, surioara va cocolosi toata ziua puiul mic si vei vedea cata bucurie iti va aduce acest eveniment in suflet. Eu sunt alt om de cand am fetita. Am un sens foarte nobil pentru viata mea si cu siguranta voi mai avea cel putin un copilas, pt ca Anna sa nu fie singurica in viata. Noi nu traim vesnic. In urma noastra raman copiii, cele mai mari realizari. Si este bine sa nu fie singuri pe lume, de la straini nu poti avea pretentia in societatea noastra sa sara in ajutor la nevoie, desi se intampla frecvent.In final, eu consider ca este ceva foarte gresit sa te consideri batrana la varsta ta, avem dreptul la maternitate in tot timpul de fertilitate, daca organismul poate face fata la o sarcina, si cunosc femei care au nascut primul copilas dupa 40 de ani. Ele ce ar fi trebuit sa faca, sa renunte? Fiecare face in viata cele mai bune alegeri pentru el si ai lui, ori cred eu ca in familia voastra mai poate veni un pui de om. Si el are dreptul sa fie nascut, crescut, ingrijit, iubit...
Eu iti doresc sa-ti dai seama curand ca iubesti cu tot sufletul capsunica din burtica, si sa te bucuri de tot ce aduce acest copilas! Sarcina usoara si sanatate multa!

Marilena
Blogul meu

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adi_dalma spune:

Miki.. Condoleante pentru pierderea tatalui tau.

Ref la BB2 .. bineinteles ca decizia va apartine.
Dar sti, cand mi ai spus ca vei avea un bebe imi venea sa tzopai de fericire. Acum imi vine sa plang de suparare. Nu trebuie sa te afecteze sentimentele mele .... nu ne cunoastem personal, nu?? Dar nu mi face astaaaaaaaaaa!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Hai sa ti spun ce mi a zis fiica mea ieri. Dintr o data: STIU CA VOI RAMANE ASA.... eu am intrebat-a Asa, cum?! Raspuns: SINGURA< FARA SORA...
Imi venea sa plang. Vorbea serios!

Am prietene care vor copii si nu le iese... copilul vine cu norocul lui si gandeste te se spune ca un suflet inlocuieste altul... nu cumva BBul vine in locul tatalui tau???

te rrrog nu mi face asta!!!Daca e totul oki ca sanatate mergi inainte... Vrei sa l dai ca nu ai bani sa l cresti, ti l iau eu!!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tibiuta spune:

Acum 20 ani matusa mea a ramas insarcinata cu al 3 lea copil la 38 de ani.Ceilalti frati aveau 18 si 16 ani.Iti dai seama cum a fost privita si in familie si de cunoscuti?S-a hotarat greu daca il face sau nu "marinar".Pana la urma s-a impacat cu ideea de a mai avea inca unul desi nu era prea fericita.Asta pana l-a nascut,era cel mai frumusel copil din familie.
Au fost si sunt parinti modesti si inafara de bani de nunta ,nu le-au putut oferi decat dragoste copiilor.Acum unchiul meu e paralizat ,au o situatie financiara si mai precara,si ce crezi ? Praslea familiei e cel mai inimos si grijului copil pe care l-am vazut.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns KULTA spune:

Sarcina usoara, copii sanatosi si nu-ti face singe rau. Noi avem datorii la banca inca 30ani de acum in colo si nu mai putin de 285.000e. Asta nu m-a impiedicat sa imi fac 2 pui unul dupa altul, intr-o tara unde profesia mea nu e recunoscuta, inainte de a-mi construi o cariera.

Pastreaza puiul din burtica DAR du-te la medic in timp pentru o amnioceneza (cred ca asa i se spune) pentru a te asigura ca puiul este sanatos. Socul mortii tatalui tau (Dumnezeu sa il ierte) ar fi putut lasa urmari.

Curaj si chiar daca nici macar mama ta nu te-a incurajat(pentru ca ea n-ar fi fost asa curajoasa ca tine) tu mergi pe drumul vostru, al tau si al propriei tale familii care in curind va creste.
Sanatate

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mikim spune:

quote:
Originally posted by adi_dalma




Dar sti, cand mi ai spus ca vei avea un bebe imi venea sa tzopai de fericire. Acum imi vine sa plang de suparare. Nu trebuie sa te afecteze sentimentele mele .... nu ne cunoastem personal, nu?? Dar nu mi face astaaaaaaaaaa!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!




ag


Sincer, imi pare tare rau ca te-am dezamagit.
Mi se amesteca toate gandurile in minte. Sunt o fire extrem de organizata - nu neaparat in sensul bun al cuvantului - si nu las aproape nimic la voia intamplarii. Rareori in viata mea m-am lasat luata de val si rareori am lasat sentimentele sau ideile rapide sa fie puse in practica, fara o analiza prealabila amanuntita.
Al doilea copil il dorim de ceva vreme. Nu am pus in plactica dorinta avand ceva temeri. O parte din temeri s-au rezolvat. Apoi am intrat si in "criza" de timp.
Fetita mea are 7 ani si e foarte fericita de fratior - cum zice ea.
E un copil responsabil si cred ca se va implica foarte mult.
Cineva ma intreba mai sus cum as concepe viata fara ea. Voi, mamicile , ma intelegeti. Nu ar fii, fiindca ea e viata mea. Imi seamana foarte mult - e parca o prelungire a mea.



Mihaela, mama Karlei

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lavi02 spune:

Sincere condoleante!!!

Sarcina usoara, bb sanatos si familie implinita iti doresc!
Uneori in viata ne mai ia si valul pe sus, asta este...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns danis spune:

eu am al doilea copil un baiat ce are 8 luni, iar fetita mai are putin si face 6 ani... mi-a fost tare frica sa mai fac unul, dar de cand il am, nu-mi pot imagina cum a putut sa-mi fie frica, si nu-mi vine sa cred ce fericita pot fi cu doi copii... am implinit 35 de ani - sunt putin mai tanara - iar intr-o luna raman fara servici, avem si rate la banca - sunt optimista: imi voi gasi un alt job sau voi reintra in cic, dar imi dau seama ca daca nu faceam copilul anul trecut, nu mai ajungeam sa-l fac...
probabil nu le voi lasa copiilor case si aproape sigur va trebui sa se descurce singuri, la fel ca si parintii lor; dar stiu ca-si vor aminti ce mult i-au iubit parintii lor si ce multe lucruri bune au invatat acasa, cate clipe fericite am trait impreuna

eu cred ca daca tu vrei acest copil, ar trebui sa-l pastrezi, avand grija de tine si de sarcina, facand toate analizele (amniocenteza si ce se mai recomanda) - exista un motiv pentru care ai ramas insarcinata si ar trebui sa ai un motiv extraordinar de puternic si important sa nu-l pastrezi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anastacia spune:

In primul rand condoleante.
Esti tare,ai doar 37 de ani .Eu anul asta fac 40 si sunt in plin proces de FIV (primul si ultimul)din motive financiare si tot odata singura mea sansa.
De mai bine 15 ani ne chinuim sa facem un bebe si nu m-am gandit nici o clipa ca as fi prea batrana.De fapt nici nu ma simt si toti copiii prietenilor nostri au trecut pe la domiciliul nostru,mai ales in weekenduri sau in perioada nuntilor
Nu cred ca ai nevoie de sfaturi ,o sa iei decizia cea mai buna .Iti doresc sanatate

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adi_dalma spune:

Miki... nu ma dezamesti cu nimic.
Asa cum ti-am scris la celalat topic iti inteleg perfect temerile (eu am inca in dilema) si ti-am scris de asemenea ca ma rog la Dumnezeu sa raman insarcinata fara sa trebuiasca sa decid eu momentul (ca si tine disec lucrurile prea mult).

Uite ...iti explic eu de fapt ce e cu tine. Ai vazut ca ti-ai pierdut tatal si instinctiv nu vrei ca si BBeul tau sa nu sufere asa de tare.
Ca e de presupus ca va fi mai fred decat Karla cand se va intampla, nu?
De aceea ti-au revenit temerile.

Nu te teme, nu te stresa (nu mi innebuni cupilul!) si roa te la DD sa fiti bine amandoi.
Iar pe Karla nu o vei lasa singura pe lume ...va avea un fratior sau o fratioara si nu e putin, nu??

Scuza ma daca am analizat prea 'chirurgical' problema . Intelegand miezul problemei cred ca te vei elibera.

Pupich!

Mergi la inceput