pierdere de constienta

Stiu ca am mai citit mai demult pe forum despre asa ceva.
Nepotica mea (3 ani), atunci cand plange , se invineteste si isi pierde constienta.
Am citit in carti ca la 4% dintre copiii intre 1- 5 ani se poate intampla acest lucru fara a fi o problema de sanatate.
Daca sunt printre voi mamici care au cunostinta de astfel de cazuri vreau sa va intreb cum ati rezolvat aceasta problema. A fost nevoie de medicamente? V-ati purtat altfel?
Multumesc anticipat!
Sanatate multa!

qsar spune:

Si eu am citit ca se poate intampla... Nu stiu ce se poate face.
Intrebati medicul.

Q (Gabriela si bb Dinu)

simonab spune:

Dau si eu o parere ... nu o mai lasati sa plinga asa mult !!!!!!!!!!!

Simona

ponicid spune:

Se cheama spasmul hohotului de plans.
Il fac copiii de pana la vreo 4.5 ani cand se simt frustrati si numai in prezenta unui martor (de obicei cel care i-a produs frustrarea).
Printele nu trebuie sa arate copilului ca a intrat foarte tare in panica pentru asta (chiar daca intra in panica) pentru ca aceasta duce la repetarea scenelor.
Citeam intr-o carte ca un medic care a asistat la o astfel de scena cu copilul prietenilor la care se afla in vizita, cand micutul s-a tavalit pe jos si a inceput sa i se opresca respiratia, s-a dus si i-a dat doua palme puternice la care copilul si-a revenit imediat. A actionat ca si in cazul unei crize de isterie.

Daniela, mamica de Ana-Maria

camelia-daniela spune:

Draga mea,

eu am träit asta cu fetita mea!!!...a fost groaznic!!!
M-am dus cu ea de 3 ori la spitalul de copii si i.am fäcut analize si EEG....si toatä lumea i-mi spunea cä este totul OK!!!....cum sä fie OK, cind fetita mea era lipsitä de "viatä", in bratele mele?
Räspunsul era cä trebuie sä mai astept, sä mai crescä si sä inteleagä mai bine ce se petrece in jurul ei!!!....cum puteam sä träiesc cu ideea asta???
Intimplarea a fäcut sä-l intreb pe un doctor de copii ( care era inlocuitorul doctorei noastre de copii si care era beat la consultatie...asa ceva nu am mai väzut in viata mea!!!), iar el mi-a spus cä fetita joacä teatru cu mine!!!...la care eu l-am fäcut cu ou si cu otet!!!
Dar...dupä un timp, m-am gindit mai bine la cuvintele lui si cind am observat cä se apropie urmätoarea "nenorocire", am tipat la ea asa de tare, spunidu-i pe un ton autoritar sä respire, incit a fäcut niste ochi asa de mari, s-a oprit din plins, si a respirat!!!....de atunci, nu s-a mai intimplat!!!...deci, am fost o victimä, färä sä stiu, si am trecut prin cele mai mari cosmaruri ale vietii mele!!!
Ironia este, cä o reactie atit de simplä, a fost rezolvarea "cazului"!!! Si eu m-am plimbat pe la toti doctorii din Berlin!!!

Pupici,

Cami.

Emilia spune:

Multumesc mult pentru raspunsuri!
Mai ales Cameliei - Daniela...
Si sa stii Simonab ca nu o lasam sa planga... Uneori nici nu apuca sa "tipe" decat o data...
Si mie mi-e teama ca ne manipuleaza... mai ales pe parintii mei, care ca toti bunicii, o rasfata tare mult...
Daca mai sunt si alte mamici care au patit asa ceva si au rezolvat-o va rog sa-mi scrieti...