M-AM SATURAT!!!
Raspunsuri - Pagina 2
Tisina spune:
quote:
Originally posted by mathildaquote:
Initial creeata de
M-am saturat de cunostinte "binevoitoare" care nu rateaza o ocazie sa imi dea sfaturi necerute si sa ma critice pentru cum imi cresc copiii, cum ii educ (sau nu), ce le dau sau nu le dau sa manance!
Avem niste astfel de cunostinte, mai inaintati in varsta, deci cu pretentia ca stiu mai bine orice in toate domeniile, pe care pana acum i-am tot ignorat, in ideea ca nu are rost sa ma cobor la nivelul lor. Dar pe cuvant ca paharul incepe sa se umple si nu mai stiu ce sa fac.
Tot timpul imi aud vorbe ca stau cu copiii numai pe la doctori in loc sa ii vindec singura prin metode traditionale sigure, cum ar fi ulei cald in urechi in caz de otita, lingura de supa racita in congelator si aplicata pe ochi in caz de conjunctivita, sare calda pe piept cand au avut laringita, si cate si mai cate. Si asta, desigur, pentru ca sunt prea comoda sa ma deranjez sa am grija eu de ei, si ii duc la doctor!
Sau, i-am avut pe amandoi bolnavi de gripa (un virus cu localizare in membranele care sustin stomacul - dupa cum mi-a explicat emdicul), ocazie cu care vomitau si apa pe care incercau sa o bea. Cu baiatul am ajuns chiar la perfuzie de rehidratare. Si ce imi zic oamenii astia: "asa iti trebuie daca le dai sa manance numai crenvursti si conserve de peste!"
In primul rand, eu nu le-am dat niciodata conserve, iar crenvursti mananca extrem de rar. In al doilea rand persoanele in cauza nu au fost niciodata la mine in casa sa vada ce le dau eu copiilor de mancare. Ca sa nu mai zic ca oricum nu ar fi problema lor.
Intra o data pe neanuntate "el", si exclama: "vai ce mizerie e la tine! si te mai miri ca se imbolnavesc copiii!"
Zau ca nu erau decat jucarii imprastiate, nici vorba de mizerie, poate doar dezordine, dar mamicile cu copii mici stiu ce inseamna asta. A, si mai erau vreo trei caciulite pe care si le tot proba fii-mea in mijlocul covorului.
Iar eu ma multumesc sa tac, ca sincera sa fiu am ramas si fara replica la asa constatare.
Sunt de-a dreptul revoltata si nu stiu cum sa fac sa le inchid gura.
Si ca mi-am adus aminte, ce afirma "domnul" cand eu eram insarcinata cu fii-mea: "Uite cum da Dumnezeu copii cui nu merita!" (asta nu ne-a zis-o noua, ci am auzit-o din surse diferite).
S-a mai intamplat cuiva asa ceva? Oare ce sa fac? Sunt la capatul rabdarilor!
pai nu ii mai baga in casa. la mine nu intra decat baby-sitter si femeia care face curatenie. in rest daca vreau sa ma intalnesc cu cineva ies in oras la o cafea iar daca sunt rude tb sa telefoneze inainte ca altfel nu le deschid usa(e un obicei f bine invatat in europa de vest) . si gata scapi de stress. iar daca sotul tau(cred ca la el te referai, daca nu scuze) ti-a zis ca d-zeu da copii la prosti atunci e un mare dobitoc. si gata. nimeni nu stie ce e m bine pt un copil decat mama lui. iar de oameni sunt satula, mai ales de barfa, invidie si cerut pomana. si gata ca m-am enervat. ai grija de tine si de puiuti. si eu si mama avem o vorba: in viata trebuie sa ai o lingurita de bun simt si-un pahar de nesimtire. tine minte asta ca te ajuta.
mathilda, multumesc de vorbele bune. Din fericire, afirmatia cu pricina nu a facut-o sotul meu, ci "cunostinta" despre care povesteam. Sotul meu e la fel de revoltat ca si mine. Si culmea, persoanele astea spun peste tot ca ei de fapt ne vor binele, dar nu stim noi sa ii apreciem.
Cred ca voi aplica "reteta" ta cu lingurita si paharul, ca altfel nu se mai poate. Si, vorba lui Amy, oricum vor barfi.
hobi spune:
Tisina hai sa iti spun ce am patit si eu :
M-am angajat la o firma de confectii si a trebuit sa plec 2 luni la specializare in Italia. Pe atunci copilul meu avea 2 ani, sotul la lucru, soacra si mama inca lucrau, si au trebuit sa isi ia concediu pe rand.Cand sotul a dus pustiul la mama, o vecina "binevoitoare" a lansat:"Saracul de el (de sot), uite ce a facat cutarica, la lasat cu un copil si ea a fugit cu un italian." Toata lumea il privea cidat si nu stia de ce. Iti dai seama ce moaca a facut al meu sot cand a aflat ce se spunea pe seama noastra.
Dupa ce m-am intors in tara de cate ori o vedeam pe aceea vecina sotul imi spunea tare: "Draga, stiai ca ai fugit cu un italian?"
Dupa parerea mea incearca sa nu pui la suflet tot ce auzi, oricum gura lumii nu o poti inchide, dar macar nu le da satisfactie.
aura_m spune:
De persoane din acestea "binevoitoare" sunt satula si eu, aceste persoane cred ca le stiu pe toate. In 2001 cand a murit strabunica mea, inmortmantarea a fost facuta la tara, lumea incepea sa-i dea sfaturi mamei mele cum sa faca pomenile, de parca mama nu stia, avea experineta cand a murit tatal meu in 1989, dar lumea sa se creada desteapta. Mai nou verisoara sotului meu, care este plecata din tara, eu cu sotul meu avem de gand sa emigram de pe aceste meleaguri si ne-am gandit ca mica noastra garsoniera sa o inchiriem sa ne mai ajutam cu banii si in caz ca ne este bine, chiria sa o ia socrii mei si peste ani, era doar un plan, daca ne merge bine pe acolo sa o vindem si cu ce mai strangem noi sa ne luam o casa pe acele meleaguri, dar asta poate in ani de zile, era doar un plan. Soacra mea din vorba in vorba ia spus asta verisoarei sotului meu, asa ca fapt divers, apoi dupa terminarea convesratiei il suna pe sotul meu si ii spune ca nu avem nici un drept acolo in garsoniera, este cumparata pe numele socrilor mei, dar este a noastra, ca de ce sa o vindem si mai nou ea sustine sus si tare ca ne vrea binele noua si a socrilor mei. Daca ne vrea bienele ar fi bine sa stea in banca ei si sa isi vada de viata ei. A iesit un tam-tam din chestia asta. Cu ce drept se baga ea! Ce vindem cumva casa ei? Dar bineinteles ca noi suntem niste copii si ea este femeia matura asa ca ne-am detasat complet de ea, ne este mai bine asa, de cate ori vorbea cu noi la telefon in loc sa ne incurajeze in ceea ce facem ea o dadea sus si tare ca ce greu o sa ne fie noua acolo, ca dorul de tara, dorul de pamant, unde era patrioata, ca abia astepta sa plece si ea din tara.
Gura lumii numai pamantul o astupa.
AURA
sandra_delia spune:
Bine v-am gasit.Off gura lumii nu o poate astupa nimeni,iar cei cu nervi tari si inima curata,trebuie sa gaseasca intelepciunea de a nu baga in seama rautatea lumii,barfele si toate cele rele.Acum imi dau seama ca tot mai mult omul nu isi vede parul lui doar aschia din ochiul vecinului...si mai ales aici la tara,mi se intampla si mie,de foarte multe ori sa simt rautatea,barfa,neomenia.Insa stiti ce fac?Ma gandesc Doamne iarta-i ca nu stiu ce fac!Doamne ajuta!
Elise spune:
Eu nu imi prea mai aud vorbe de genul asta - si nu pentru ca nu s-ar gasi motive. O fi bine sau nu cum procedez, cert e ca am avut citeva dueluri rapide de genul:
"O rasfeti prea mult! O sa creasca rea!"
Am raspuns ca mai bine rea decit bleaga.
"Eu pe ai mei nu i-am rasfatat!"
"Asta am zis si eu!"
Respectiva a parut pe moment satisfacuta de raspuns... dupa citeva secunde a inceput sa se uite urit la mine si a schimbat subiectul.
Si de atunci n-a mai comentat.
Daca le raspunzi repede si la fel de "elegant", sau se vor linisti, sau nu ii mai vezi pe la voi.
Elise & BBLisa