Sa participe barbatii la nastere?
Raspunsuri - Pagina 5
eapopescu spune:
Sotul meu nu era prea convins ca-i bine sa asiste la nastere, considera nasterea o procedura medicala foarte seriosa si spunea ca nu i se pare normal sa incurce personalul medical. Dar asta asa ca idee, ca eu nici nu concepeam sa nu fie alaturi de mine. Asa ca am insistat sa-l accepte in sala de nasteri, desi aici ii este permis sotului sa asiste dnumai in sala de travaliu, si au si acceptat. I-am facut instructajul, sa nu ma sacaie cu intrebari "cum te simti?", "te doare rau?", etc., sa faca prompt si exact ce-i spun eu, fara comentarii (de obicei trebuie sa aiba si el parerea lui, alta decat a mea). Si a venit si momentul! Mai devreme cu vreo luna decat era asteptat! A stat cu mine tot timpul pana am intrat in operatie (cezariana de urgenta,), m-a tinut de mana la fiecare intepatura. La un moment dat, ramasesem numai noi doi in sala de travaliu, cardiograful a inceput sa scoata un sunet ciudat, continuu, asemanator cu lipsa semnalului cardiac, si am intrat in panica! Din fericire nu era nimic, se terminase hartia! La operatie nu a putut asista, ne-a asteptat afara (fumand ingrijorat si cu lacrimi in ochii), l-a vazut pe baietelul nostru la scurt timp dupa ce s-a nascut, cand l-au transportat in incubator la sectia de pediatrie, si i s-a parut o minune! Cred ca acum si-a schimbat opinia si n-ar rata sa asiste la nasterea propriului copil. Cred ca e pacat sa piarda un astfel de moment!
ariel_7000 spune:
nu sunt impotriva, dar nu cred ca mi-ar face placere sa fie in sala de nastere...as prefera-o pe cea mai buna prietena a mea. un prieten a asistat la nasterea fetitei lui si 1 an si ceva nu a mai putut face dragoste cu sotia...se bloca.chiar daca par rezistenti, barbatii suntdestul de sensibili.:)Asta este parerea mea...
ariel
Aurelia spune:
Mai mult m-a surprins faptul ca medicul dupa ce i-a prins capul si i-a degajat umerii m-a pus pe mine sa-l trag afara si sa-l pun pe burta mea ,abia atunci am sesizat parca o boarte de transpiratie pe fruntea lui dar...sotul a fost bineinteles cel care i-a taiat cordonul ,si era pt prima data si nu i-au tremurat miinile si nici nu i-a venit rau ,apoi cintaritul ,curatatul si infasatul s-a facut sub supravegherea lui ,si cind priveam pe geam cu cita atentie urmareste totul atunci am putut sa adorm linistita ,doar citeva momente insa caci imediat infasat mi l-au pus la sin sa-l alaptez ,momentele acelea cind ne-au lasat singuri toti trei ,inca in sala de nastere ,nu le pot uita niciodata ,si desi la inceput am fost impotriva ca el sa fie linga mine acum stiu ca numai cu el linga mine o sa fiu de acord sa nasc a doua oara ,el a insistat sa asiste si acum il apreciez pt asta caci poate altfel nu ar fi avut atita cosinderatie si compasiune pt acest moment sublim din viata noastra ,
MLDiana spune:
Eu am zis NUUUUUU..la prima nastre ,la a doua nu mai sunt sigura ,dar daca stau si ma gindesc bine ,nu .Pentru 10 min. cit dureaza toata "operatia"mai bine sa astepte afara.Nu vreau sa ma vada cum ma screm acolo pe capra .
Tiara
lianaro spune:
Eu am nascut in Clujla stanca, si cu toate ca ne-am dorit foarte mult sa stea si el langa mine- nu l-au lasat, dar pana la sfarsit a stat in spatele usii
si tot el primul a vazut-o pe bebeluta, si el mi-a masat burtica vre-o 2 ore, erau cam aglomerati si nu l-au bagat in seama..
romana spune:
Eu zic ca ar fi super sa participe si sotii nostrii la nastere. Din mai multe motive:
- am fi tratate cu mai multa atentie din partea echipei medicale, ca poate le-ar fi jena sa faca ceva ce nu e OK
- ar vedea si partenerul ce munca depunem la nastere si ar aprecia mai mult toate eforturile noastre, eventual ar veni cu propuneri , pe viitor , sa ne ajute la munca din casa
- s-ar simti si el mai important, mai "bagat in seama" ca e acolo cu noi si nu pe vre-un hol de spital sau mai rau la poarta spitalului
Poate mai sint si alte motive, dar astea mi se par importante.
Argumentele contra - nu sint valabile daca exista dragoste.
Romana
Garofitza spune:
Ce-i asta sa nu-i lase la nastere? Asa le-as zice eu ceva la aproape toate cadrele medicale din Ro, de nu s-ar mai vedea. Am avut cateva meciuri pe acolo. Consider ca sotul (daca el vrea) sa fie langa sotie (daca si ea doreste acelasi lucru). Copilul a fost conceput de amandoi, ca atare si el poate fii prezent. Plus, sa nu mai discutam de suportul moral. Eu am fost fericita ca sotul a fost linga mine, cu toate ca am avut cezariana. El a fost cel care l-a vazut primul si care la dus la cabinetul cu bebei, pana m-am trezit eu a doua zi.
garo
Sanatate, ca-i mai buna ca toate.
Ender spune:
Eu, ca tata, as vrea sa fiu prezent la nashtere. Taticii - daca stiu ce sa faca (eu am invatzat cate ceva la Scoala Parintilor) - pot fi foarte "utili" si de ajutor in acele momente...
Din pacate la nasterea lui Andrei nu am putut fi prezent pentru ca dupa multe ore de travalui dna doctor a luat decizia de a face cezariana si nu am avut de unde sa fac rost de "costum" intr-un timp atat de scurt.
Oricum, in Romania, medicii au o mentalitate foarte veke/egoista/ingusta si nu ne prea lasa sa asistam la nastere.
Cu cate injuraturi mi-a adresat "doctorul" Horhoianu cand ma vedea langa sotia mea in timpul travaliului as putea scrie pagini intregi...
Deci mie mi-ar place sa asist la nastere si sa o ajut pe Andra in travaliu - bineinteles daca si ea vrea -
danis spune:
DAAA! asa s-a si intamplat, la filantropia, pe 24 aprilie 2002, as fi putut si singura ca am avut un moral bun si nu sunt fricoasa, dar am vrut sa fim impreuna si aici, iar el a rezistat foarte bine, desi amandoi am avut indoieli in privinta rezistentei lui. cat despre pudoare, sa fim seriosi! de ce te poate vedea tot personalul spitalului dar el nu?
depinde foarte mult si de el, dar si de felul cum il "educam" putin ...
Daniela si bb Anda
ani35 spune:
Ce poate fi mai ...frumos pe lume, ca nasterea puiului tau?Sotul meu a putut asista la nasterea copilei noastre si a ramas impresionat.Eu sunt mamica,e adevarat,insa el e taticul,la fel ca si mine are dreptul sa se bucure de momentele din viata noastra care nu se vor repeta...sper.Cu doua fete ma dau drept satisfacuta.Cat despre sprijinul moral...pentru mine a insemnat totul,sa-l vad alaturi de mine,mi-a dat un curaj si o forta...extraordinar!