Am fost agresata fizic pe strada
Raspunsuri - Pagina 11
ellej spune:
Imi pare rau de ce ti s-a intamplat. Daca te 'consoleaza' cu ceva, sa stii ca nu esti singura in situatia asta. Acum vreo cativa ani mergeam pe strada si pe langa mine a trecut un individ tanar, mergand in sens opus, care pur si simplu m-a scuipat in fata! Nu il vazusem in viata mea, nu schimbasem nici o privire, darmite vreun cuvant, m-a scuipat si a trecut mai departe fara sa zica nimic!! Iti dai seama ca am paralizat, nu reuseam sa inteleg ce se petrecuse si de ce. Oameni bolnavi, intr-o tara bolnava.
Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu.
If God created us in His image we have certainly returned the compliment.
Elise spune:
ramiris,
quote:
Ce-as rezolva daca l-as pocni pe nebun sau daca l-as injura? Probabil l-as inversuna si mai tare.
Daca politia nu se baga, e o solutie sa-l urmaresc si sa-l pedepsesc?
Sa il pocnesti si sa-l injuri PE MOMENT este una, si o poti face din impuls, pentru ca esti genul care reactionezi la agresiune cu agresiune. Eu de exemplu asa sint - nu tine de faptul ca imi doresc sa iau atitudine. Chiar nu-mi doresc. Sar aiurea si daca situatia ma dezavantajeaza net. Pentru ca asa sint construita.
Sau poti sa il pocnesti DE FRICA. Si poti sa-l pocnesti rau. In general orice fiintza incoltita are reactii de aparare.
Deci, reactia de moment e una, sa "il urmaresti sa te razbuni" e alta. Asta presupune ca a trecut timpul, ti-au trecut nervii, deja nu mai reactionezi impulsiv ci faci, la rece, PLANURI sa-i faci rau.
Adica sa intri la loc in conflict. Ca altfel n-ai cum, cel putin nu fara implicarea "organelor" de care si mie mi-e maaare drag.
Elise & BBLisa
ramiris spune:
Elise,
Eu nu pot reactiona la agresiune cu agresiune, tocmai pentru ca instinctul ala de conservare imi spune sa nu fac asta si nici nu sunt genul. Nu ma frustreaza atitudinea persoanelor demne de dispret atata vreme cat nu ma afecteaza fizic. Si sunt si eu din fire mai temperata.
Din frica iarasi nu as reactiona violent decat daca ar fi singura posibilitate.
Asa ca voi ramane la atitudinea mea de a ma indeparta cat mai repede de "focar" in speranta ca o voi putea face intotdeauna, sau macar pana cand si lumea noastra va intra cat de cat in normalitate.
Ramonika spune:
quote:
Originally posted by ramiris
macar pana cand si lumea noastra va intra cat de cat in normalitate.
din pacate cred ca nu mergem spre normalitate, ci din ce in ce mai rau. maica-mea imi povestea ca prin anii 70 iesea la 11 noaptea de la servici in tura de dupa amiaza si mergea o gramada pe jos pana acasa si nu a patit niciodata nimic. ca se mai intampla cate o pozna, e adevarat, dar nici pe departe cate bazaconii se intampla in ziua de azi.
Ramonika
si pisicile Vladutz
Bubulina Maritza Fulgushor
ramiris spune:
Ramonika,
Stii cum se spune...speranta moare ultima.
Si lumea noastra suntem de fapt noi, sanatosi si nebuni laolalta, depinde si de noi s-o ajutam sa se indrepte spre normalitate.
Fiecare calatorie incepe cu primul pas, parca asa se spune, nu?
krissta spune:
bosorog psihopat ca altcumva nu imi expilic ...dar tu ai fost foarte calma sau poate te-ai speriat ca dak dadea de cineva mai artagos sigur si-o lua in freza
miruna79 spune:
Imi pare rau ca ai trecut prin asta , o fi sub influenta alcolului sau nebun ca intreg la minte n-avea cum sa fie daca a facut ce a facut.
"A iubi inseamna a inceta sa traiesti pentru tine, a face ca toate sentimentele omenesti, teama, speranta, durerea, bucuria, placerea sa nu depinda decat de o singura fiinta; inseamna a te cufunda in infinit, a nu gasi nici o limita simtirii, a-ti inchina viata unei fiinte in asa fel incat sa nu traiesti si sa nu gandesti decat pentru a o face fericita; a turna maretie in injosire, a gasi alinare in lacrimi indurerate, placere in suferinta si suferinta in placere; adica a intruni in sine toate contradictiile." BALZAC.
andriushca spune:
quote:
Originally posted by Ramonikaquote:
Originally posted by ramiris
macar pana cand si lumea noastra va intra cat de cat in normalitate.
din pacate cred ca nu mergem spre normalitate, ci din ce in ce mai rau. maica-mea imi povestea ca prin anii 70 iesea la 11 noaptea de la servici in tura de dupa amiaza si mergea o gramada pe jos pana acasa si nu a patit niciodata nimic. ca se mai intampla cate o pozna, e adevarat, dar nici pe departe cate bazaconii se intampla in ziua de azi.
Ramonika
Doamne - ajuta ca nu s-a intalnit cu Ramaru, zau asa!
ZOZOLINA
andreea
...daca viata ti-a dat lamai... fa limonada!...
COUNTING THE DAYS
Denisa_35 spune:
Am patit-o si eu intr-o seara....cand ma intorceam de la servici..eu avand masina de la firma. Locuiesc in minunatul cartier Colentina, si in blocul nostru s-au tot vandut apartamente, s-au tot schimbat locatarii...asa incat nu am cum si nici nu ma intereseaza sa cunosc toti vecinii.Am parcat masina, in curba, unde era singurul loc liber ..si apoi m-am gandit ca nu e prea grozav locul, si vazand ca pleaca o alta masina parcata pe carosabil (care este domeniu public..., am revenit si am parcat pe locul ramas liber. Am scos sacosele din masina, am traversat strada si cand sa intru in bloc, ma trezesc cu un descreierat in fata tipand ca am parcat ca o idioata, ca ala e locul lui (de parca ii cumpara mama lui intreaga strada...), si apoi din proasta, idioata..si alte "complimente" de felul asta nu m-a scos si cu amenintari ca daca lasa masina acolo o gasesc pe butuci, cu rotile taiate, si a sarit sa imi desumfle rotile.....moment in care am luat foc si am chemat politia. A facut panarama in strada, ca nu ii pasa ca am chemat politia...in fine. A urcat in bloc (ulterior am aflat ca suntem vecini de scara...) si vazand ca nu m-am miscat pana a venit Politia, a coborat. Si surpriza, in fata politistilor a sustinut ca el mi-a vorbit frumos, desi avea manifestarile unui om drogat sau beat (chiar mi-a fost frica ca-mi da una in fata de nu ma vad...desi fizic raportul dintre mine si el ii era net defavorabil)si toti cei care au asistat la faza intamplata, cand au fost luati la intrebari de politie au spus ca nu au vazut si nu auzit nimic. Nu am sa inteleg niciodata atitudinea asta de lasitate a barbatilor, atunci cand o femeie este agresata...chiar si verbal. Ce ii costa sa fi spus ca acel "specimen" mai degraba inrudit cu "porcinele" decat cu oamenii mi-a vorbit ca la ultimul om, ca asa avea el chef.... De fapt politistii i-au spus ca nu avea nici un drept sa se ia de mine, ca avem dreptul pe spatiul public sa parcam in limita spatilui si a locurilor si ca nimeni nu poate sa afirme ca are un loc "personal " de parcare pe carosabil. Si mi-au mai spus ca daca mai am probleme cu specimenul, sa ii sun din nou, ca il potolesc ei. Mi-au spus ca ar fi trebuit sa il las sa imi desumfle rotile, ca mi le umfla la loc cu pompa si primea si amenda penala. Nu am vrut sa fac plangere, ca mi-am dat seama ca un asemenea specimen poate face mult rau, dar daca o singura zgarietura gasesc pe masina, ii trimit politia la usa urgent. Nu am nici un fel de resentiment...din pacate politia nu i-a putut da amenda, pentru ca cei din jur au afirmat ca nu au vazut nimic, si asa era cuvantul meu impotriva cuvantului lui, dar daca mai indrazneste vreodata sa se apropie numai de masina sau de familia mea, am sa chem politia pana o sa-l potoleasca. Si o sa mai scoata si bani din buzunar!!!!
Nu se poate...traim intr-o societate unde regulile sunt facute cu pumnul, cu jigniri si unde legea este aplicabila numai unora...daca i-ar fi dat amenda, data viitoare va garantez ca nu mai sarea din nou, caci ar fi luat o noua amenda....el cred ca nu s-a asteptat nici o clipa ca voi chema POLITIA...o fi spus ca ma intimideaza si ca o sa tremur de frica si o sa iau masina de acolo...dar s-a inselat...politia a mai facut ronduri noaptea prin zona si s-a tot uitat la masina mea...zaream de pe fereastra...
Asa ca...se mai intampla si altora!
Lorenza spune:
Bravo,Denisa pentru atitudine si bravo si Politiei!
Din pacate,asta e lumea in care traim!