Probleme cu Singulair-ul, de retinut!
Raspunsuri - Pagina 3
OirinaE spune:
ary_v,
Mihai a avut 9 crize intr-un an si patru luni pana i s-a pus un diagnostic (prima pe la 3 ani si 8 luni). Cand am ajuns la doamna doctor alergolog care i-a pus diagnosticul, dr. Iacomi Adriana, care pe-atunci era la Policlinica Cetatea Histria, in Drumul Taberei, era la sfarsitul unei astfel de crize. Cu o si inainte chemasem salvarea (a cata oara...) si ajunsesem la camera de garda la Spitalul Budimex. Era o doamna dr. rezident. I-a facut radiografie, s-a uitat la el, l-a ascultat... si a spus ceva de genul rinita bla bla bla... Iar el abia respira... Am ajuns cu el inapoi acasa si, vazand ca nici in sezut nu respira deloc bine, am sunat inapoi la camera de garda a spitalului. Acolo am vorbit cu asistenta (care era in varsta, si isi daduse seama) si mi-a zis asa: veniti cu copilul cand e dna dr. Dumitrescu (de la et. 7).
In fine. Sa-ti povestesc, cam din amintiri, SLAVA DOMNULUI!
De fiecare data criza aparea pe fondul unei viroze, cam a treia zi de boala si, la inceput doar o zi (adica aprox 24 de roe), apoi ajunsese si la doua zile, fiecare respiratie era un chin.
Inspira (umflandu-i-se pieptul) si se oprea. Dupa fiecare inspir era o pauza, luuuunga, pana reusea sa expire - cu un geamat chinuitor - si iar si iar. Deci fiecare respiratie era marcata de o intrerupere. Inima ii batea foarte repede, desi nu avea febra. La primele doua crize (asa imi aduc aminte, ca erau cam pe la inceput), inainte de problema respiratiei avea o "partida" de plans, disperat as putea spune, de cca 10 minute (in care ma plimbam cu el in brate disperata si eu pentru ca nu putea spune de ce plange - avea cam 3-4 ani). Pana la urma ducea mana la cap. De asemenea, se mai plangea de durere in jurul buricului, cu o vreme inainte de a aparrea problema de respiratie... Important mi se pare de semnalat faptul ca, daca il ridicam la pozitia verticala, ii mai usuram repsiratia, mai scapa de gemete, dar respira extrem de des si scurt. De obicei in prima noapte nu dormea nici el nici eu. A doua zi respira ingreunat (cu frecventa marita), dar in a doua noapte deja era pe trecute. Treptat insa, cu fiecare criza, au cam devenit din ce in ce mai grele. (Dupa ce s-a pus diagnosticul si am mai citit si eu, am inceput sa-l culc pe perne, la 45 de grade, si il pazeam toata noaptea.) Salvarea venea, doctorul incepea sa ma intrebe daca avem persoane alergice in familie; altul spunea ca e bronsiolita. Doctora pediatru care l-a urmarit zicea ca face bronsita astmatiforma. Ii dadea Ventolin sirop (pe are la inceput nu i l-am dat pentru ca obisnuiesc sa citesc prospectul... Iar atunci cand totul i l-am dat, cand am ajuns chiar in spital ulterior pentru ca a facut un fel de reactie la sirop care semana cu convulsiile...) Important de spus ca prima criza s-a declansat brusc (o vreme am crezut ca ar avea legatura cu prezenta clorului in aer, caci folosisem clor la spalatul rufelor, iar el venea dupa mine la usa baii), deci prima criza serioasa a aparut la doua luni dupa ce tatal lui isi luase lucrurile si nu mai locuia cu noi, el, Misu, fiind disperat dupa tatal sau. Chiar si acum, dupa 8 ani, am senzatia ca inca e incomplet lamurit in adancul sufletului sau. Si ar mai fi de adaugat ca in primul an si jumatate de viata inca mai stateam intr-o camera (toti patru) cu igrasie intr-un stadiu foarte avansat pe care nu o mai puteam curata cu clor alternativ cu otet (cum facusem pana sa se nasca el). Iar prima imbolnavire respiratorie, de altfel cu zgomote puternice (dar cine sa-si dea seama?) a fost pe la 2 ani, cand a umblat la colectia de ziare ce statuse pana cu cateva luni in urma tocmai langa zona cu igrasie necuratata...). Caracteristic, pe tot parcursul bolii, a fost un exces de secretii. Se auzea cum se "rostogoleau" in pieptul lui. Dar nu tusea. In varful de criza nu tusea... Atunci abia respira. Iar dupa o zi de criza avea niste cearcane la ochi, brrr urate de tot. Si da, uneori, se cam invinetea la gurita. Vezi, imi aduc aminte treptat... As fi preferat sa uit de tot.
In fine. Probabil ca am uitat multe aspecte importante. Voi incerca sa caut putin prin hartiile mele, unde mi-am notat cam tot ce se intampla, caci fisa de la policlinica o pierdusera, si mi-am pierdut si eu increderea. Pe domnul doctor Teleianu l-am intalnit tocmai cand dr. ORL spusese ca e urgent sa-l opereze de polipi (ca se vedea pe radiografie sinuzita bilaterala. Era cam plinut de puroi. Numai ca nu prea i-au mers tratamentele. Chiar si la Claritine a facut alergie...). Iar dr. homeopat a spus: nu il operezi. Si nu l-am operat. Era in ianuarie. Diagnosticul de astm il primise in septembrie. Si din septembrie pana in decembrie, sub tratament cu Becloforte doza de adult (doua pufuri dimineata si doua seara) plus Ventolin in criza, deci sub acest tratament, in decembrie, de Craciun, a facut cea mai urata criza de pana atunci, iar la Ventolin, la a treia folosire dupa o ora si jumatate de la administrare era ca si cum nu luase nimic. Adica abia mai respira... Atunci mi-am zis ca nu se poate sa continuam si ca e imposibil sa nu mai existe o cale. Voiam sa mergem la Naturalia. Dar nasa lui, a lui Misu, m-a trimis la dr. Teleianu.Dansul i-a dat o serie de remedii pregatitoare, care i-au intarit putin imunitatea (remediile difera de la un "tip de pacient" la altul, in functie de profilul pacientului). Apoi, in vara, i-am dat o singura doza de Medorinum, urmand ca in vara urmatoare sa-i dam a doua doza. Insa in vara urmatoare a avut probleme de digestie trenante (de la o problema veche cu Giardia, veche de cand era foarte mic), si n-am avut curajul da-i dau remediul, caci trebuia sa fie sanatos cand i-l dadeam. Dupa prima doza de remediu petnru astm se simtise foarte clar o ameliorare. Apareau crizele, dar mult mai rar si treptat din ce in ce mai usoare. Ei. Acum, daca am sarit o vara, in iarna care a urmat s-a simtit o oarecare revenire a duritatii crizelor... Abia in vara urmatoare i-am dat a doua portie de Medorinum si, treptat, nu stiu nici eu cum, s-a dus... O singura data a fost o situatie foarte grea in care simptomele au fost foarte dure (respectiv respira cu o frecventa de aproape 40 de respiratii pe minut iar inimioara ii batea cam la 120-130 batai pe minut; avea si un pic de febra). Stiu ca l-am sunat atuni pe dr. si l-am intrebat. Mi-a spus ca exista situatii in care tot mama trebuie sa decida (caci ea si-a mai vazut puiul in astfel de situatii) daca e de luat masuri cu medicatie alopata de urgenta, pentru a trece hopul, si apoi de revenire la remediile homeopate, atunci cand e nevoie. Multumesc lui Dumnezeu, am avut taria atunci, si rabdarea, si, dupa jumatate de ora dupa Belladona si-a revenit, iar de vindecat, in doua zile era ok. Pentru copmaratie, am sa-ti spun ca, pana sa trecem la abordarea homeopata a episoadelor de raceli, de fiecare data cand se imbolnavea tinea cam trei saptamani, si lipsea de la gradinita mult. Cu tratamentul homeopat nu a lipsit niciodata de la scoala mai mult de trei zile. [...Cu exceptia situatiei cu totul noi si nedorite aparuta in clasa a IV-a. Dar pentru asta probabil mi-ar mai trebui o calimara cu cerneala... In paranteza spun doar ca de atunci, spre marea mea dezamagire, am "recazut" in bratele medicinei clasice, alopate, si cam vesnic neputincioase... In treacat spun doar ca e vorba de o serie de mai multe imbolnaviri care a culminat cu o diagnosticare de epilepsie, impotriva careia inca nu am gasit remedii naturiste... Inca mai caut.. Dar mult mai prudent si mai speriata. Caci am trecut printr-o serie de suferinte dure, amandoi... si nu mai am curajul.]
La 8 ani si jumatate, pe de alta parte, l-am dat sa invete inotul. In 2005. In mai fusese ultima criza, cred ca chiar aceea dura, de care am povestit mai sus. Cu acordul doamnei dr. pediatru, l-am inscris in august la cursuri de intitiere la inot. De acolo profesorul l-a chemat sa faca polo, de performanta. Din nou doctora a fost de acrod, si a spus ca inotul ajuta extrem de mult la vindecarea astmului. Profesorul imi spusese ca va avea o raceala puternica la inceput, in prima iarna, si in vara urmatoare. Ce a urmat, cred ca nu mai are rost sa povestesc, cel putin acum, caci banuiesc ca deja te-ai plictisit, si poate si altii care poate au incercat sa citeasca.
Sper sa-ti fi fost cat de cat de folos cele povestite de mine. Cu draga inima, daca nu am eprimat ceva destul de clar, ma poti intreba si voi incerca sa fiu mai la subiect.
E buna homeopatia, dar depinde foarte mult la cine mergi... Doctorul Teleianu era unicist, adica prescria de obicei un singur remediu (maxim doua sau trei), care se lua rar si era lasat sa-si faca efectul.
Altii aplica alta metoda, cu muuuulte remedii aplicate in scheme complicate. Din pacate, am probat si noi o astfel de schema, cu doamna dr. pe care dl dr. ne-o recomandase atunci cand l-am cautat si, cum spuneam, se retrasese de la fudnatie... A fost un esec, cred eu. Cel putin pentru noi. Desigur, poate chiar din cauza noastra, pentru ca eu eram super-extra-nemaipomenit de obosita si am cam incurcat niste "borcane"... Dar totusi, nu cred ca asta a declansat problema. Ci pur si simplu s-a intamplat ceva. Traiesc cu senzatia ca am creat singuri un dezechilibru. Ma dusesem petnru durerea lui din jurul buricului (despre care am inteles ulterior ca totusi e frecvent intalnita si are legatura cu problemele de gat la multi copilasi sensibili) si pentru frica... si ne-am ales cu tratament pentru gat si (cu sau fara legatura cu acesta), dupa cateva luni, cu un episod cumplit de angina pultacee, cu febra peste 38,5-39, ajungand in a treia zi dimineata la 39,5. Spre seara, la 40, am ajuns la spit. Victor Babes, la infectioase. Era de fapt o epidemie cam dura. Un microb cumplit, care nici nu iese la exudat. Fireste, era prima data cand renuntasem la remediile noastre obisnuite dupa prima zi, cand am vazut ca e febra mare, si mersesem pe Bioparox si alte alea prescrise de dr. pediatru... prin telefon, caci nu am fost in stare sa-l transport pana la policlinica, iar in prima zi de tratament parea ca da rezultate... Dar nu a fost asa. Astfel a inceput reintoarcerea noastra pe minunatele plaiuri ale medicinei clasice... Desigur, as mai adauga doar faptul ca aceasta serie neagra de imbolnaviri (care l-au tinut in total, cu tot cu vacantele dintre absente, doua luni si jumatate departe de scoala, in clasa a IV-a), deci as mai adauga ca toata aceasta serie a inceput la scurt timp dupa ce a aflat ca se nascuse surioara lui din partea tatalui. Taare mult i-a trebuit familiei celei noi pana sa-si dea seama ca acest copil, Mihai, avea nevoie pur si simplu sa-si cunoasca sora si sa nu o mai considere ca pe un pericol... ci ca pe sora lui draga... Dar e greu. Bine ca totusi acum, dupa inca aproape doi ani, lucrurile, din acest punct de vedere, incep sa se mai indrepte. Anul trecut, de Craciun, a fost prima data la ei acasa, in vizita. E un mare pas inainte. Doamne ajuta!
Am sa ma opresc, inainte sa va plictisesc de tot.
Imi cer aniticpat iertare daca am plictisit pe cineva. M-a luat putin valul in incercarea de a povesti cum a fost cu crizele de astm ale lui Misu. MULTUMIM LUI DUMNEZEU, spram din tot sufletul, sa nu mai revina NICIODATA!
Doamne ajuta si sanatate tuturor!
Cu Dumnezeu inainte!
gazzella spune:
observ ca s-a reactualizat subiectul...
nu vreau sa intru in detalii pentru ca nu am timp sa-mi sustin parerile, dar....
am o fetita care la un an si patru luni afcut un episod urat de dermatita atopica fapt care m-a impins sa frunzaresc tot ce se putea gasi pe aceasta tema si am inteles ca astmul poate fi pus in relatie cu DA, eu am avut bunica pe linie paterna bolnava de astma, fetita fratelui meu la doar 10 ani e astmatica...
asa..DA am reusit s-o tiu in frau cu ulei de in in alimentatie si ulei de germeni de grau in combinatie cu elei de migdale direct pe piele, completat cu o crema de la Weleda cu continut in zinc (asta cat timp avea crestele de la scarpinat)
intre timp citind am dat si peste acest articol
http://www.lpfch.org/fundraising/news/winter03/trans-asthma.html
Umetsu's recent research, done with Rosemarie DeKruyff, Ph.D., professor of pediatrics, places the spotlight squarely on the hepatitis A virus, which usually causes a one-time, flu-like illness. Prior to 1950 nearly everyone in this country had been infected; now it's relatively rare.
The researchers found that the hepatitis A virus somehow tones down or eliminates the allergy-causing immune cells by binding to a newly identified protein on the cells' surface, called TIM-1. People previously infected with hepatitis A virus who also have a particular form of TIM-1 are protected against allergies and asthma. About 60 percent of people have the protective form of TIM-1.
deocamdata nu se pune problema, dar in cazul in care as fi nevoita sa recurg la diverse medicamente ca cel in discutie cred ca ar paste-o o mandra de hepatita A
atat...e doar pentru un punct de reflexie
fiecare e liber sa aprofundeze sau mai putin
Bendis, 1an si 3 luni solidarietate :-))
Felix, 3 ani
botezul muntelui
Bendis si topoganul
OirinaE spune:
Revin. Mii de scuze. Au scapat multe greseli.
Cea mai flagranta e undeva pe la primele paragrafe, unde e vorba de DURATA crizelor. Spuneam acolo ca la inceput dura cam 24 de ore, mai apoi ajungand si la doua zile.
Inca o data, mii de scuze pentru greselile de tastare a cuvintelor.
Sa auzim numai de bine!
ary_v spune:
Oirina stai linistita ca nici nu am bagat de seama greselile, e un aspect care nu ma intereseaza absolut deloc. Iti multumesc ca ai avut rabdare sa scrii despre multele probleme pe care le-ati avut. Cred ca nu se poate exprima in cuvinte cat de greu ti-a fost si singura pe deasupra.
Am auzit ca ar fi posibil ca astmul sa se declanseze si pe fondul unei suferinte adanci a copilului. Si al meu e topit dupa tata si nu stiu ce s-ar alege de noi daca nu ar langa noi.
Desi am tot incercat sa gasesc tot felul de alte explicatii la problema lui, pe masura ce citesc alte experiente imi dau seama ca de fapt e astm si asta e, trebuie sa gasesc forta sa ma impac cu situatia. Si el respira f greu cand avea episoadele astea dar totusi toti medicii imi spuneau ca e pneumonie interstitiala si radiografia arata la fel. Acuma eu aici mai sunt inca un pic debusolata ca la tine zici ca nu vedeau semne de pneumonie. Cel mai rau a fost la ultima pneumonie (criza de astm, ca nici eu nu mai stiu) a avut cateva ore cat a respirat f greu si l-a plimbat sotul meu in brate pana ce a adormit, apoi s-a linistit.
ary_v spune:
gazzella am inteles eu bine. Daca face hep A nu mai face astm? Pai daca e asa de simplu de ce nu ne spune nimeni nimic?
OirinaE spune:
ary_v,
Misu a avut cel putin de doua ori pneumonie (adica de doua ori s-a pus diagnostic).
Prima a fost atunci cand ti-am zis ca se considera a fi fost prima criza (la doua luni dupa ce nu-l mai vazuse pe tata). Acum mi-am dat seama ca il vazuse chiar in acea zi!... Ii adusese o punga de napolitane. Copilul era la mama, iar seara eu am venit sa o ajut sa spele rufele. Atunci am folosit clor. Situatia s-a degradat in decurs de cateva ore si am chemat salvarea, spre dimineata, iar doctora de la Salvare a spus ca avem doua variante: ori la spital - ori ii face cineva injectii dupa un tratament prescris de dansa, Ampicilina+Gentamicina, si apoi sa luam legatura cu doctorul pediatru care il are in grija si sa luam decizia pe mai departe impreuna. N-am avut curajul sa merg la spital (eram complet fara bani si mi-era frica sa iau decizia singura; inca nu realizam ca de-atunci urma sa iau deciziile singura) si am semnat ca nu merg. Nu s-a facut radiografie. La o ora dupa prima injectie am vorbit cu dr. pediatru care l-a auzit la telefon cum respira si mi-a zis sa venim la policlinica (era deja ora 7 dim) pregatiti de spital. La 8, cand l-a vazut si l-a ascultat cu stetoscopul era deja mai bine si a decis ca ne vom descurca cu tratament pe gura. Asta a fost prima. Si cel mai rau mi-a parut ca nu am avut curajul de a urma indicatia doctoritei de la Salvare si de a merge la spial... Cine stie. Poate s-ar fi evitat bajbaielile ulterioare.
A doua oara cand s-a pus diagnostic pneumonie - interstitiala - a fost chiar cu doua luni inainte de a se pune diagnosticul de astm (cand avea aproape 5 ani), cand am ajuns la spital (Budimex) dupa Ventolinul sirop de care povesisem anterior, cand a facut o reactie urata care semana cu convulsiile... desi, peste ani, cand au fost cu-adevart convulsii... m-am convins ca aceea fusese intr-adevar doar reactie la medicament. Cand am ajuns atunci la Budimex cu "convulsii febrile" am stat a doua zi de vorba cu o doamna doctor al carei nume nu l-am retinut (care o inlocuia pe doamna doctor Dumitrescu, specializata in astm bronsic si care era atunci in concediu...), iar doamna doctor respectiva a concluzionat ca nu au fost convulsii si ca nu are rost sa-i faca EEG (elecroenecefalograma). Intrasem atunci vineri noaptea in spital... Luni, cand i-au facut radioscopie, s-a stabilit diagnosticul: pneumonie interstitiala.
Despre bubele din talpi nu am pomenit nimic pana acum. Nu mi-a fost niciodata clar cum apareau. Uneori dupa alimente [pe care mai tarziu le-am depistat a fi portocale, peste, muschi file (adica afumatura)], alteori nu imi dadeam seama de unde, dar atunci, la spital, imi aduc si acum aminte, erau uriase... dupa Nurofen. Ca niste umflaturi sub piele, cu diametru de aprox 2 cm, pielea devenea rosiatica, si extem de dureroase. Nu putea calca pe picior. A doua zi se mai vedeau doar ca niste vanatai, iar in cateva zile treceau.
[Mai tarziu s-a intamplat sa mai apara si mai sus, dar nu mai sus de glezne. Ultima data i-au aparut dupa o excursie cu scoala in care mancase cipsuri si alte "pungi fosnitoare" din care de mult nu ii mai dadusem voie sa manance, dar atat insistase sa-i dau, incat am zis ca n-o fi foc daca il las o data... [Mentionez ca in excursia precedenta avusese numai lucruri gatite in casa, pe care le adusese neatinse inapoi, dupa o zi intreaga petreceuta in excursie...] Iar cand a venit, abia mai pasea. Avea doua umflaturi imense in dreptul glezelor, la ambele picioare, de putin a lipsit sa cred ca facuse entorsa... si sa o pornim catre o camera de garda... caci era 10 seara. Era in clasa a doua sau a treia, de 1 iunie...]
Doctorul Teleianu mi-a spus ca s-au raportat astfel de "bube" la unii copii in timpul crizelor de astm. La Misu a fost legat si de Nurofen. Mi-am dat seama cam a treia oara cand s-a repetat, la cateva ore dupa administrarea medicamentului. Apoi a facut reactie alergica tot cutanata si la antibioticul pe care l-a luat pe gurita dupa spital, caci ne daduse sa continuam tratamentul acasa. Si asa am ajuns la doamna profesor doctor Rodica Radu (dupa aproape o luna, caci mai devreme nu gasisem programare), la spit. Malaxa, in Pantelimon. Dansa ne-a trimis la dr. Iacomi unde am ajuns abia in septembrie (pentru ca fusese plecata in concediu, si pana am prins programare a durat, la fel ca la dr. Radu) si cand s-a "potrivit" ca tocmai cand aveam programarea sa fi fost intr-o zi de luni, imediat dupa episodul povestit in "povestirea lunga", cand am ajuns duminica dimineata la spital si am plecat cum am venit si cand teoretic pe radiografie nimeni nu a vazut nimic, si ne-am chinuit in continuare acasa.
Ieri am uitat sa mai povestesc un aspect. Cand am inceput tratamentul homeopat, pe parcursul a inca aproape 3 luni am scazut doza de cortizon (Becloforte) TREPTAT. Este extrem de important sa nu opresti niciodata brusc tratamentul cu cortizon. Dar cel mai important este sa nu il faci niciodata.
Eu as indrazni sa te sfatuiesc sa faci un efort, daca ar fi posibil, si sa mergi la Naturalia, unde a fost inclusiv doctora pediatru a lui Misu cu mama ei, bolnava de ciroza, care acum e bine sanatoasa... Exista site, si poti afla mai multe lucruri de-acolo. Se poate face programare, din timp. Ce stiu este ca e bine sa ai la tine toate analizele si hartiile medicale. Eu cred ca va va fi de folos.
Eu cu Misu nu am ajuns pentru ca, din cate am aflat pana acum, epilepsia nu beneficiaza de tratament exclusiv naturist, si inca nu m-am incumetat sa merg "cu fundul in doua luntrii".
Cat despre pneumonie, am inteles ca in contextul bolii astmatice apar si pneumonii interstitiale, dar nu e obligatoriu. Astmul este foarte des asociat cu un fond alergic, care ar trebui cercetat cu atentie, si aflat ce anume ii face rau copilasului. De multe ori chiar unele medicamente provoaca alergii. Cel putin asa s-a intamplat la noi.
Un singur lucru as mai adauga. Desi in primii ani, dupa plecarea tatalui, intr-adevar s-au intalnit extrem de rar, si fiecare intalnire era pentru copil un prilej de tulburare foarte mare, treptat, mai ales in ultimii doi-trei ani, ne-a ajutat din umbra foarte mult, si au inceput sa se intalneasca mai des. Deci departe de a fi singura. Mai mult decat atat. In toti acesti 8 ani am simtit prezenta lui Dumnezeu in vietile noastre, mangaiera sa.
Suntem singuri doar atunci cand ne astupam ochii mintii si ai sufletului si nu vrem sa vedem ca sutnem purtati cu mare grija pe calea vietii. Din pacate, se intampla destul de des sa uitam sa privim spre Cer.
Am vazut ca esti din Iasi. O ai atat de aproape pe Sfata Paracheva (!)... Roaga-o sa te ajute sa descoperi ce probleme are copilasul tau. Sunt ferm convinsa ca te va ajuta(!) Si, de curand, a mai venit un sfant de la care sigur veti primi ajutor: Sfantul Nectarie de la Eghina. Anul trecut, din cate stiu, au sosit particele din moastele Sfantului, dar nu imi aduc aminte acum cu precizie la ce biserica au fost asezate. Sunt insa convinsa ca daca il cauti, sigur il vei gasi. Si nu te vei intoarce fara ajutor de la dansul. Doamne ajuta!
Imi cer inca o data scuze daca am suparat pe cineva. Probabil ca iar am depasit limitele discutiei despre astm.
Am recitit descrierile tale. Din cate stiu eu, specific la astm este totusi, in momentul crizei, greutatea imensa de a respira in pozitia culcat si usurarea respiratiei atunci cand este ridicat la verticala.
Gata. Ma opresc. Ca sunt cam "vorba lunga".
Sa aveti numai lumina si pace pe drum, si sa treceti cu bine de fiecare obstacol aparut.
Cu drag,
dulcetica spune:
Si Rares e pe tratament cu singulair.I s-a pus diagnosticul de astm bronsic infantil dupa o perioada indelungata de raceli repetate,adica din octombrie si pina acum.Aceste raceli au fost diagnosticate ca bronsiolita,insuficienta respiratorie acuta,pneumonii intersitiale ,etc.Cet este ca desi nu mi se pare ca i-au facut investigatii serioase i s-a pus diagnosticul acesta si i-a indicat sa ia un an intreg singulair.Rares are 4 ani si 2 luni.Simptomele lui sint dispnee,greutate in respiratie la efort,weezing,tuse (eu cred totusi ca e productiva?),nas infundat permanent.O simpla raceala la el evolueaza intotdeauna in pneumonie.Nu mai spun cite antibiotice i se prescriu.In prostie...Evident simultan cite 2,gen gentamicina injectabil si amoxicilina oral,cortizon sau becotide pufuri.Tratamentele dureaza cel putin 7 zile vreo 2 zile sintem relativ bine,desi are in continuare nasucul infundat si respiratie gifiita si daca-l duc 3 zile la camin e din nou lat,asa ca o luam inevitabil de la capat.Acum il tin acasa si ni s-a spus sa nu-l ducem pina in toamna la camin ,unde din cauza sistemului imunitar slab contracteaza imediat o noua raceala.
As vrea sa va intreb daca acest singulair este eficient in opinia voastra?Cit e de toxic ?Noi avind doar 9 zile de cind il folosim nu stiu inca ce efecte are pe termen lung.A fost prescris ca tratament exclusiv sau este in combinatie cu alte medicamente care au fost ca medicatie cotidiana?Este deasemenea prescris pe o perioada atit de indelungata?Cam cit de des au recidivat perioadele cu dispnee sub tratamentul cu singulair?Ii duceti in continuare la camin?Sint foarte afectata de faptul ca nu-l pot duce la camin si pentru beneficiul educatiei primite acolo ,interactiunea cu copii ,dar si din cauza ca nu am cu cine il mai lasa acasa.
Saptamina viitoare o sa-l duc la un dr homeopat care mi-a fost recomandat de bunica unei fetite diagnosticata cu astm si asupra careia tratamentul homeopat a avut un efect miraculos.
Nu am discutat direct cu aceasta persoana de aceea mi-ar fi tare util sa-mi spuneti daca tratamentul homeopat se incepe cind copilul este sanatos,daca se da simultan cu tratamentul alopat .Ce ati favut in criza?
Daca mi s-ar cere sa renunt la singulair nu stiu daca ar trebui sa o fac?Nu am mare incredere in homeopatie...Evident ca doresc sa incerc si sper ca va fi bine, dar am rezerve!
ary_v spune:
Oirina multumesc pentru raspuns. Momentan facem trei luni tratamentul prescris cu flixotide si apoi mai vedem ce se intampla. Dar o sa tin cont de tot ceea ce mi-ai spus si daca nu se rezolva mai incercam si alte solutii. As vrea sa mai vorbim pe yahoo, daca vrei, id meu e aryana_voicu.
ary_v spune:
Dulcetica cam acesta a fost parcursul si la noi iarna asta. Nici o raceala fara pneumonie, care s-a incheiat cu diagnosticul de astm bronsic. El a luat singulair toata iarna, am inceput din mai anul trecut si pana in aprilie anul asta si culmea anul asta (adica din septembrie pana in aprilie) a fost cel mai rau si a aparut si weezing-ul. Daca e sa ma intrebi pe mine, mie mi se pare ca singulairul nu a avut efect benefic in cazul lui dar e posibil ca la voi sa dea rezultate. Nu stiu daca intradevar are efectele adverse despre care am auzit, dar cred ca e mai periculos sa nu tratezi astmul decat eventualele efecte adverse date de singulair. Si din cate stiu eu, este medicamentul pentru astm cu cele mai putine efecte adverse. Eu cred ca e preferabil sa ii dai singulair decat sa ii dai cortizon.
Din cate stiu tratamentul e pt o perioada lunga si cred ca nu are rost sa va dea mai multe medicamente de la inceput, eventual daca asta nu isi face efectul se trece la altul.
Noi folosim flixotide momentan doua pufuri pe zi. I-am facut si vaccinul antipneumococic si de cand a inceput tratamentul nu a mai facut pneumonie. E racit si acum, are un pic de secretii dar are plamanii curati. Pana acum... Mai vedem ce se intampla in continuare.
gazzella spune:
quote:
Originally posted by ary_v
gazzella am inteles eu bine. Daca face hep A nu mai face astm? Pai daca e asa de simplu de ce nu ne spune nimeni nimic?
deci s-au desfasurat diverse studii epidemiologice si acestea converg inspre ipoteza conform careia mai multe infectii gen toxoplasma gondii, hepatita A, citomegalovirus, varicela, etc duc la o incidenta mai mica a astmei, atopiei
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10669445
stiu ca citisem ca se lucreaza la un vaccin pentru astma pornindu-se de la virusul hepatitei A
de ce nu spune nimeni nimic habar n-am
foarte probabil ca un astfel de vaccin ar scoate de pe piata multe din medicamentele folosite astazi pentru astma chiar si singulairul acesta, iar asta ar insemna ceva pentru cineva in termeni de profit
interesant cum se cauta producerea a noi vaccinuri pentru a vaccina unde deja s-a vaccinat eliminand boli care pentru organismele sanatoase ar fi insemnat ceva (vezi absenta diverselor atopii)
Bendis, 1an si 3 luni solidarietate :-))
Felix, 3 ani
botezul muntelui
Bendis si topoganul