Un nou trend:jignirile "usoare"?!

am bagat de seama la unele cunostinte si chiar la unii prieteni (cupluri), ca se poarta jignirile in public mai mult ori mai putin voalate. Oameni care pina la un moment dat erau draguti unul cu celalalt, le sare tandara din vreun motiv ori altul si se gratuleaza cu cite un "idiotule/idioato", ori "la cita minte ai..." Jigniri de categorie "usoara" le as spune, dar totusi jigniri, ce le zboara pur si simplu. De fiecare data ma simt prost... ma simt de parca eu as fi persoana in cauza.
Nu inteleg cum de este posibil, ma gindesc ca este un nou trend... Eu nu mi am jignit NICIODATA sotul. Nici macar in particular dar mi te in public. Mi se pare ca o data scapat "porumbelul" devine ca o obisnuinta, transformindu se apoi in dit ai pasarea de prada.
Ma gindesc ca pornind de la un "timpin/a" se ajunge cu usurinta ca in momente cu adevarat tensionate sa se calce in picioare, verbal vorbind

Vin si va intreb daca sint eu mai invechita, daca este o noua moda, ori ceva ce face bine la psihic... caci eu nu prea inteleg aceste porniri.

Voi aveti asemenea scapari? si daca da, ce anume va face sa le aveti? va simtiti mai bine dupa aceea?

Cu multumiri anticipate

poze multe cu noi/Ana a implinit un an/ 2006/2007
"da aripi unui copil, dar lasa l sa invete singur sa zboare" Marquez

Lauraa spune:

Mie un "idioato" nu mi se pare deloc light...Si ca sa zici asa ceva partenerei trebuie ca ai mult dispret in tine...

pisoi3 spune:

Eu nu mi-am jignit niciodata sotul in public, nici in particular nu o fac. Mi se pare de prost gust!
Cred ca jignirile despre care vorbesti sunt cauzate de stres, de grija zilei de maine, de nevoia celui care jigneste de a se 'descarca', de frustrari etc. Nu stiu daca cei care prolifereaza asemenea jigniri chiar vorbesc serios in momentul in care jignesc.
Mi se pare penibil sa adresezi asemenea jigniri si mi se pare la fel de penibil sa le asculti, adica sa fii pus(a) in situatia de a asista la o asemenea discutie.
Pacat ca se intampla asemenea lucruri intre oameni care ar trebui sa se iubeasca si sa se respecte unul pe altul.


Anda si Mark (16.01.2006)
www.helpsonia.com

XIO spune:

Stai putin . Vorbim despre jigniri in cursul unor certuri mici sau mari , sau despre limbajul folosit in mod uzual?
Eu am prieteni care se alinta , care isi spun pe nume si care se injura in gluma, iar apelativele pe care unii le-ar considera jigniri sunt .....alinturi

http://www.flickr.com/photos/13005458@N00/

daniela_b spune:

quote:

---

Originally posted by XIO

Stai putin . Vorbim despre jigniri in cursul unor certuri mici sau mari , sau despre limbajul folosit in mod uzual?
Eu am prieteni care se alinta , care isi spun pe nume si care se injura in gluma, iar apelativele pe care unii le-ar considera jigniri sunt .....alinturi

http://www.flickr.com/photos/13005458@N00/

---

Or fi ele alinturi ( btw si eu sint de moda veche, nu inteleg pentru ce ar fi de considerat "amuzante" asemenea alintaturi) dar nu-s de folosit in public.
Pe de alta parte, stiu ca sint considerata "spargatoare de chefuri" dar nu ma pot abtine sa nu le atrag atentia, chiar daca nu e treaba mea.

Mai mult ( si ca sa demonstrez cit de uricioasa sint) refuz sa mai particip alaturi de perechi care gasesc foarte interesant sa-si spuna in public tot ce-i doare, chiar si in gluma.
Si eu, ca si Tora, ma simt prost sa fiu martora la astfel de "alinturi". Daca cei doi gusta genul asta de tachinare, nu am nimic impotriva atit timp cit astfel de cuvinte de "iubire" nu depasesc pragul casei (dormitorului) celor doi.



www.helpsonia.com

Criss75 spune:

Mie mi se pare ca daca s-a ajuns la "idiot/idioata, tampit/a" si alte asemenea cuvinte, in particular sau si mai grav, in public, relatia de cuplu nu mai exista, si cei doi nu mai au ce cauta impreuna.

Criss si Alex (11.05.2003)

Tisina spune:

Eu nu pot face diferenta intre o jignire "grea" si una "usoara". Pentru mine o jignire e o jignire, un semn de lipsa de respect. Si daca respect nu exista intr-o relatie, ce ne facem cu dragostea? Ca eu nu o vad posibila in lipsa acestuia.
Cat despre "alintarile" prin cuvinte neplacute, nici pe astea nu le inteleg. Nu vad cum ar putea un "idioata mea scumpa", sau mai stiu eu ce, sa faca cuiva placere, indiferent pe ce ton dragastos ar fi spus.
Si ca sa raspund la intrebari, nu am avut niciodata astfel de scapari, pentru simplul motiv ca nu simt nevoia sa jignesc (mai ales persoana iubita), iar daca avem ceva pareri contrare, nu prin jigniri ne impunem punctele de vedere. Exista atatea cuvinte prin care te poti face inteles, ca nu ar trebui nimeni sa recurca la cele jignitoare.
Numai bine, tuturor!

A_Iulia spune:

Eu cred ca depinde de cuplu ce cuvinte accepta si ce nu ca formule de adresare in diverse stari.

Mie mi se par ciudate apelativele negative, in orice conditie. Oricat de nervos si suparat ai fi exista o limita a decentei, chiar si intre patru ochi. Insa cunosc persoane ce isi arunca cuvinte grele cand se cearta, furiosi, plang, trantesc, ca dupa 2 ore sa sara unul in bratele altuia plini de dragoste. E optiunea lor, si viata lor.

Insa atunci cand esti partas la un schimb de gloante intre cei doi, e bine sa te feresti. Pentru ca in afara de faptul ca poti ramane socat de ce vezi (sau auzi) la alte cupluri, se poate ca unul din gloante sa-ti sfaraie si tie pe la urechi - neobisnuit cu asa ceva, jignirea e grava, chiar daca intentia a fost alta.

Cu timpul relatiile cu unii prieteni se racesc...nimic neobisnuit, se presupune ca o relatie de prietenie trebuie sa faca placere tuturor celor implicati.

Adina + Olivia Q1.04

anya spune:

Am si eu niste colegi (baieti) care se "alinta" cu: dobitocule, incompetentule, tampitule...scuzati expresiile. Ei se considera foarte buni prieteni si probabil li se pare foarte interesant, dar pe cei din jur ii deranjeaza.

Le-am explicat ca srviciul presupune o anumita conduita si un anumit limbaj. Sper sa inteleaga. Daca nu...s-ar putea sa se lase cu ceva masuri administrative.

Cat despre acest "alint" in public, referitor la cupluri... mi se pare jignitor. Atat pt persoanele implicate cat si pt ceilalti din anturaj. Parerea mea e ca rufele se spala in particular. Iar daca mai sunt si copiii de fata....

Cristina_C spune:

quote:

---

Initial creeata de tora97

Ma gindesc ca pornind de la un "timpin/a" se ajunge cu usurinta ca in momente cu adevarat tensionate sa se calce in picioare, verbal vorbind

poze multe cu noi/Ana a implinit un an/ 2006/2007
"da aripi unui copil, dar lasa l sa invete singur sa zboare" Marquez

---

Tora, cred ca poate fi si invers. Astfel de persoane deja isi vorbesc foarte urat in privat, dar in public se controleaza atat cat pot - dar nu se pot abtine de la jigniri usoare sau voalate, pur si simplu asa "comunica" ei.

Si pentru mine o jignire ramane tot o jignire, oricum ar suna. Si e de doua ori lipsa de respect sa iti insulti partenerul si in public . Unii o fac doar in privat dar afara, de ochii lumii, salveaza aparentele. Dar asta nu-i face cu nimic mai buni...

kokiy spune:

O jignine pentru mine ar fi precum greutatea unei palmi. Mi se pare lipsa de respect fata de partener,iar jignirile care se aduc in public mitocanisme,lipsa de educatie.In momentul in care ai permis acest lucru odata nu cred ca se mai poate face nimic, vei avea parte mereu de aceeasi tratament.

Nu mi-am jignit niciodata partenerul. Cand sunt foarte nervoasa prefer sa sparg ceva (de nervi am strans un pahar care pur si simplu mi-a crapat in mana),ascult muzica sau pur si simplu ma imbrac si plec pe strazi,cand ma calmez ma intorc.Pe mine ma deranjeaza ca nu ma striga pe nume in public, dar sa ma mai jigneasca . Sincer nu stiu ce as face, dar relatia noastra sigur ar lua o alta ruta.

Kokiy,mami de Claudia (12dec.2001)si Razvan (8 iunie 2007)